Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

[TibiV]

Oh ce veste minunata !...

25 septembrie  2015

Comunicat de presă
Excedent bugetar de 0,92% din PIB la sfârșitul lunii august 2015 

    Execuția bugetului general consolidat la sfârșitul primelor opt luni ale anului 2015 s-a încheiat cu un excedent de 6,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,92% din PIB, față de un deficit de -1,6 miliarde de lei, echivalentul a -0,24% din PIB, înregistrat la finele aceleași perioade din anul 2014.     Veniturile bugetului general consolidat au însumat 150 miliarde de lei, reprezentând  21,4% din PIB, fiind cu 9,7% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent, iar ca pondere în PIB  cu 0,9 puncte procentuale.
    Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, s-au înregistrat creșteri la încasările din: TVA (+15,0%), impozitul pe venit (13,5%), impozitul pe profit (11,0%), venituri nefiscale (+18,5%) și accize (+8,2%). Încasările din contribuții de asigurări sociale de stat au scăzut doar cu 1,5% față de anul anterior, fiind influențate de reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuțiilor datorate statului de către angajatori, dar și majorarea contribuției virate la fondurile de pensii private (Pilonul II) cu 0,5 puncte procentuale în 2015 față de 2014.
    Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2014, încasările administrațiilor locale au crescut pe segmentul impozite și taxe pe proprietate (cu 3,0%), taxe pe utilizarea bunurilor (cu 6,2%), respectiv venituri nefiscale (cu 2,0%).
    Totodată, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 143,6 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 3,8% față de aceeași perioadă din anul precedent, dar s-au diminuat cu 0,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.
    O reducere semnificativă s-a înregistrat în cazul cheltuielilor cu dobânzile (-7,0%), ca urmare a sezonalității plăților și a scăderii randamentelor la titlurile de stat. În paralel, a fost înregistrată o creștere semnificativă, cu 36,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, a cheltuielilor efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Valoarea cheltuielilor pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, a fost de 15,1 miliarde de lei, echivalentul a 2,2% din PIB, în termeni nominali cu 7,4% în plus față de aceeași perioadă a anului preceden.t

Biroul de presă
Ministerul Finanţelor Publice

Da, cu 7,4% in plus fata de cel mai prost an al investitiilor din ultimul deceniu...

[dr4qul4]

Nu inteleg de ce strang banii la saltea!!!!

Avem 1,9 mld de euro mai mult ca anul trecut si se intarzie platile la greu.

Probabil primul ministru a pierdut si ultima putere de decizie iar cei din coalitie asteapta sa vada ce schimbari se vor face

[TibiV]

Putem uita linistiti clauza de reforma structurala...

http://www.mediafax.ro/economic/presedintele-consiliului-fiscal-cresterea-salariilor-are-un-impact-de-peste-2-din-pib-deficitul-bugetar-va-depasi-4-14778522

