Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

[Ionut]

Datoria externă a României a crescut alarmant în primele 8 luni. Ne apropiem de 110 miliarde de euro

Datoria externă totală a României a crescut cu 9,131 miliarde euro în primele 8 luni, la 108,972 miliarde euro, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR). În această perioadă, datoria externă publică a crescut cu peste 6,2 miliarde euro, la 41,117 miliarde euro. În 31 decembrie 2018, datoria externă totală era de 99,841 miliarde euro, iar datoria externă totală era 34,850 miliarde euro, potrivit datelor revizuite ale BNR.

Alte cifre in Adevarul

[Granata06]

Rectificare cu deficit de 4,3% pe 2019 - Pierd bani Educația - 2,1 miliarde de lei, Afacerile Interne - 1,2 miliarde lei, Transporturile - 1,1 miliarde lei și Agricultura - 1,1 miliarde lei. Primesc fonduri ministerele Muncii, Dezvoltării și Finanțelor

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/rectificare-deficit-4-3-2019-pierd-bani-educatia-2-1-miliarde-lei-afacerile-interne-1-2-miliarde-lei-transporturile-1-1-miliarde-lei-agricultura-1-1-miliarde-lei-primesc-fonduri-ministerele-muncii-19181655?source=biziday&fbclid=IwAR1x6xdOSHdmyrPT_ynF-vqYizYX_UQPcUPZxLC5HSyc5h12iEJ_xd1eDNo

[tom_sawyer]

In septembrie 2020 punctul de pensie ar trebui sa creasca de la 1265 lei la 1775 lei, conform legii.

Niciun partid nu va indrazni sa amane aceasta crestere sau sa o diminueze, avand in vedere ca in noiembrie avem alegeri parlamentare.

Problema este, bineinteles, ca ramanem fara bani de investitii, in primul rand fara investitii in infrastructura. Fara bani pentru cofinantarea proiectelor pe fonduri europene.

Deja sunt niste semnale trase prin presa, pun aici cateva:

Guvernul caută bani pentru pensii. Dancă: Vom lua măsuri severe de reducere a unor cheltuieli

Vom aplica măsuri severe de reducere în altă zonă de cheltuieli bugetare, pentru a face spațiu și loc pentru această presiune".

De unde se vor tăia fonduri pentru legea pensiilor?

"În zona de cheltuieli cu bunuri și servicii, în zona de cheltuieli cu funcționarea administrației publice.[...]Există spațiu în această zonă de reducere a cheltuielilor. De asemenea, vorbim despre alte zone, unde am putea gândi mai multe măsuri, care să lase resursa bugetară pentru alte priorități, vorbim despre zona cheltuielilor cu dobânzile

hotnews.ro

Sa zicem ca vor mai da afara niste functionari, desi nu cred, ca vin alegerile. Totusi nu e suficient ca sa faca rost de bani, cum explica aici economistul sef al BNR:

Amânarea majorării punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 la 1,775 lei este singura măsură capabilă să aducă deficitul în apropiere, dar marginal peste limita de deficit bugetar de 3%, a declarat, miercuri, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea

Potrivit acestuia, mulţi decidenţi, dar şi cetăţeni, îşi închipuie că o ajustare bugetară de 2,5% - 3% din PIB este "floare la ureche" şi că se poate face prin colectarea mai bună a impozitelor, taxarea suplimentară a pensiilor speciale, concedierea masivă a personalului bugetar şi aşa mai departe, însă aceasta este o opinie greşită. El a atras atenţia că 0,1% din PIB înseamnă un miliard de lei, iar "a te juca cu cifre de magnitudinea 2,5%, adică 27 de miliarde de lei sau 5,5 miliarde de euro înseamnă că trăieşti pe altă lume".

