Caile ferate ale Europei

[Ionut]

Este excelenta simularea... ce bine ar fi sa vedem si la noi așa ceva. Într-adevăr, foarte multe ecoducte și multe măsuri de reducere a impactului asupra mediului.

[rizzuh]

Da, fix asa ceva ar trebui facut in cadrul SF-ului pentru A1 PiSi, A8, A3 CoBra, etc. Analizat impactul la detaliu, propuse masuri pentru reducerea impactului, unde nu se poate reduce, masuri pentru refacerea habitatului, facut un film frumos cu filmare aeriana ca acesta si mediatizat.

Dar cine sa se gandeasca la asta? Ionita? Neaga?

[Ionut]

Europa trebuie sa accelereze implementarea ERTMS

,,Avem un plan de actiune, un plan de implementare si trebuie sa abordam problemele transfrontaliere si sa acceleram implementarea ERTMS. Acest lucru va permite dezvoltarea transportului feroviar de-a lungul retelei noastre si va genera o crestere economica uriasa", a declarat Karel Vinck, Coordonator UE al programului ERTMS, in timpul primei editii a Conferintei Internationale de Semnalizare – Evolutia ERTMS – organizate de UIC in Milano. In timpul evenimentului, Renato Mazzoncini, Director Executiv al FS Italiane, a declarat ca ,,UE va investi 500 de miliarde de euro in constructia unei infrastructuri feroviare noi, iar implementarea ERTMS beneficiaza de resurse importante. Sistemul de semnalizare este unul inovator si calitativ care a avut rezultate importante in privinta sigurantei si fiabilitatii sistemului italian de mare viteza / mare capacitate unde se afla in operare din decembrie 2005".

,,Sunt mandru sa spun ca ERTMS este si o referinta internationala pentru calea ferata. In Europa, avem planuri de lucru care ne transmit semnale pozitive si trebuie sa acceleram implementarea. Desi exista diferite probleme, trebuie sa implementam sistemul deoarece acesta creste calitatea serviciilor de transport, reduce costurile si creeaza o retea feroviara unica in UE", a declarat Josef Doppelbauer, Directorul Executiv al ERA.

ClubFeroviar.ro

[cristi5]

Finlanda analizeaza variante pt a se lega feroviar de Oceanul Arctic via Norvegia (Tromsö, Narvik via Kiruna, sau Kirkennes) sau via Rusia (Murmansk).  Tinta sunt minereurile din nord si pasajul maritim de nord-est (nordul Eurasiei), care va deveni navigabil.



https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-22386344-finlanda-norvegia-vor-construiasca-cale-ferata-3-miliarde-euro.htm

Daca Hotnews ar cita niste surse, am putea studia mai in detaliu.

[Ionut]

Londra cere sectorului privat idei pentru o noua conexiune catre Aeroportul Heathrow

Departamentul pentru Transport din Marea Britanie solicita atat autoritatilor locale cat si sectorului privat sa isi exprime ideile in legatura cu noua Linie de Sud, care va fi construita catre Aeroportul Heathrow.  Construirea noii linii de cale ferata este necesara si vine ca raspuns la cererea tot mai mare pentru dezvoltarea acestui segment de piata. Linia de Sud se va numara printre primele proiecte derulate de catre Guvernul de la Londra cu implicarea unor terti, precum autoritatile locale si sectorul privat, pe care Guvernul ii va invita sa investeasca in reteaua de cale ferata, in plus si peste pragul de 47 miliarde de lire sterline pe care Executivul le va investi in urmatorii cinci ani.

Deja exista o serie de consortii care si-au exprimat interesul vis-a-vis de construirea liniei noi catre Heathrow. Astfel, proiectele propuse ar trebui sa fie viabile din punct de vedere comercial, sa fie in stransa legatura cu investitiile semnificative pe care Guvernul le va face in infrastructura feroviara si sa tina cont, in principal, de nevoie pasagerilor, fara necesitatea  de a solicita sprijin guvernamental.

,,Investim in unul din cele mai importanet proiecte de modernizare a retelei feroviare din Marea Britanie si doresc ca expertiza investitorilor si a partenerilor locali sa contribuie la furnizarea de noi conexiuni, mai multe servicii si calatorii mai bune pentru pasageri", a declarat Secretarul de Transport din Marea Britanie, Chris Grayling.