Preşedintele Consiliului Fiscal: Creşterea salariilor are un impact de peste 2% din PIB, deficitul bugetar va depăşi 4%
     Deficitul bugetar s-ar plasa anul viitor la 2,2% din PIB, cu impactul măsurilor din Codul Fiscal, dacă nu ar creşte salariile în sectorul bugetar, însă impactul majorării acestora, evaluat la 5,5 miliarde lei, respectiv peste 2% din PIB, ar conduce la un deficit bugetar de peste 4%.
     "Pe partea de salarii, impactul din Codul Fiscal, aşa cum a fost aprobat, am discuta de un deficit bugetar, dacă nu ar mai creşte salariile, de 2,2% din PIB anul viitor, care nu e o tragedie. Problema apare atunci când discutăm despre creşterile potenţiale de salarii, care pot duce deficitul la peste 4%, dacă se materializează în forma în care Guvernul intenţionează să o aprobe. Discutăm de un impact bugetar, dacă s-ar aplica o convergenţă către noile salarii de 60%, de 5,5 miliarde lei, discutăm de peste 2% din PIB", a declarat joi preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, la o conferinţă organizată de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
     El a arătat că se pune problema legată de sustenabilitatea creşterilor de salarii, în condiţiile în care cheltuielile de salarii au scăzut de la circa 10% înainte de criză la puţin peste 7% din PIB, iar în contextul realizării convergenţei de 60% s-ar ajunge la peste 9% din PIB.
     "Practic, am reversa cea mai mare parte a ajustărilor făcute în ultimii ani. (...) Pare că presiunea pe creşterea numărului de salariaţi a început să avanseze, context în care ne putem aştepta ca, dacă creşterile de salarii din sectorul bugetar vor fi ample, să discutăm de o factură de salarii în sectorul bugetar care poate deveni din nou nesustenabilă", a spus Dumitru.
     Totodată, el a atras atenţia că salariul minim a crescut destul de rapid, iar anul viitor raportul dintre salariul minim şi cel mediu va ajunge la 50%, ceea ce va plasa România în topul ţărilor din regiune, astfel că poate deveni o problemă de competitivitate.
     La salariile mici povara fiscală rămâne încă foarte mare, însă la cele medii România se apropie de media europeană.
     Dumitru a punctat că nu e momentul potrivit de a creşte deficitul bugetar, mai ales că datoria publică a României, situată la 40% din PIB, nu este deloc mică. "Avem constrângeri importante pentru că finanţatorii principali sunt băncile, care sunt supraexpuse faţă de guvern, 22% din bilanţurile lor reprezintă expuneri pe guvern", a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.
     El a menţionat că economia are toate "ingredientele" necesare pentru creşterea consumului, cu salarii care cresc relativ repede, ca şi masa de salariaţi, sentimentul consumatorului, care a ajuns la aceeaşi încredere pe care o avea înainte de criză, precum şi creşterea consumului de 5%, astfel că stimularea sa nu mai este necesară, aşa cum a intenţionat Guvernul prin scăderea cotei de TVA.
     "Sunt mai mult de doi ani în care consumul a crescut mai repede decât PIB, pe când investiţiile performează slab. Consumul a crescut deja peste rata ofertei. În plus, creditarea a început să crească, evoluţia şi dinamica creditelor noi e foarte alertă, vorbim de o creştere de peste 30%, dinamica fiind dată de creditele în lei, cu cea mai mare creştere a creditului de consum. Dacă adăugăm creditul ipotecar prin Prima Casă, vorbim de o creştere de 60% de la începutul anului, deci avem o dinamică foarte mare în zona de consum", a mai spus Dumitru.
     Preşedintele Consiliului Fiscal a reiterat ideea că problema cea mai mare rămâne în zona investiţiilor, în special în cea a investiţiilor publice, unde se va înregistra o scădere şi în acest an, ceea ce afectează serios competitivitatea României.
     Autorităţile trebuie să se concentreze pe infrastructură, care plasează România "extrem de prost" în orice clasament, la fel de neglijate fiind şi sectorul educaţiei primare şi al sănătăţii.
     "Ca politici publice, trebuie să ne ducem în zonele în care stăm prost la competitivitate", a subliniat Dumitru.

[horatiu.cosma]

Guvernul actual urmareste o politica de directionare a bugetului care sa aduca un castig populatiei pe termen scurt. Au nevoie disperata de voturi la alegerile din 2016, asa ca sacrifica infrastructura in favoarea salariilor, ajutoarelor sociale, cresterii consumului. Daca omul are stomacul plin => ca e multumit => daca PSD zice ca cealalta varianta o sa ii ia mancarea si o sa faca autostrazi cu ea => o sa voteze cu PSD. Tactica e clara si rudimentara, dar functioneaza pe o populatie majoritar needucata si manipulata de Antena 3 si alte astfel de trusturi.

[NGC]

Cine este interesat, poate gasi mai jos comparativ incasarile din accizele pentru combustibil din primele 8 luni din 2014 si 2015.