Valentin Lazea a arătat că măsura de taxare suplimentară a pensiilor speciale ar putea aduce cel mult un miliard de lei la buget în fiecare an, o colectare mai bună a TVA ar putea însemna cel mult 5 miliarde de lei, dacă e urmărită cu multă perseverenţă timp de mai mulţi ani, iar revenirea la impozitarea dividendelor cu 10% ar putea aduce cel mult un miliard de lei. La fel, concedierea a 5% dintre bugetari, adică 60.000 de oameni, ar aduce cel mult 0,6% din PIB. Toate aceste măsuri adunate înseamnă 1,2-1,3% din PIB, a spus acesta, iar dacă sunt aplicate anul viitor "o mai scoatem la capăt", însă "ce te faci în 2021?".

economica.net

Patru argumente economice care trebuie explicate pensionarilor, în concepția lui Valentin Lazea
hotnews.ro

Guvernul se va împrumuta mai mult şi mai scump în decembrie. UE ar putea declanşa procedura de deficit excesiv anul viitor - analişti
economica.net

[alin2pas]

Pentru mine personal (în calitate de pensionar) creșterea valorii punctului de pensie cu 40% mă avantajează substanțial. Totuși, pentru că nu am Alzheimer (încă) îmi aduc aminte că după revoluție s-a redus săptămâna de lucru, s-au dat înapoi părțile sociale, s-au mărit salariile... Bravo Iliescu! Bravo FSN! Au câștigat detașat alegerile, dar apoi a urmat reversul medaliei: anii care au urmat am avut parte de inflație galopantă, cu creșteri de prețuri de la o lună la alta. Cu ce ne-au ajutat măririle de salarii de după revoluție? CU NIMIC!
S-a spus că a fost o prostie din partea lui Ceaușescu să scape de datorii, acum se spune că noi stăm bine față de alte țări la capitolul datorie externă, deoarece datoria externă raportată la PIB e mult mai mică decât a altor țări. A făcut cineva o comparație ce procent din bugetul statului (nu din PIB, ci din ceea ce încasează efectiv statul) merge pentru plata dobânzilor la datoria externă? Dacă s-ar face o comparație a acestor procente cu alte state, cred că stăm mai rău decât Grecia. Cu banii cheltuiți pentru plata dobânzilor la datoria externă, s-ar putea finanța într-un singur an construirea autostrăzilor Sibiu - Pitești și Comarnic - Brașov. Trebuie să înțelegem că orice ban cheltuit în plus pentru datoria externă este un ban în minus pentru dezvoltare. Copii noștri lucrează acum pentru a ne plăti pensiile (pentru că banii pentru pensii nu vin din buzunarele guvernanților, ci din contribuțiile actualilor angajați) și pe viitor vor lucra să plătească datoriile făcute de noi.
Dacă statul crește pensiile și salariile nejustificat de mult, nu vor mai fi bani pentru alte cheltuieli: nu vor mai fi bani pentru școli, pentru drumuri, pentru spitale, pentru medicamente. E la fel ca într-o familie: când dai toți banii pe care îi câștigi pe mâncare, băutură și distracții, după un timp vei ajunge să umbli în fundul gol, pentru că nu vei mai avea bani de haine.
Pentru cei care se vor bucura la acei bani în plus la pensie ca și cum ar fi câștigat la LOTO, să știe că acei bani sunt ca un împrumut făcut de ei și pentru care vor plăti copiii lor cu vârf și îndesat, iar copiii lor, dacă nu vor accepta să plătească acele costuri, își vor căuta viitorul și fericirea în alte țări, departe de părinții și țara care-i pedepsesc.

[TibiV]

+1 si jos palaria...
Simplu si la obiect.

[razvan96]

@alin2pas:Aia despre care vorbesti tu NU este datorie externa, ci datorie publica, ce poate fi interna sau externa.Datoria externa este cea pe care o produci chiar tu, sau oricine altcineva evident, cand cumpara un produs din import.Cum nu am auzit pe nimeni sa fie asa interesat ca atunci cand se duce la magazin sa ia doar chestii romanesti dar in schimb aud tot felul de oameni disperati de datoria externa in crestere, rezulta ca avem o problema de intelegere a situatiei sau o problema de ipocrizie.
Cum spuneam, cel mai probabil in cazul de fata vorbesti despre datoria publica, din moment ce spui de cheltuielile statului cu dobanzile.Vrei sa facem o comparatie cu alte state privind cheltuielile cu dobanzile?Nu e nevoie, s-a ocupat deja World Bank de asta:
https://data.worldbank.org/indicator/GC.XPN.INTP.RV.ZS?locations=EU&most_recent_value_desc=true
4,6% din total venituri bugetare pentru Romania.Mult pentru o tara din Est, la acelasi nivel cu Polonia dar sub state din Vest.Anul asta pe primele 10 luni era 4% cu mentiunea ca avem venituri mai mari din fonduri nerambursabile care distorsioneaza calculele-era mai utila ponderea in veniturile fiscale decat in cele totale.Pe de alta parte, problema principala par a fi veniturile foarte scazute, nu cheltuielile prea mari.Interesant si ca tara cu cel mai mare ratio e Spania, care din punctul meu de vedere e si cea mai dezvoltata din punctul de vedere al infrastructurii din UE.Deci statistica e total impotriva ta .

