Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

[Radu_A]

^^ Sigur Ionut, lasa-ma doar sa  mai pun lista asta cu tarile din UE si procentul datoriei externe raportat la pib la finalul lui 2023...

Luxembourg: 4,510.0% 
Ireland: 513.8% 
Netherlands: 376.8% 
Cyprus: 351.8% 
Belgium: 247.8% 
Greece: 208.8% 
Malta: 193.8% 
Portugal: 183.8% 
France: 182.0% 
Finland: 179.8% 
Sweden: 166.8% 
Spain: 149.8% 
Austria: 141.5% 
Denmark: 141.8% 
Germany: 137.8% 
Italy: 133.0% 
Hungary: 103.8% 
Latvia: 97.8% 
Slovakia: 97.8% 
Slovenia: 88.8% 
Estonia: 81.8% 
Lithuania: 70.8% 
Croatia: 68.1% 
Czech Republic: 68.0% 
Poland: 64.8% 
Romania: 52.8% 
Bulgaria: 49.8%

[tom_sawyer]

Specialiștii spun însă că nivelul mic al datoriei nu e neapărat un semn liniștitor.

,,România nu are o datorie mare în comparație cu majoritatea statelor europene, însă serviciul datoriei, în particular cheltuiala cu dobânzile, e împovărătoare în raport cu veniturile statului. Statul român are o datorie relativ mică, dar are venituri încă și mai mici în comparație cu țările europene", explică prof. univ. Bogdan Glăvan de ce cifrele nu reflectă realitatea.

https://romania.europalibera.org/a/datoria-publica-a-romaniei-pe-intelesul-tuturor/32656708.html


Acum, din nou, aceleaşi calcule pe carneţelele unor oameni politici: Germania are o datorie publică de 63% din PIB şi nimeni nu o plânge. Franţa are una de 110% din PIB, Italia de 137% din PIB, Austria de 78% din PIB şi tot aşa. De ce lor nu le spune nimeni nimic şi noi suntem priviţi cu suspiciune pentru o datorie de 50% din PIB?

Economiştii au explicat deja în repetate rânduri: lor nu le spune pentru că pieţele ştiu că astfel de ţări au un istoric de rambursare bun, motiv pentru care au ratingul A. Au economii puternice, chiar dacă unii cred că ar fi pe moarte. În opoziţie, România este cu o treaptă înainte de ,,nerecomandat investiţiilor".

Ce pretenţii să aibă? Economiştii au remarcat deja că România se împrumută de pe pieţele externe la un nivel peste cel al ţărilor din regiune. Dacă va vrea mai mulţi bani, şi va vrea pentru că nu are ce face, va trebui să-şi reducă deficitele. Cum o va face, aceasta este, cu adevărat, o problemă. Dacă nu o va face, riscul este ca investitorii să ceară randamente şi mai mari decât cele de acum (cupon de 6,37% în euro şi 7,12% în dolari, pentru împrumuturi pe zece ani, la emisiunile din 2023 şi 2024). Acest lucru va sufoca şi mai tare bugetul care a ajuns să plătească anual, peste 2% din PIB pentru dobânzile la datorie.

https://www.zf.ro/eveniment/romania-din-ce-in-ce-mai-mult-la-mana-pietelor-externe-datoria-22486738


Când tragem linie, adevărul despre datoria publică este că mărimea contează mai puțin. Adevăratul criteriu după care trebuie să judecăm și să înțelegem datoria publică este sustenabilitatea acesteia.

Sustenabilitatea are definiții diferite în funcție de domeniul lângă care este așezată. Când stă lângă datoria publică, ea înseamnă, în termeni simpliști, dacă ne permitem sau nu să susținem acea datorie. Primul factor la care ne uităm când vorbim de sustenabilitatea datoriei sunt dobânzile.

https://panorama.ro/zece-adevaruri-despre-datoria-publica-romania/

[RataRR]

^^ Ai citit de 2 ori numerele sau doar ai pus asa? Cum sa existe tara cu datorie externa 4510% din PIB. Si oricum mai toate numerele sunt false. Datele Eurostat din 2024(https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-euro-indicators/w/2-22102024-bp) arata ca datoria maxima era de 160% din PIB, pentru Grecia, si cea minima era de 22%, Bulgaria. Sub Romania mai sunt 11 tari, deci nu avem a doua cea mai mica datorie. Ok, datele sunt din 2024 si nu 2023, dar tot Luxemburg nu cred ca a reusit sa reduca datoria de la 4510% la 27.2% intr-un singur an. Ca daca da, poate ar trebui sa invatam si noi 

[pista_bacsi]

@Radu_A Uiti un factor foarte important si anume dobanda. Poti avea datorie de peste 100% cu dobanda 1-2% dar cand dobanda ta este 6-7% e cu totul altceva.

In US cea mai mare cheltuiala bugetara acuma sunt dobanzile deoarece sunprizator inflatia si dobanzile au revenit la valori naturale după covid. Problema lor si a tuturor tarilor cu peste 100% e ca acuma doar platesc dobanzi.