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r7669A.pdf

Si inca o confirmare a pacalelii cu banii din supraacciza la combustibil.

[TibiV]

http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/statul-are-bani-sa-construiasca-de-doua-ori-autostrada-sibiu-nadlac-daca-vrea-sa-intre-in-tinta-de-deficit-pe-2015-14469946
Statul are bani să construiască de două ori Autostrada Sibiu-Nădlac, dacă vrea să intre în ținta de deficit pe 2015
Mihai Baniţă
scris ieri, 18:55

Guvernul are o pușculiță de 20 de miliarde de lei pentru ultimele luni ale anului. Încasările mai mari la buget, combinate cu cheltuielile limitate au lăsat statului o rezervă de deficit uriașă. Autoritățile ar face o extravaganță financiară periculoasă dacă ar consuma acești bani, opinează analiștii BCR.

Anul 2015 a fost unul bun pentru recolta de taxe și impozite la bugetul de stat. Guvernul a colectat cu 13 miliarde de lei mai mult decât anul trecut până în luna august, echivalentul a 1,8% din Produsul Intern Brut (PIB). Pe de altă parte, statul n-a cheltuit atât de mult pe cât putea să o facă, și a consumat cu 5 miliarde mai mult decât în primele opt luni din 2014.

Guvernul s-a ales cu un excedent de 6 miliarde de lei sau 0,9% din PIB. Cum ținta privind bugetul vizează un deficit de 1,8% din PIB și nu un excedent, rezultă că la Palatul Victoria există o pușculiță pentru cheltuieli de 20 de miliarde de lei (4,5 miliarde de euro până la finele anului. Spre comparație, Autostrada de la Sibiu la Nădlac, de 332 de kilometri, costă 2,2 miliarde de euro.

Atâția bani cheltuiți într-un termen atât de scurt ar face mai mult rău decât bine, cred analiștii BCR.

"O asemenea măsură ar reprezenta o extravaganță financiară periculoasă având în vedere relaxarea fiscală care urmează și introducerea unei grile salariale unificate începând din 2016 care are ca scop aducerea veniturilor celor mai mulți dintre bugetari la un nivel decent", se arată într-un raport BCR Cercetare.

O astfel de cheltuială ar epuiza rapid rezerva de lichiditate a statului, care acoperă acum patru luni de finanțare, adaugă analiștii celei mai mari bănci din România.

Acestea ar putea goli rapid buzunarul statului, afectând și rezerva de lichiditate care acoperă acum patru luni de finanțare.

Experiența anilor anteriori arată o intensificare ridicată a plăților de la buget în ultimele luni ale fiecărui exercițiu bugetar. Astfel, guvernele stau cu deficitul sub țintă până spre ultimele trei luni, apoi sparg pușculița și ating sau depășesc deficitul asumat în legea bugetară. Anul acesta ar putea fi o excepție, cred cei de la BCR.

"Astfel, nu excludem posibilitatea unui deficit bugetar mai mic decât ținta propusă pentru acest an, mai ales în condițiile în care guvernul va merge cu frâna de mână trasă în ceea ce privește cheltuielile de capital finanțate din surse interne", se mai arată în raportul citat.

Economiștii BCR se arată circumspecți față de deficitul de anul următor, având în vedere că încasările vor fi afectate de scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, iar cheltuielile cu salariile vor crește, dacă guvernul implementează noua grilă de salarizare. 2016 este, de asemenea, an electoral.

[TibiV]

Declaratia FMI la finalul misiunii in Romania in perioada 13-21 octombrie 2015:

"The near-term growth outlook is strong but risks are tilted to the downside. The economy is growing at a healthy clip with real GDP projected to advance by 3.4 percent in 2015, reflecting broad-based contributions from consumption, investment, and exports. Pro-cyclical fiscal loosening in 2016 aiming to spur domestic demand further is expected to contribute to an acceleration of economic activity to about 3.9 percent next year; however, it will also reverse recent progress on stabilizing public debt. This comes at a time when renewed volatility in global financial markets, including downside risks to trade and capital flows, could put strains on the Romanian economy.

