Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

[dr4qul4]

e pe bune chestia asta? Inteleg ca se secretizeaza informatiile legate de imprumuturi.
#transparenta




Powered by API/PUM imgur uploader

[frunzaverde]

Nu inteleg de unde tragi concluzia asta din text...

[dr4qul4]

Nu din text, ci dintr-o postare pe fb. dar ar trebui sa facem rost de Lista aia sa ne lamurim.

[rota]

Construcţiile continuă sprintul: plus de 19% în septembrie, cel mai bun ritm de creştere din martie încoace. Infrastructura (construcţiile inginereşti), care înseamnă jumătate din piaţa construcţiilor, avansează cu 8,5% în septembrie şi ajunge la un plus de 19,5% an/an la 9 luni

Construcţiile au accelerat în septembrie şi au crescut cu un ritm anual de 18,7%, cel mai  bun ritm de creştere din martie încoace. Creşterea a fost susţinută de reparaţiile capitale, care au înregistrat un plus de 83% an/an. Pe de altă parte, lucrările noi de construcţii au crescut cu 12% an/an în septembrie, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Sursa

[elphax]

Se creste. pragul valoric pentru locuinte  la care TVA este 5%, legea a fost promulgata deja:

art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, plafonul se modifică de la 450.000 lei la 140.000 euro pentru locuinte de maxim 120 metri patrat. Deci vor creste vanzarile, probabil putin si preturile, in favoarea sectorului constructiilor si a investitorilor imobiliari.

[rota]

Proiectele de construcţii anunţate în România au nevoie de încă 350.000 de oameni pe şantiere

♦ Practic, ar fi nevoie de o dublare a personalului din construcţii existent astăzi sau chiar mai mult decât atât ♦ Datele statistice arată că numărul de angajaţi din domeniul construcţiilor a ajuns în 2019 aproape de 375.000, după o creştere de 9% comparativ cu anul precedent.

La circa 350.000 de oameni se ri­di­că deficitul de angajaţi de pe şan­tierele din România, da­că toate proiectele anunţate – pu­bli­ce şi private – ar urma să fie du­se la îndeplinire. Din acest număr, cam 100.000 ar trebui să fie angajaţi calificaţi, pentru sarcini care necesită experienţă şi pregătire, spun constructorii din România.

Practic, ar fi nevoie de o dublare a personalului din construcţii existent astăzi sau chiar mai mult decât atât, ţinând cont că, potrivit estimărilor ZF, puţin peste 300.000 de oameni au mai rămas să lucreze în construcţii după declanşarea pandemiei în România. Sursa

[rota]

Firmele se pregătesc de proiecte: camioanele de construcţii au crescut la un sfert din piaţă în 2020

Deblocarea marilor proiecte de infrastructură şi dema­rarea lucrărilor pe tronsoane precum Sibiu-Piteşti sau Piteşti-Craiova au determinat constructorii să cumpere mai multe echipamente, iar cota acestora să ajungă la 25% în 2020 faţă de sub 5% în 2017.

,,Constructorii români au cumpărat camioane în 2020 de­oarece au demarat lucrările la mai multe tronsoane pre­cum la Piteşti-Sibiu, dar şi la Craiova-Piteşti. De asemenea, s-au vândut către firme care la rândul lor închiriază către com­panii străine de construcţii. În 2021 ne aşteptăm la vo­lu­me similare cu 2020, cu un volum similar de circa 1.200 de ve­hi­cule. Ne aşteptăm la o creştere în următorii cinci ani, însă aceasta va depinde şi de banii alocaţi pentru infra­struc­tu­­ră", a spus Gabriel Tudor, director naţional de vânzări pen­­tru Cefin Trucks. El a subliniat că ,,şi 25% este un pro­cent mai mic decât ar fi necesar. Camioanele de construcţii ar trebui să reprezinte 35% din piaţă, având în vedere necesarul".Sursa

[TibiV]

Postez intr-un topic mult mai "benign" decat s-a temut Ionut, atunci cand l-a deschis...

Consiliul Fiscal (institutie infiintata in 2010, in precedenta criza nashpa, la presiunea FMI, prin Legea Responsabilitatii Fiscal Bugetare - LRFB...) a publicat astazi un document impus de respectiva LRFB: "Opinia CF..." asupra proiectului legii bugetului pe 2021 (si Bugetul de Asigurari Sociale, si Stretegia Fiscal Bugetara 2021-203)....