Ce nu arata aceste statistici e si ce datorie are populatia si sectorul privat. Nu ai cum sa cresti taxarea cu mult (fara colaps) in situatia in care populația si sectorul privat sunt si ele indatorate peste 100% din PIB.

[Radu_A]

^^ mi le-a dat Grok3...cel mai tare AI din toate timpurile care este el

[pista_bacsi]

România a încheiat luna ianuarie cu un deficit bugetar de 0,6% din PIB, determinat de sume amânate la plată în final de 2024 pentru debutul acestui an, a anunțat luni premierul Marcel Ciolacu, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România. Guvernul trebuie să se încadreze în acest an în ținta de deficit bugetar de 7% din PIB, echivalentul a 134,6 miliarde de lei, pentru a menține ratingul suveran al țării.

Deficitul de 0,6% este echivalentul unui deficit nominal de 11,5 miliarde de lei și este peste deficitul de 0,45% din ianuarie 2024, an în care deficitul cash a ajuns în decembrie la 8,65% din PIB, respectiv 152,7 miliarde de lei.

La un deficit de 0,6% din PIB, cheltuielile Guvernului s-au cifrat cel mai probabil în apropierea sumei de 57-60 miliarde de lei (3,0-3,1% din PIB), peste cheltuielile bugetare de 55,3 miliarde de lei din ianuarie 2024.

Dinamica veniturilor bugetare din ianuarie, anunțată de premier la adoptarea bugetului: 44,7 miliarde de lei, plus 7,5%


Premierul Ciolacu a anunțat în data de 1 februarie, ziua adoptării bugetului de stat, că veniturile bugetare au crescut în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu cele din ianuarie 2024, cu 7,5%.

În acest an, veniturile bugetare totale sunt prognozate să crească cu 16%, aici intrând însă și alte tipuri de venituri, nu doar cele din colectarea taxelor și impozitelor.

https://cursdeguvernare.ro/premierul-marcel-ciolacu-deficitul-bugetar-s-a-ridicat-la-06-din-pib-in-ianuarie-din-cauza-amanarii-unor-plati-din-2024.html

[GIV]

nu stiu daca e ok aici dar.. cu cat mai multe salarii de genu cu atat mai putini bani pentru infrastructura..

https://www.digi24.ro/special/statul-la-stat/averea-primita-de-la-stat-sefa-cni-uimita-de-salariul-ei-aoleu-mult-spune-ca-e-strict-confidential-desi-trebuie-sa-fie-public-3146163

14.300 de euro pe lună, adică peste 170 de mii de euro pe an. Aprope toată suma provine din sporuri, prime și bonusuri. Nici ceilalți directori nu o duc mai rău, unii depășind și ei suta de mii de euro. La fel ca la Romsilva, angajații CNI primesc bonus de pensionare. Un șofer, ieșit la pensie anul trecut, a încasat 10 mii de euro brut. În încercarea de a-și ține secrete salariile, conducerea Companiei ne-a transmis că sunt ,,strict confidențiale", deși legea îi obligă să le facă publice

[pista_bacsi]

Ultima oară când m-am uitat, din bugetul anual 70% sunt cheltuieli cu salariile și pensiile. 30% cheltuieli de funcționare. Deficitul reprezintă cheltuieli pentru investiții si dobânzi.
Deficitul a crescut direct proporțional cu investițiile. Urmează să crească proporțional cu dobânzile.

@GIV avand în vedere ca 70% sunt cheltuielile salariale sau pensii cred ca liniștit ai putea reduce 3% de la 70% la 67% fără să se schimbe nimica. Problema ar fi ca vei deranja foarte mult pe beneficiari

[pista_bacsi]

Ar fi buna si o descentralizare făcută prost. Pe de altă parte, hai că vin si vești bune

1) RO -0.54%
2) US -0.23%
3) UK -0.32%
4) PL -0.17%

Dobânda la împrumuturi pe 10 ani e aproape neschimbată după aproape o lună:
1) RO 7.54 (-0.01)
2) US 4.22 (-0.27)
3) UK 4.69 (+0.23)
4) PL 6.00 (+0.2)

[Ionut]

Am mutat discuția despre gazul rusesc pe thread-ul de geopolitică.

[tom_sawyer]

Daca n-ai bani, te imprumuti. de-abia astept obligatiuni fidelis la 10-15-20-30 de ani. cu aceste instrumente tii si inflatia in frau, care si asa e mare in ciuda dobanzilor mari.