After several years of fiscal consolidation, the fiscal deficit is set to rise significantly on the back of sizable tax cuts and wage increases. For the current year, the budget is on track to meet the 1.9 percent of GDP deficit target owing to good revenue performance and underexecution of the capital budget, and there is room to bring forward some one-off liabilities from 2016. For 2016 and 2017, the adopted and intended policies—a combination of large tax cuts and rapid public wage increases—will push the fiscal deficit close to 3 percent of GDP in 2016 and above this threshold in 2017 unless offsetting measures are identified or capital spending is again not fully carried out. This procyclical stance will add stimulus to the economy at a time that it is not needed given the strong expansion of activity and will put public debt on a rising path."

[stangabriel]

"Principala masura economica anuntata de premier o reprezinta reducera impozitului pe dividende de la 16% la 5%. Argumentul pentru aceasta scadere o reprezinta faptul ca firmele isi scadeau profitul prin tot felul de artificii contabile si facturi ca sa isi reduca impozitul pe dividende. Masura pare insa una mai mult electorala, deoarece efectele ei se vor produce abia in 2017 pentru profitul din 2016.

"A doua masura o reprezinta reducerea TVA la toata apa (potabila, canal etc) de la 24% la 9%.

A treia masura vizeaza direct microintrerpinderile si se traduce prin cresterea plafonulului de venituri de la 65 de mii euro la 100 de mii de euro.

Se va schimba si modul de impozitare al microintreprinderilor.
•3%/- pentru firmele care nu au niciun angajat
•2% - pentru cele cu un angajat
•1% -pentru firmele cu mai mult de 3 angajati"


      Alte masuri cu impact imediat vizibil, dar mana din spate fura din profituri prin lipsa infrastructurii.

[TibiV]

reducera impozitului pe dividende de la 16% la 5%. Argumentul pentru aceasta scadere o reprezinta faptul ca firmele isi scadeau profitul prin tot felul de artificii contabile si facturi ca sa isi reduca impozitul pe dividende. Masura pare insa una mai mult electorala, deoarece efectele ei se vor produce abia in 2017 pentru profitul din 2016.

Firmele fac artificii ca să reducă impozitul pe profit, care a rămas de 16%, deci vor face artificii în continuare. Impozitul pe profit este plătit de firmă.

Din profitul brut se scade impozitul pe profit şi rămâne profitul net.
Ăsta se împarte acţionarilor (presupunând că nu se acoperă pierderi din anii precedenți şi că nu se folosește o parte a profilului pentru creşterea capitalului) sub formă de dividende. Dacă acţionarul este persoană fizică, el este cel care plătește impozitul, nu firma.

Dividendele se distribuie după încheierea anului fiscal, undeva în primăvara.
Deci din punct de vedere fiscal dividendele aferente anului 2015 sunt venituri înregistratede acţionar în 2016.
Deci impozitul redus de 5% se va aplica încă din 2016, pentru dividendele aferente profitului din 2015.

[dr4qul4]

o masura binevenita. Firmele oricum fac tot felul de "mantocarii" ca sa poata scoate dividendele.

Singurii care vor avea de suferit sunt avocatii de drept comercial care gaseau mereu solutii "legale" pentru aceste combinatii.


"mantocariile" sunt legale deoarece "Tax avoidance" NU este egal cu "Tax evasion" .


De ce este masura binevenita? Pentru ca va diminua scurgerea banilor catre offshore-uri.
Acum sa speram ca se va si aplica exact cum trebuie.