Avand alaturi conexiunile Crossrail, Western Rail Link, High Speed 2 si, pe viitor, Linia de Sud Heathrow va deveni aeroport britanic cel mai bine conectat la reteaua feroviara.

ClubFeroviar.ro

[cristi5]

Am auzit dimineata la radio: Suedia a luat decizia politica de a construi noi linii principale de mare viteza (numai pt calatori) pana in ... 2045.

Suedia are la ora actuala linii de 160 pe care trenurile cu tilt X2000 ating 210 km/h. Au mare succes desi intarzie des. Infrastructura e o companie diferita fata de calatori si marfa...

Succesul e asa de mare incat trenul face mai mult azi intre Stockholm si Göteborg decat la lansare, din lipsa capacitatii, cauzate de cresterea frecventei.

[Ionut]

Caile Ferate Croate au nevoie de investitii de circa 7 miliarde euro

Infrastructura feroviara din Croatia continua sa ramana in urma retelelor altor state membre ale Uniunii Europene, cel putin din punct de vedere al investitiilor, iar lucrurile nu par sa se imbunatateasca. Industria croata de profil spune ca starea infrastructurii feroviare este mai rea decat acum 50 de ani, astfel ca nevoia de investitii este urgenta. Suma, in valoare de 50 miliarde kuna (6,7 miliarde euro) a fost estimata pentru necesarul de investitii din urmatorii 20 de ani.

Unul din motivele principale pentru care calea ferata este in acest stadiu il constituie lipsa unei strategii. ,,Compania de Cai Ferate, HŽ Infrastruktura, este inregistrata ca si societate comerciala publica, insa, anual, intre 50% si 80% din fondurile necesare functionarii acestei companii si a celor din subordinea ei, provin de la bugetul de stat. Este vorba de miliarde de kuna si, dupa ce in 2013 guvernul a dizolvat HŽ Holding, nu cunoastem cu exactitate cate din aceste subsidiare folosesc din fonduri sau cate fonduri primesc de la bugetul de stat", a precizat Ante Bajo, reprezentat al Institutului de Finante Publice din Croatia.

Brnjac avertizeaza cu privire la nivelul scazut al investitiilor in cai ferate si subliniaza faptul ca in perioada anterioara, 85% din investitii au vizat constructia de drumuri si mai putin de 10% constructia de cai ferate. Toate aceste probleme au condus la o viteza extrem de redusa de circulatie. De exemplu, tronsonul  Zagreb – Vinkovci  se parcurgea in anii '90 in doua ore, in timp ce in prezent acelasi tronson se parcurge in patru ore. Din acest motiv, caile ferate devin din ce in ce mai putin populare in Croatia, desi a fost cel mai sigur mod de transport in ultimii 10 ani.

Statisticile oficiale arata ca in Uniunea Europeana  , per total, 28,2% din marfuri sunt transportate pe calea ferata. In Austria si Elvetia 50% din totalul marfurilor sunt transportate pe calea ferata. In Croatia, aceasta cota este de 17,3%.

In ceea ce priveste numarul de pasageri, este chiar mai grav, intrucat doar 3% din volumul total de pasageri aleg calea ferata, iar in UE cota este de 8,4%. In Elveția, 17,3% din totalul pasagerilor sunt transportati cu trenul, iar in Austria cota transportului este de 12,1%. In Cehia si Slovacia cota transportului de pasageri este 8%.

ClubFeroviar.ro

[Ionut]

Deutsche Bahn va proiecta tunelul pe linia de mare viteza Praga – Dresda

Ministerul Transportului din Cehia a anuntat ca Deutsche Bahn va proiecta tunelul feroviar Krušné al liniei de mare viteza Praga – Dresda. In timpul unei intalniri care a avut loc la 17 mai, intre Ministrul de Transport ceh, Dan Ťok, si Ministrul de Transport saxon, Martin Dulig, a fost semnat un acord conform caruia partea germana este responsabila de proiectarea tunelului Erzgebirge-Krušné Hory. Conform studiului de fezabilitate al liniei de mare viteza Praga -Dresda, proiectul tunelului presupune constructia unui tunel dublu cu o lungime de 26 km care va traversa granita dintre Germania si Cehia. In partea germana, tunelul va avea 15 km, in timp ce in cea ceha, 11,4 km.