Este un PDF de 42 de pagini... Preiau aici doar cateva paragrafe din SINTEZA, care mi s-au parut relevante. Unele de bine, unele de rau, altele de foarte rau...

Sinteză
• Șocul economic al Pandemiei este mai puternic decât cel provocat de Marea Recesiune.
Marea Închidere (Lockdown) a condus la o scădere dramatică, de două cifre, a PIB în cele
mai multe țări din Uniunea Europeană (UE) în trimestrul II din 2020. Trimestrul III a
consemnat o revenire puternică a activității economice. Pentru tot anul 2020 scăderea
economică la nivelul UE este estimată de CE la circa 6,3% din PIB. Tot la nivelul UE
redresarea activității economice este prognozată la 3,7% in 2021.
• Scăderea economică în România cauzată de Pandemie a fost de 3,9% din PIB, în timp ce
creșterea PIB în 2021 este prognozată de CNSP la 4,3%. Având în vedere incertitudinile
create de persistența Pandemiei, CF avansează o plajă de evoluție pozitivă a PIB între 4-5%
pentru anul 2021.
• Măsurile de sprijinire a economiei în anul Pandemiei au fost constrânse de dimensiunea
deficitului structural al bugetului public, de peste 5% din PIB potențial în anul 2019.
• Deși regulile fiscale au fost suspendate în UE în 2020 cu prelungire a derogării și în 2021, o
corecție macroeconomică este inevitabilă în România pentru a controla deficitele în anii ce
vin. Din acest punct de vedere, construcția bugetului pentru 2021, care țintește un deficit
cash de 7,16% din PIB, semnalează o modificare de abordare a politicii fiscale/bugetare.
Este drept că în perioada 2021-2022 politica bugetară continuă să fie pro-ciclică în raport
cu output gap-ul economiei (distanța față de PIB potențial), dar această situație este
inevitabilă în condițiile necesității de a limita deficitele. Pe intervalul 2021-2024, potrivit
documentelor MFP, se proiectează o corecție a deficitelor (cash, ESA, structural) și se intră
într-o altă filozofie de construcție a bugetului public din perspectiva sustenabilității
finanțelor publice, evitarea dezechilibrelor interne și externe majore.
(...)
• Din punct de vedere al deficitului structural, România înregistra cel mai ridicat nivel din UE
încă dinaintea manifestării pandemiei COVID-19. Pe fondul evoluțiilor fiscal-bugetare din
anul 2020, deficitul structural a avansat cu aproximativ 2,5 pp din PIB potențial.
• Un factor important ce a determinat evoluția ascendentă a deficitului structural este
reprezentat de creșterea puternică a cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială
pe parcursul ultimilor ani. În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile
de personal și cele cu asistența socială reprezentând 94,3% din veniturile fiscale (inclusiv
contribuții de asigurări), respectiv 23,9% din PIB. Această situație nu este sustenabilă având
în vedere că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente.
• Fragilitatea poziției finanțelor publice la finele anului 2020 este evidențiată și de nivelul
redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuții de asigurări (25,3% din PIB), și al veniturilor
bugetare (31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici consemnate la nivelul UE.
(...)
• Este de menționat faptul că reducerea deficitului cash din anul 2021 comparativ cu anul
2020 este sprijinită semnificativ de două elemente cu caracter excepțional, respectiv
sumele preconizate să se încaseze în anul 2021 din obligațiile bugetare aferente anului
2020 amânate la plată de agenții economici și preconizata închiriere în anul 2021 a benzilor
de frecvență 5G. Aceste elemente justifică o reducere importantă a deficitului cash în anul
2021 față de anul 2020 – nereprezentând însă măsuri de ajustare structurală –, în timp ce
3
soldul bugetar potrivit ESA 2010 se îmbunătățește semnificativ mai puțin decât cel conform
metodologiei cash.
• CF nu are rezerve majore cu privire la nivelul propus al agregatelor de cheltuieli, dar
apreciază că țintele, deși fezabile, implică un control strict al cheltuielilor.
• Cheltuielile de investiții au reprezentat în anul 2020 maximul ultimilor 5 ani, cu un procent de 5,1% din PIB și sunt prognozate să crească la 5,5% din PIB în anul 2021, simultan cu modificarea structurii în sensul creșterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor
finanțate din fonduri externe nerambursabile la circa 2,9% față de 2,0% în anul 2020.
(...)
• CF reiterează că procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o
restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este absolut necesară creșterea veniturilor
fiscale pentru a întări robustețea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente,
inclusiv în domeniul sănătății publice și educației publice ca și presiuni viitoare generate de
schimbarea de climă și alte amenințări neconvenționale. Din această perspectivă este
îngrijorător faptul că, potrivit SFB, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul
de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023.
(...)
• România se află în fața unei oportunități istorice, alocărilor de 31,35 mld. euro din cadrul
politicii de coeziune aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027,
adăugându-li-se 30,4 mld. euro (13,7 mld. euro granturi și 16,6 mld. euro sub formă de
împrumuturi) prin facilitatea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Șansa
României constă într-o reușită a atragerii în proporție cât mai mare a acestor fonduri(...)