[TibiV]

http://www.profit.ro/stiri/economie/lazea-bnr-niciodata-nicio-tara-n-a-ajuns-la-o-crestere-economica-sustenabila-prin-relaxari-fiscale-si-monetare-14470708
Lazea, BNR: Niciodată, nicio țară, n-a ajuns la o creștere economică sustenabilă prin relaxări fiscale și monetare
    Relaxările fiscale și monetare nu aduc creșterea economică pe termen lung și ar trebui să reprezinte doar timpul cumpărat de politicieni pentru reformarea structurală e economiei, spune Valentin Lazea, economistul-șef al BNR.
   Societatea cere de la clasa politică o creștere economică mai ridicată, care să aducă România în rândul țărilor din Uniunea Europeană, însă acest lucru nu poate fi atins prin relaxări fiscale și monetare, crede economistul Lazea.
    "Toată lumea vrea creștere economică mai mare. Cum ajungem acolo? Numai prin relaxări monetare și fiscale? Niciodată, nicio țară, n-a ajuns la o creștere economică sustenabilă prin relaxări monetare și fiscale. Ele folosesc politicienilor pentru a câștiga timp în care să aplice reforme structurale", a declarat Lazea, la o conferință pe tema creșterii sustenabile, organizată la Banca Națională a României.
    În acest an, statul a scăzut TVA la alimente, iar de la anul va reduce cota generală, cota pentru chirii, precum și impozitul pe dividende, în paralel cu creșterea salariilor bugetarilor. Acest lucru a născut temeri că deficitul fiscal ar putea depăși pragul de 3% din PIB în 2016. Îndatorarea țării peste pragul actual de 40% ar aduce o creștere a cheltuielilor cu dobânzilor și ar lega România cu "cătușe de aur" în privința spațiului fiscal, în opinia lui Lazea.
    Economia României are un potențial de creștere anuală de aproximativ 3% în prezent, față de peste 5% înainte de 2009. Fără reforme structurale, care să vină peste un cadru macroeconomic stabil, nu putem ajunge la potențialul de dinainte de criză, spune economistul BNR.
    Potențialul de creștere economică a scăzut pe fondul scăderii populației, al reducerii investițiilor străine directe și al deteriorării sistemului de învățământ, spune Lazea.
    Dacă în ultimii ani de dinainte de căderea comunismului se nășteau, în medie, 300.000 de oameni pe an, care au intrat în piața muncii în perioada de boom economic, în 1990-1995, numărul nașterilor a scăzut cu 110.000. Cei născuți în anii '90, mai puțini, sunt tinerii care au intrat în acești ultimi ani pe piața muncii.
    Investițiile străine directe s-au redus drastic după declanșarea crizei. Dacă am fi păstrat valoarea anuală din 2008, acum România ar fi avut cu 25 de miliarde de euro mai multe investiții străine în economie, arată Lazea.
    "Învățământul s-a stricat (...) Suntem cei mai slabi din Europa", spune Lazea, pe baza testelor PISA privind competențele elevilor.
    Pentru a crește potențialul economic, România trebuie să atragă mai multe investiții și să stimuleze preponderent investițiile, mai degrabă decât consumul, crede economistul BNR.
    Reforma educației și sănătății ar crește productivitatea forței de muncă. Natalitatea ar trebui stimulată, iar declinul demografic ar putea fi oprit inclusiv prin imigrație. Lazea a dat exemplul refugiaților sirieni, care sunt "masiv educați", și ar putea fi integrați în forța de muncă.
    Productivitatea ar crește din reducerea risipei energetice, pentru că România consumă de 2,5 ori mai multă energie pe unitatea produsă decât media UE, dar și prin construirea a două autostrăzi de la Est la Vest și de la Nord la Sud.
    Clasa politică este reticentă în a adopta astfel de reforme, pentru că n-ar aduce beneficiile electorale pe care le aduc alte măsuri, dar argumentul este fals, spune oficialul BNR.
    "Aparent, factorul politic nu vrea să se apuce decisiv de una dintre ele (dintre reforme), pentru că are impresia că nu aduce voturi. Este fals! Politic, aduc mai multe dividende decât fluierături (...) Aduce beneficii unui număr mai mare de votanți, oricare dintre reforme", a mai spus oficialul BNR.