Tanczos Barna dă asigurări că anul acesta deficitul nu va fi mai mare de 7%.  ,,7% este realizabil, încă o dată, dacă avem tot timpul ochii pe venituri și pe cheltuieli. Deci dacă nu se realizează venituri, ajustăm cheltuielile. Deci altă soluție nu există. Este matematică simplă. Este lucru simplu și acasă, în familie. Dacă nu ai veniturile realizate, trebuie să ajustezi cheltuielile", a spus el. ,,Sigur ne încadrăm în 7%, că n-avem altă variantă. Nu avem altă variantă nici în fața agențiilor de rating, n-avem altă variantă nici în fața Comisiei Europene, n-avem altă variantă nici ca sustenabilitate a datoriei publice. Deci 7% este o bornă obligatorie pentru indiferent cine este la guvernare și indiferent cine este ministru la Finanțe", adaugă acesta.
https://www.economica.net/ministrul-finantelor-spune-cu-jumatate-de-gura-ca-vor-creste-taxele-si-impozitele-exista-si-solutii-sa-nu-se-ajunga-la-asta_823742.html

[Konter]

Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) solicită Camerei Deputaților să corecteze o omisiune legislativă care afectează direct veniturile angajaților din sector.
Patronatele solicită ca diferența dintre salariul minim pe economie și salariul minim garantat în construcții (532 lei) să nu fie impozitată și să nu fie inclusă în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii.
Astfel, contribuțiile pentru salariații din construcții ar putea fi calculate la aceeași bază de 3.750 lei, similar cu restul economiei. De asemenea, o astfel de reglementare ar contribui la evitarea scăderii drastice a veniturilor nete ale muncitorilor din sector.
Practic, impozitul/ contribuțiile se vor calcula și pentru angajații din construcții pentru aceeași valoare ca cea luată ca bază de calcul pentru salariații angajați cu minimul pe economie, respectiv 3750 lei (4582- 832 = 3750).
Suma de 832 lei reprezintă diferența dintre salariul minim brut pentru sectorul construcții și salariul minimum brut pe economie, la care se adaugă suma de 300 lei, sumă aprobată pentru care nu se datorează impozit pe venit și nu se cuprinde în baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii.
În acest fel, angajații care în decembrie 2024 încasau net 3196 lei și în ianuarie 2025 încasau 2739 lei net, vor primi – după emiterea Legii de aprobare a OUG 156/2024 – un salariu net de 3082, comparabil cu cel din urmă cu trei luni.
FPSC atrage atenția că, în absența unei astfel de corecții, angajații din construcții vor primi salarii nete mai mici cu până la 457 lei decât în decembrie 2024, ceea ce ar putea duce la migrarea forței de muncă și la o destabilizare a sectorului.
Patronatul avertizează că noile măsuri fiscale au avut deja un impact negativ vizibil
În luna ianuarie 2025, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, faţă de luna decembrie 2024, ca serie brută, cu 67,2%.
,,Este esențial să menținem forța de muncă din construcții cel puțin la nivelul anului 2024. Solicităm un tratament echitabil pentru acest sector strategic al economiei", subliniază reprezentanții FPSC.
Totodată, apreciază că "practic, în acest moment avem două salarii minime, deși pentru sectorul construcții nu există nicio formă de compensare/ facilitate care să contrabalanseze – măcar într-o mică măsură impactul negativ al impunerii unui salariu minim peste cel la nivelul economiei naționale".
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectorul construcțiilor este de 4.582 lei lunar, dar salariul minim brut pe economie este de 3.750 lei.
FPSC: "Este injust ca un segment important de angajați să nu-și mențină măcar veniturile de până acum, cu atât mai mult cu cât inflația și prețurile sunt în creștere"
OUG 114/2018, prin care se introducea un salariu diferențiat pentru sectorul construcții, asociat unor facilități fiscale, motiva în preambul necesitatea introducerii acestor obligații și stimulente prin importanţa sectorului construcții pentru economia românească pe următorii 10 ani.
Acest termen a fost devansat cu 5 ani.
Mai mult, inclusiv ținta din PNRR pentru ,,reducerea treptată a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcții" (Jalon 208- tabel H2) a fost devansată cu 3 ani.
Prin PNRR se prevedea că legea care ar fi modificat Codul fiscal în vederea reducerii graduale a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor ,,va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028".
În aceste condiții, în măsura în care nu se aplică un regim special/ facilități fiscale salariaților din construcții, nu există nicio justificare pentru existența/ menținerea a două salarii minime pentru angajații din România, măsura fiind una puternic injustă, se arată în scrisoarea deschisă transmisă deputaților.
Mai mult, ca urmare a anulării tuturor stimulentelor financiare, de la 1 ianuarie 2025 angajații cu salariul minim din sectorul construcții vor primi un salariu net mai mic cu 457 lei/lună decât cel obținut pentru luna decembrie 2024.
Pentru menținerea salariului net (3196 lei/ lună în decembrie 2024) angajatorii din construcții ar trebui să plătească 5421 lei/ lună, mai mult cu 1371 lei decât salariul brut minim pentru celelalte categorii de angajați, ceea ce majoritatea societăților, în special IMM-uri, nu o pot face.

[pista_bacsi]

Dobânda la împrumuturi pe 10 ani e aproape neschimbată după aproape o lună:
1) RO 7.54 (-0.01)
2) US 4.22 (-0.27)
3) UK 4.69 (+0.23)
4) PL 6.00 (+0.2)

Dobanzile au scazut cam peste tot, dar e o veste buna:
1) RO 7.20% (-0.34)
2) US 3.93% (-0.29)
3) UK 4.46% (-0.23)
4) PL 5.17% (-0.83)