Tot documentul il gasiti aici: http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20buget%202021%20si%20SFB.pdf

[thefrenzybudgeter]

"este absolut necesară creșterea veniturilor fiscale pentru a întări robustețea bugetului public"

- sau ajustarea cheltuielilor.

Politica "cand romanul nu mai are bani, mai schimba 100 de euro" nu merge. Ne afundam in datorii. La fel ca si cresterile economice de 4% cu o inflatie monetara de 10% si o crestere a preturilor de 3-4% anual ( ce prezinta si bnr si insse ca fiind "inflatie" ) dar avand in acelasi timp cresterea datoriei publice cu 5% din PIB in acel an. Crestere de 4% si datorie de 5%. Business nu gluma

Veniturile nu or sa creasca pana nu ajustam cheltuielile statului + o reasezare a sarcinii fiscale pe o baza mai mare. Mai multi sa plateasca putin si nu ca acum cand putini platesc mult.

[razvan96]

Daca citesti tot articolul e cat se poate de clar ca spune ca nu poti ajusta deficitul cu 4 pp doar din cheltuieli, ci iti trebuie si venituri mai mari ca pondere in PIB. Lasand la o parte ca la cheltuieli ce sa ajustezi? Nicaieri in Europa nu s-ar descurca cineva cu pondere de 35% in perioade normale si 40% din PIB in criza. Asta trecand peste faptul ca noi calculam la unul din cele mai mici PIB/locuitor din UE. Reducerea deficitului in 4 ani trebuie facuta mai ales pe baza unor venituri mai mari, trebuie doar sa implementezi masurile care ti le aduc (SAF-T, factura electronica etc).

[thefrenzybudgeter]

@razvan96

Poti traii foarte bine cu 35% din PIB si pe vremuri normale si pe vremuri de criza. De unde crezi tu ca ar veni acei bani colectati extra?. Tot din privat vin. Ori cand colectezi mai mult, decapitalizezi privatul fix cand este mai rau ...pe timpde criza. Fix ca si cum tie ti-ar creste costul de trai cu 10% dar tu castigi cu 30% mai putin si culmea ca tot ce trebuie sa platesti, platesti inainte sa iti iei salariul. Deci platesti din ce economii aveai acele costuri pana iti primesti salariul.

Nu ai nevoie neaparat de venituri mai mari decat acum fiindca pana la urma tot de la oameni ii iei. Trebuie sa uniformizezi un pic baza fiscala. Pai cu 5% la dividende ( bani ce vin dupa ce ai platit costurile, ai incasat ) dar ai taxarea muncii la 42% + alte costuri de autorizare care iti vin inainte sa produci este greu sa ai ca si persoan/firma o balanta care sa se imbunatateasca, acumuleze capital sa poti trece peste episode de genul.

Exemplu elocvent. Avem salarii nominale mari in mediul public care reprezinta 75% din fondul de salarii si mai adaugi restul de 25% sporuri. Sporuri ce nu sunt cuplate cu nivelul incasarilor bugetare ( ca sa nu mai fie cheltuiala fixa ), productivitatea muncii.

Cand ne plangem intotdeauna ca nu avem bani inseamna ca tot ce stim este sa CHELTUIM bani. Nu mai spun ca inflatia monetara taie populatiei din puterea de cumparare care duce la maririle absurde cerute non stop.

Ca si categorii de cheltuieli bugetare ...avem subventii ( si sunt multe ), achizitii de bunuri si servicii. Pe partile acestea optimizezi la sange, functionezi cu minimul posibil pana cand umblii la adevaratele bombe -- cheltuielile fixe -- ( si ca valoare/beneficiar dar si ca numar de beneficiari ).