Solutia la problema noastra bugetara este o modificare serioasa in jos a procentelor de crestere din legea pensiilor, prorogarea pe un an fiind o prostie pentru ca problema va reaparea in 2021.Pe termen lung insa tensiunea nevoi-resurse nu se poate atenua decat cu:
1.O crestere substantiala a colectarii pe TVA-problema ANAF, una din cele mai penibile institutii din Romania.
2.Renuntarea la "pomeni fiscale"-pot intelege neimpozitarea veniturilor la medici pe un termen scurt insa in niciun caz nu sustin neimpozitarea veniturilor in IT, desi fara sa vreau profit de ea.
3.Imprumuturi BEI/BERD pentru infrastructura incepand cu 2021, odata cu scaderea alocarilor POIM si posibil chiar si POR, in contextul in care tentativa de a impozita niste monopoluri e blasfemie in Romania.

[TibiV]

Daca vrei sa intram in detalii, atunci hai sa o luam asa:

1. Nu conteaza cat reprezinta rata datoriei publice din PIB, ci cat reprezinta din veniturile bugetare.
2. Romania este la "lowest end" al veniturilor bugetare - undeva pe la 30% din PIB, fata de +40%  din PIB in vest
3. In rest... ai dreptate.

LE
Pentru cei mai putin familiarizati cu notiunile:
Datoria externa = datoria publica + privata fata de creditorii externi (Aktor Romania poate fi datoare fata de Aktor Grecia., dar asta intra la datoria externa privata...)
Datoria publica externa = angajamentele STATULUI ROMAN fata de parteneri externi. De exemplu FMI, BERD, BEI etcc... JICA (asa se scrie ??), daca ne gandim la fondurile japoneze pentru M6...

Deci sa ne re-evaluam:
Datoria externa a crescut mult (companii locale fata de companiile-mama din afara... Este OK, este treaba lor...)
Datoria publica externa a crescut devastator. Pe asta trebuie sa o platim toti, din impozite si taxe.

[razvan96]

^

1.Fix la veniturile bugetare am raportat dobanzile platite
2.Fara a da cifre, asta am mentionat si eu:

Pe de alta parte, problema principala par a fi veniturile foarte scazute, nu cheltuielile prea mari.

[alin2pas]

@razvan96: scuze că m-am referit în mod eronat doar la datoria externă și nu la datoria publică, mulțumesc că m-ai corectat. Însă indiferent că problema sunt veniturile prea mici sau cheltuielile prea mari, nu ne putem întinde mai mult decât este plapuma și eu sunt conștient că acea majorare planificată a pensiilor din toamna anului viitor este doar un măr otrăvit, dar la care ,,otrava" se va simți abia peste câțiva ani. Prefer o majorare în procent mult mai mic, dar sustenabilă a pensiilor (și a tuturor veniturilor), decât un câștig mare pe termen scurt, dar cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung. Celor care nu sunt de acord, le propun un exercițiu de gândire: în România numărul de pensionari este aproximativ egal cu cel al angajaților. Banii necesari pentru majorarea pensiilor peste rata inflației și creșterea economică vor trebui luați direct sau indirect de la salariați (sau într-un fel sau altul de la toată populația). Credeți că acestora le-ar conveni să li se rețină din salariu o contribuție pentru pensie majorată cu 40%? Poate nu va fi acesta modul în care se vor obține banii necesari pentru pensii, poate vor fi mărite impozitele și taxele, însă indiferent de modul în care vor alege guvernanții să obțină banii, aceștia nu vor veni din cer și nu vor veni peste noapte, indiferent ce măsuri se vor lua și ce legi se vor adopta.
Celor care spun că majorarea pensiilor e prevăzută de lege, trebuie să știe că această lege a pensiilor a modificat-o pe cea precedentă și poate fi modificată printr-o lege viitoare în limitele prevăzute de constituție. Soluția nu e prorogarea, ci modificarea legii, pentru realizarea unor creșteri decente și suportabile a pensiilor și nu pentru obținerea de capital electoral pe termen scurt.