Conform noii legaturi feroviare Dresda – Praga, aliniamentul va fi deviat de la linia existenta pe ruta Dresda – Ústi nad Labem – Praga in Heidenau (sudul orasului Dresda), intrand in tunelul Heidenau de 1 km si apoi traversand viaductul Seidewitz (1,004 m). Pentru noua linie de cale ferata, este necesara si constructia tunelului Heidenau–Großsedlitz. Tunelul dublu are o distanta intre linii de aprox. 29 m si este format din doua sectiuni cu o lungime de 1 km fiecare.

Proiectul va creste capacitatea de transport si va reduce timpul de calatorie de la 2 ore la 52 minute, reducand distanta dintre Dresda si Praga cu 56 km. Trenurile care vor circula pe noua linie de mare viteza vor fi capabile sa creasca viteza de deplasare de la maxim 230 km/h pe sectiunea germana pana la 350 km/h la sud de Ústí nad Labem.

ClubFeroviar.ro

[Ionut]

BEI ar putea cofinanta modernizarea liniei Poznan-Szczecin

Banca Europeana de Investitii analizeaza cofinantarea proiectului de modernizare a liniei de cale ferata Poznan-Szczecin. Valoarea totala a proiectului este de 880 de milioane de euro, iar finantarea propusa de BEI este de 250 de milioane de euro. Proiectul include modernizarea unei sectiuni de 195 km intre Poznan si Szczecin pe linia de cale ferata E59, parte a coridorului Baltic-Adriatic al Retelei Transeuropene de Transport (TEN-T).

Proiectul, reprezentand o continuare a lucrarilor la linie incepute cu cativa ani in urma pe sectiunile sudice, implica modernizarea liniei pentru a permite viteze de pana la 160 km/h pentru calatori si de pana la 100-120 km/h pentru trenurile de marfa, dar si modernizarea sistemului de alimentare cu energie, precum si a sistemelor de semnalizare. Obiectivul proiectului este cel de crestere a calitatii serviciilor feroviare si pentru a imbunatati, astfel, dezvoltarea transportului durabil in Polonia.

In 2016, reprezentanti ai PKP PLK au declarat ca modernizarea liniei Poznań – Szczecin a fost aprobata pentru finantarea CEF. Valoarea finantarii CEF anuntata in urma cu doi ani a fost de 6,3 miliarde de zloti (1,47 miliarde de euro) pentru 7 proiecte feroviare estimate la 8,1 miliarde de zloti (1,9 miliarde de euro). In cadrul finantarii CEF, in 2014 au fost alocate 407,5 milioane de euro pentru modernizarea sectiunii Poznan Glowny – Szczecin Dabie (parte a liniei E59), cu un cost total de 495,3 milioane de euro. Proiectul are ca scop descongestionare unei sectiuni cu o lungime de 118,7 km si, astfel, cresterea capacitatii si a calitatii serviciilor pe sectiunea de cale ferata preidentificata Szczecin- Poznan. Proiectul ar trebui finalizat pana la sfarsitul lui 2020.

ClubFeroviar.ro

[reed]

Am avut ocazia sa merg 40 de km pe linia asta de la Poznan la Oborniki,cred ca e o medie de 40 km pe ora.Foarte lent,desi electrificat.F bine

[Ionut]

Slovenii nu renunta la proiectul feroviar de un miliard de euro

Unul dintre cele mai mari proiecte de cale ferata din Slovenia, construirea unei a doua linii de cale ferata pe ruta Divača-Koper, va fi continuat dupa ce referendumul organizat la jumatatea lunii mai a inregistrat rezultate extrem de slabe, prezenta la vot fiind sub 15% din populatie. Referendumul, pentru proiectul in valoare de un miliard de euro, a fost organizat la solicitarea societatii civile Taxpayers Don't Give Up, din Slovenia, aceasta declarandu-se nemultumita de faptul ca linia, asa cum a fost proiectata de catre Guvern, este mult prea costisitoare.