http://www.profit.ro/stiri/economie/ionut-dumitru-consiliul-fiscal-cresterea-consumului-contureaza-acelasi-scenariu-de-dinainte-de-criza-14470670
Ionuț Dumitru, Consiliul Fiscal: Creșterea consumului conturează același scenariu de dinainte de criză
   Consmul crește ca Făt-Frumos în România, după ani în care românii nu prea au avut bani de cheltuit. Acest lucru ar putea crea o situație similară celei de dinainte de criză, când economia s-a supraîncălzit și apoi s-a risipit.
   "Avem o creștere economică bazată în special pe consum. Investițiile sunt în suferință", spune Dumitru, care remarcă o scădere abruptă a investițiilor statului.
   Creșterea actuală accelerată a consumului naște comparații cu perioada de dinainte de criza din 2009-2010, când economia s-a supraîncălzit, apoi a făcut implozie. În 2008, rata de creștere reală a PIB era de 8%, iar în 2009 economia a căzut într-o recesiune adâncă, cu o rată negativă de 7%. Dacă consumul creștea atunci cu rate anuale de 10-12% și economia cu 6-8%, în prezent consumul crește cu 5%, la un avans economic de aproximativ 3%.
   "Pare a se contura același scenariu de dinainte de criză", a declarat Dumitru la o conferință pe tema creșterii sustenabile, organizată la Banca Națională a României.
   Creșterea consumului va fi alimentată în continuare de salariile mai mari ale bugetarilor, dar și ale angajaților din mediul privat, pe fondul celui mai ridicat sentiment al încrederii de după criză, spune președintele Consiliului Fiscal, instituție menită să avertizeze guvernul asupra derapajelor fiscale. Cresc salariile, crește și creditarea. "Volumele noi de credite arată că avem o activitate foarte dinamică", spune Dumitru. Cel mai mult crește creditul în lei, cu o rată anuală de 25%.
   Dacă în privința consumului România arată rate ridicate de creștere, investițiile sunt mult mai problematice, deși privații au pus mai mulți bani în economie. Statul, însă, cheltuiește din ce în ce mai puțini bani pentru proiectele de infrastructură.
    "Investițiile publice sunt la minimum, probabil o să avem minimumul ultimilor 10 ani", a mai spus Dumitru.

[TibiV]

De va incapatanati sa vreti autostrazi ?...
Autostrazile nu voteaza, bugetarii - da.
Hai sa ghicim de unde se vor taia 5 miliarde de lei...

http://www.mediafax.ro/social/deputatii-discuta-miercuri-un-amendament-al-psd-de-majorare-cu-10-a-salariilor-tuturor-bugetarilor-14881182
Deputaţii discută miercuri un amendament al PSD de majorare cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor
Comisiile de muncă şi sănătate ale Camerei Deputaţilor au adoptat, marţi, un amendament al PSD prin care se propune majorarea cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor, propunerea urmând să fie dezbătută miercuri în plenul Camerei Deputaţilor.