Anul acesta este cum este ca bugetul de anul trecut a fost prin deja cu chilotii in vine, dar cu un an intreg la dispozitie de ai timp sa ajustezi unde doare.

Avem si cel mai mic pib fiindca nu avem capital de investit ( si nu in imobiliare unde subventiile prima casa, tva 5%, deduceri fiscale ) in companii ce sa isi creasca productivitatea. De asta si avem o groaza de companii nebancabile.

[razvan96]

Serios? Vin din privat banii aia colectati extra? Si eu care credeam ca pica din cer. Cat de pe langa puteam sa fiu.

Am vazut ce bine traim cu 35% din PIB. Ai o gramada de sisteme ultramegasubfinantate (cale ferata, termoficari, retele de gaze, acces la apa potabila), liderii Europei la populatie in risc de saracie sau excluziune sociala...Noroc ca mai vine cineva cu vreun discurs din asta de anii 1930 sa ne arate cum se poate sa ai servicii publice ca in Danemarca/Franta/Finlanda etc cu buget de Irlanda.

Solutiile tale cu optimizarea cheltuieilor cu bunuri si servicii arata ca habar nu ai ce se intampla in tara asta, asta s-a mai intamplat acum 10 ani cand existau institutii publice unde angajatilor li se zicea sa vina cu hartia igienica de acasa ca ei nu au bani sa le asigure asa ceva. Daca totusi ai habar si la asta visezi...God help us all.

Ori cand colectezi mai mult, decapitalizezi privatul fix cand este mai rau ...pe timpde criza.

Cine a zis ca trebuie sa o faci pe timp de criza? O faci dupa. Fix asta e logica, ajustare de impozite in jos in perioade de criza si apoi revenire la situatia initiala pentru ca nu putem avea numai "castigatori si fraieri" dupa un eveniment de genul. Problema e ca la noi s-au scazut aiurea aproape toate impozitele fix pe perioada de crestere economica.

[adiarc]

media in tarile dezvoltate,spre care tindem este de peste 40%...si chiar si vecinii bulgari au aproape 40%...restul sunt povesti

[TibiV]

Fix asta e logica, ajustare de impozite in jos in perioade de criza si apoi revenire la situatia initiala pentru (...) Problema e ca la noi s-au scazut aiurea aproape toate impozitele fix pe perioada de crestere economica.

Exact, iar ce a facut Romania in perioada Dragnea se numeste politica prociclica.
Orice economie are suisuri si coborasuri - ciclice.
Noi si atunci cand aveam o economice supra-incalzita (cu cresteri peste potential) faceam reduceri de taxe, dar si cresteri de cheltuieli - in ideea "va mereu tot mai bine".

Un stat inteligent face ce spune Ravan: mareste impozitarea in vremurile bune, strange "osanza", astfel ca atunci cand vine momentele proaste sa ai de unde reduce impozitare fara sa dai totul peste cap. Asta este o politica anticiclica.
Noi am procedat invers, cu rezultatul ca ne-a crescut datoria publica ca Fat-Frumos.
Datorie pe care - nu trebuie sa ne amagim - tot noi o vom plati. Sau copii nostri...

[thefrenzybudgeter]

@razvan96:

Ei hai ca nici nu am spus ca poti acoperi scaderea unui deficit cat Casa Poporului de 7.2% sau cat va fi la 0% intr-un an. Sau ca poti face scaderea asta doar din ajustarea acelor categorii de cheltuieli. Dar cu un pic de mai multa vointa si un pic de bagat cutitu in osul catorva bugetari mult prea bine platiti ( si pe medie si pe mediana ) raportat la salariul mediu/median, minim si ce se mai doreste din mediul privat.

Numai sporurile reprezentau sau inca reprezinta 25% din anvelopa salariala. Si parca cheltuielile erau in jur de 109 mld lei. 25% vine cam 27 mld lei. Numai de aici daca operai reduceri strategice ( ce vine peste salariul mediu in genere asa ca sa fim populisti ) mai pastrai in buzunar 0.5% din PIB.

Si soryy dar daca mai adaugi si companiile de stat ( integrale sau nu ) ajungi la scoruri de 1.5 milioane cred. Asta in timp ce numarul total de angajati full time este de 5.5 milioane parca.