Cel putin 20% din 1,7 milioane de alegatori cu drept de vot ar fi trebuit sa voteze impotriva proiectului, pentru a-l bloca. Cu toate acestea, numarul alegatorilor s-a situat sub 15%, indica un raport al Comitetului National Electoral. "Prezenta slaba la vot arata ca populatia nu si-a dorit acest referendum. Ma astept ca acesta sa fie ultimul pas si de acum incolo sa putem implementa legea pentru construirea celei de-a doua linii de cale ferata catre portul Koper", a precizat ministrul Infrastructurii, Peter Gašperšič.

Remintim ca in luna septembrie a mai fost organziat un referendum, insa atunci prezenta la vot a fost de 20,6%, iar din totalul alegatorilor 53,5% s-au exprimat in favoarea demararii proiectului de cale ferata. Insa, in martie 2018, Curtea Suprema de Justitie din Slovenia a anulat rezultatul primului referendum, solicitand o a doua prezenta la urne.

Decizia Curtii Supreme a constituit motivul pentru care premierul Miro Cerar a demisionat, fortand astfel derularea unor alegeri anticipate. Acestea vor fi organizate la 3 iunie.

Cu toate acestea, proiectul continua si se va bucura de o sustinere financiara de 109,3 milioane de euro, din partea Comisiei Europene.

Proiectul Divača – Koper presupune constructia unei linii duble pe o sectiune de 27 km. Din cauza terenului dificil si a constrangerilor de mediu, 75% din lungimea sa va fi construita prin opt tuneluri. Proiectul include constructia a doua viaducte si a doua poduri. Costurile sunt estimate la aproximativ un miliard de euro, iar lucrarile ar putea fi finalizate in 6 ani.  Atunci cand proiectul va fi dat in exploatare, distanta dintre Divača si portul Koper va fi redusa de la 44 km la 27 km, iar durata de calatorie va fi redusa de la 48 minute la 15-20 minute.

Linia face parte din Coridoarele TEN-T Baltic-Adriatic si Mediteranean, iar importanta acesteia este evidentiata in traficul feroviar international de marfa datorita accesului la portul Koper si la hinterland-ul acestuia, precum si catre alte state europene din regiune.

ClubFeroviar.ro

[Ionut]

Sase consortii concureaza pentru constructia garii din Riga in cadrul proiectului Rail Baltica

Sase consortii internationale s-au calificat in a doua etapa a licitatiei privind lucrarile de proiectare si constructie a Garii Centrale din Riga, a podului si a rambleului in cadrul proiectului Rail Baltica, a anuntat Eiropas Dzelzceļa līnijas, executantul proiectului Rail Baltica din Letonia. Costul estimativ al proiectului este de 200 de milioane de euro si va fi acoperit de UE prin CEF in proportie de 85%, restul de 15% fiind cofinantat de stat.

Cele sase consortii sunt:
,,BASA" – BMGS (Letonia), Strabag (Letonia) si AECOM Baltics (Letonia);
,,AB Kauno tiltai" – Comsa (Spania), Trakcja PRKil (Polonia), UAB Geležinkelio tiesimo centras (Lituania), Ceļu būvniecības sabiedrība Igate (Letonia);
,,Acciona Mostostal Skonto Būve" – Acciona Construccion (Spania), Mostostal Warszawa (Polonia) si Skonto Būve (Letonia);
,,Besix Rere Group" – Besix (Belgia) si Rere Būve (Letonia);
,,ITL Rail Baltica" – Gulemark (Turcia), Astaldi (Italia), AS LNK Industries (Letonia), Binders (Letonia), Arčers (Letonia);
,,Copisa-Basque-UPB- Tilts" – UPB (Letonia), Tilts (Letonia), Copisa Constructora Pirenaica (Spania), Altuna y Uria (Spania), Cycasa (Spania), Lagunketa sociedad de estudios y servicios para la construccion (Spania).

Faza a doua este programata pentru a doua jumatate a acestui an, iar contractul va fi semnat in 2019. Castigatorul va realiza lucrarile pana in 2020, iar lucrarile de constructie sunt planificate pentru 2021-2022. In aprilie 2017, Eiropas Dzelzceļa līnijas a anuntat licitatia pentru podul feroviar din Riga, rambleu si Gara Centrala din Riga. Conform procedurii de achizitie, sapte consortii internationale au depus oferte. Anul trecut, Cowi si PLH Arkitekter au castigat contractul pentru proiectarea Garii Centrale din Riga.