   Amendamentul a fost depus la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 35/2015 privind creşterile salariale în sistemul sanitar. "PSD, prin deputatul Adrian Solomon, a venit cu un amendament privind creşterea cu 10% a salariilor în sistemul bugetar, de la 1 decembrie 2015 (...). I-am întrebat pe reprezentanţii ministerelor Muncii şi Finanţelor dacă această măsură este sustenabilă. Ministerul Muncii a spus că susţine amendamentul, iar Ministerul de Finanţe că nu poate susţine acest amendament, pentru că ar crea, pentru anul 2016, un deficit de cinci miliarde de lei, care ar putea fi acoperit fie cu tăieri, cu reduceri de la alte capitole de cheltuieli, fie prin prorogarea intrării în vigoare a unor măsuri de relaxare fiscală", a declarat, pentru MEDIAFAX, deputatul PNL Cristina Pocora, membru al Comisiei de muncă.
    Deputaţii PNL au cerut un răgaz de o săptămână, în aşa fel încât Ministerul de Finanţe să îşi facă analiza şi să se pună de acord cu Ministerul Muncii, a menţionat Pocora, opinând că viitorul guvern ar trebui să spună dacă există bani pentru această măsură. Ea a precizat că, în condiţiile în care Guvernul nu ar dispune de banii necesari, ar trebui să se ştie care va fi costul măririi salariilor şi la ce anume ar trebui să se renunţe pentru adoptarea acestei măsuri.
    "PSD a votat acest amendament, nu a dorit niciun fel de dezbatere cu cifrele pe masă, prin urmare mâine (miercuri - n.r.) proiectul de lege va intra în şedinţa de plen. Noi ne-am abţinut, pentru că abordarea PSD nu a fost una transparentă, ci politicianistă, înainte să plece de la guvernare pârjolesc România pentru ultima dată. În acest context în care cetăţenii ne cer responsabilitate în stradă, ar trebui să luăm o decizie responsabilă, cu cifre reale pe masă şi dacă sunt bani să acordăm această majorare de salarii, iar dacă nu sunt să ştim să ne asumăm şi să vedem care este situaţia reală. (...) PSD vrea să arunce o gogoaşă electorală", a mai susţinut Cristina Pocora.
     Ea a adăugat că propunerea ar trebui reîntoarsă la comisie, iar noul guvern să spună dacă sunt bani pentru această majorare.
     Potrivit deputatului PNL, în comisii au fost înregistrate 21 de voturi "pentru" şi 8 abţineri.

[TibiV]

Uite cum au mers investitiile din 2009 incoace...

Din 2012, odata cu venirea lui Ponta, investitiile au venit in nas...
Si chiar daca programul initial din fiecare an arata bine, executia a fost mai proasta de la an la an. Dovada de maxima competenta...

Acum sa vedem si cum e cu ponderea veniturlor bugetare in PIB, exemplu anul 2013.


Deci suntem cu 13% sub media UE. (Foarte frumos podul/tunelul ala din Danemarca, dar uitati-va care sunt veniturile bugetare la ei...Duble fata de ale noastre.)
Iar noi taiem masiv taxele si impozitele, deci in 2016 este posibil sa scada la 30%.
Marim serios salariile, dam si pomeni, asa ca pentru investitii ce mai ramane ?!...
Si desi veniturile bugetare scad ca pondere in PIB, sindicatele tipa sa crestem alocarile bugetare la minim X% pentru sanatate, minim y% pentru educatie etc., la fel ca in vest...
Astept cu interes primul sindicat care sa ceara impozite ca in vest...

[TibiV]

Deocamdată "se taie" din pensiile voastre private pe care le veţi lua peste 20-30 de ani...

http://www.profit.ro/stiri/social/noul-guvern-asterne-linistea-peste-pensiile-private-contributia-nu-mai-urca-putin-ci-ingheata-de-tot-14474197

Noul Guvern așterne liniștea peste pensiile private: Contribuția nu mai urcă puțin, ci îngheață de tot

Contribuția transferată din sistemul public de pensii către fondurile de pensii private obligatorii nu va mai crește, anul viitor, nici măcar la 5,5%, oricum sub nivelul promis de 6%, ci va fi înghețată la 5%. În varianta de buget pregătită de fostul guvern, cota alocată pensiilor private obligatorii (Pilonul II) era urcată de la 5% la 5,5%.

[jalemare]

Prima estimare MF,  buget 2016:
crestere economică 4,1%
deficit creștere salarii sistem public 0,4% din PIB
investiții 5,1% din PIB
deficit bugetar ESA 2,8% din PIB
O singură nelămurire: de ce deficit?!