Daca se dorea se ajungea la 5% deficit cu un pic de munca si prea multa drama sociala a unor privilegiati.

Cei ce trageti sus si tare ca economiile dezvoltate colecteaza peste 40%. Nu spun ca nu colecteaza, dar au din ce colecta fiindca daca o sa arunca-ti un ochi mai pe trecut o sa vedeti a ele nu sau dezvoltat pe economii impozitate cu 40-50% ci pe mai putin si pe masura ce au vazut ca au de unde au tot incercat sa i-a cat mai mult.

Daca vreti sa stiti unde este "megasubfinantarea" sistemelor aruncati un ochi pe deficitul comercial. De acolo pleaca muuulte belele. In 2020 am avut un deficit elegant de aprope 9% din PIB. Si ala se finanteaza fix din multele salarii date doar ca sa sustina consumul pe credit.

"cum se poate sa ai servicii publice ca in Danemarca/Franta/Finlanda etc cu buget de Irlanda." - nici nu poti avea ce au ei cand tu vrei in 15 ani hai cat de cat rasariti sa ajungi la nivelul lor de tehnologie, infrastructura dar cheltuinduti 90% pe salarii si pensii. Sa mai vorbim de munca?. Ca tarile alea au tras 50-70 de ani ca sa fie unde sunt?. Ca acele tari cand erau mici si voinici ca noi ii taxau mai pe toti si la sfarsit colectau 20 mai apoi 25 ; 30% din PIB?.

Mno uite, sa mai spun ca noi de prin 95 pana acum niciodata nu am cheltuit sub 30% din PIB?. Ca poate mediana este in jur de 35%.

"asta s-a mai intamplat acum 10 ani cand existau institutii publice unde angajatilor li se zicea sa vina cu hartia igienica de acasa" - mai degraba trebuia sa le spuna multor angajati sa nu mai vina deloc. Ca sa nu mai existe problema hartiei. Asa este cand chemi oamenii sa iti sape o groapa dar ei nu au de nici unele, nu tu cazma nimic. Ori fix ala este capitalul. Nici statul nu avea capital sa le cumpere hartie igienica sa fie oamenii productivi ( nu ca ar fi fost daca o aveau ) nici privatul ...ca salariile cineva le plateste.

"ajustare de impozite in jos in perioade de criza si apoi revenire la situatia initiala pentru ca nu putem avea numai "castigatori si fraieri" dupa un eveniment de genul" - nu este numai la noi Razvan. Ai vazut, auzit tu de o criza in care un politician sa spuna ...bai va reduc taxele ca deh nu aveti din ce le plati?.

"media in tarile dezvoltate,spre care tindem este de peste 40%...si chiar si vecinii bulgari au aproape 40%...restul sunt povesti" - fa urmatorul exercitiu de imaginatie. Colectezi tot cam 30% ca acum dar in loc ca tu sa cheltui 11% din PIB pe salarii, cheltui doar 7% din PIB. In loc sa cheltui 14% din PIB cu Pensiile pe abtii si mai ajustezi din dorinta persoanala de a da pe ici pe colea si ajungi la un 13%. Sa mai vorbim de subventii?.

Si uite asa fara sa faci deficit asiguri un 4% in investitii ( si nu investitii de cumparat mobila ) in chestii de amploare si cu impact larg cu multi beneficiari.
Daca mai intri si pe deficit de 3% ai ajuns la 7% deja. Te mai imprumuti din exterior ca sa nu sugrumi leul aici asa rau pe perioade lungi sa impusti dobanzi mici cat sunt acum si cu un deficit de 6% ai ajuns la investitii de 10%.

Cu tot paraindaratul existent tot este iesi mai bine si pe termen scurt si mediu si lung, cheltuind banii pe infrastructura, scoli, spitale, porturi, canale irigatii, paduri decat sa platesti salarii si pensii. Cel mai bine iesi cand taxezi cat mai putin dar si scoti din ce taxezi ca zerul din branza. Eficienta maxima, numai ca statul nu o prea are.

@TibiV

"Un stat inteligent face ce spune Ravan: mareste impozitarea in vremurile bune, strange "osanza", astfel ca atunci cand vine momentele proaste sa ai de unde reduce impozitare fara sa dai totul peste cap" - nu vreau sa fiu pesimist, dar ce stat din Europa sau lume a facut asta?. Unul singur vreau.