ClubFeroviar.ro

[TibiV]

Ionut, fara suparare, dar astia de la ClubFeroviar au lacune mari.
Greseli de ordine de marime - indiferent ca este vorba de bani, de km sau de durate (in timp).
Daca ar posta cineva la noi asa ceva si-ar lua instant sute de dislike-uri....

... contractul va fi semnat in 2019.Castigatorul va realiza lucrarile pana in 2020, iar lucrarile de constructie sunt planificate pentru 2021-2022.

Ar putea sa isi ia un traducator mai bun.
Sau sa puna si ei mana si sa invete oaresce limbi straine....

[Ionut]

Strategia de transport a Suediei vizeaza investitii de 70 miliarde euro

Din totalul sumei, 12 miliarde de euro vor fi directionati catre sectorul de transport feroviar. Din bugetul national, Guvernul de la Stockholm a alocat, pentru perioada 2018-2029, un total de 725,5 miliarde de coroane suedeze (70,7 miliarde euro), banii fiind impartiti in trei categorii:

- 125 miliarde coroane suedeze (12 miliarde euro) pentru operarea si mentenanta retelei feroviare
- 164 miliarde coroane suedeze (16 miliarde euro) pentru operarea si mentenanta retelei rutiere
- 333,5 miliarde coroane suedeze (32,5 miliarde euro) pentru dezvoltarea sistemului national de transport, cu tot ce presupune acesta.

Noua alocare bugetara pentru 2018-2029 este cu 100 miliarde coroane suedeze (9,7 miliarde euro) mai mare decat cea pentru Planul National de Transport anterior, cel valabil in perioada 2014-2025. Aceasta suma finanteaza si cateva proiecte care vor fi continuate si dupa 2029.

Membrii Guvernului spun ca acesta este cel mai mare efort financiar in epoca moderna a Suediei. Astfel, noul Plan National de Transport include investitii majore atat in construirea de noi cai ferate cat si in modernizarea celor existente. Decizia Guvernului de a investi uriasa suma cuprinde si investitii in transportul maritim.

Planul include construirea sectiunii liniei North Botnia de la Dava (langa orasul Umeå) pana la Skellefteå, adica aproximativ jumatate din traseul propus de 270 kilometri, de la Umeå până la Luleå. Sectiunea de 12 kilometri de la Umeå pana la zona industriala Dåva a fost aprobata in 2014, iar constructia propriu-zisa urmeaza sa inceapa anul acesta. Pe sectiunea Dåva – Skellefteå lucrarile vor incepe dupa 2024. Cu toate acestea, restul liniei catre Luleå nu este inclus in Planul National de Transport 2018-2029.

Un alt proiect nou, semnificativ, este linia de mare viteza de 60 kilometri, cu linie dubla, Gothenburg – Borås, despre care se estimeaza ca va deservi Aeroportul Landvetter. Administratorul infrastructurii, Trafikverket, estimeaza ca proiectul va costa 33 miliarde coroane suedeze (3,2 miliarde euro), desi Guvernul a alocat doar 3,8 miliarde coroane suedeze (370,8 milioane euro) prin intermediul Planului de Transport. Construcția va incepe dupa anul 2024, iar linia va fi in final o parte a unei legaturi de mare viteza intre Stockholm si Gothenburg.

Sectiunea Järna (langa Stockholm) – Linköping a fost inclusa in planul 2014-2025 si este programata pentru finalizare intre 2033 si 2035, desi nu s-a luat nicio decizie cu privire la inceperea lucrarilor pe linia de baza Linköping – Jönköping – Borås. Cu toate acestea, Guvernul a confirmat acum ca va construi linii de mare viteza pentru 320 km/h, respingand propuneri pentru o viteza de proiectare de 250 km/h, ceea ce ar fi redus costurile de constructie.

ClubFeroviar.ro

[cristi5]

La toamna sunt alegeri in Suedia.  Vedem ce se concretizeaza aceste planuri, si cand.