[cristi5]

Lucian Croitoru pe subiectul pensiilor. Si el zice, ca mai sus, ca si pensionarilor li se pare exagerata cresterea cu 40%

https://www.g4media.ro/op-ed-alegerile-din-2020-si-2024-si-nevoia-pnl-de-a-recastiga-caracterul-contraciclic-al-politicii-fiscale.html

[alin2pas]

Foarte pertinent articolul. Din păcate, sunt mulți pensionari (și nu numai) care zic: ,,lasă, bă, că are statul bani" sau ,,atât timp cât îmi dă, nu mă interesează de unde". Uită un aspect: când un lucru ți se pare prea frumos pentru a fi adevărat, atunci în mod sigur așa și este. Un caz concret și vizibil: în București s-au dat subvenții pentru încălzire, pentru transport, pentru sejururile pensionarilor în Grecia, pentru biciclete, s-au organizat vanghelioane etc. și s-au neglijat investițiile în infrastructură. Efectul? Este pe unul din primele locuri în lume la blocajul în trafic, sunt de 3 ori mai multe mașini decât locuri de parcare, iar magistralele pentru agentul termic se sparg aproape zilnic.

[dr4qul4]

Poate nu ar strica sa se introduca cresterea progresiva a pensiilor care depasesc salariul mediu nete pe economie.
ca si ex:crestere de 20% pt pensii pana in 1 salariu mediu, + 10% pentru suma dintre 1 si 2 sal medii, +5% pentru suma dintre 2 si 3 sal medii si + 2,5% pt ce depaseste 3 salarii medii.
Si sa se aplice tuturor pensiilor platite de stat, fie ca vb de pensii normale, speciale sau pensiile fostilor angajati MAI, MApN sau justitie.

[razvan96]

Acest lucru nu este posibil constitutional, desi aparent suna bine.Pensia depinde de contributia fiecaruia, masurata prin puncte de pensie.Numai asupra valorii lui poate actiona o masura a Guvernului/Parlamentului.Daca s-ar aplica propunerea ta, intr-un anumit orizont finit de timp pensia cuiva care are un dreptul la un punct sa zicem ar fi egala cu pensia cuiva care are dreptul la 2 puncte de pensie.Daca situatia pare prea "teoretica", exista si una mai practica.Cineva cu pensia cu un leu sub prag, nu conteaza care e acel prag, va avea o crestere mai mare decat cineva cu pensia cu un leu peste prag si il va depasi desi conform legii nu avea dreptul la o pensie mai mare.E un sistem inechitabil.

[dr4qul4]

Oare cum or fi facut calculele ca sa le dea asemenea pensii angajatilor din cele 3 ministere mai speciale? In primul rand, se pot pensiona la 45-55 de ani, astfel incat contributia lor (care vine tot de la stat) este mult mai mica, iar beneficiile mult mai mari.
Singurii care ar trebui sa aiba astfel de beneficii (gen pensionare mai devreme) ar trebui sa fie militarii care au avut misiuni in zone de conflict. Pentru astia ar trebui ca, in functie de zona in care au fost, sa li se multipice cu 2-5 timpul petrecut acolo (adica sa se adauge si la ani de munca, si sa scada si varsta de pensionare). Atat. In rest nu pot intelege de ce un procuror se poate pensiona la 50 de ani? Sau un judecator?  Sau un chestor care sta de 10 ani in birou. Sa nu ma luati cu stresul functiei, ca la privat stresul este de 10 ori mai mare.

[cristi5]

In Suedia lucram pana la 70. La 45 de ani suedezul e in floarea varstei

Nu inteleg cum asteapta romanii un stat performant cand plateste asemenea "pomeni pe termen lung"