Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

[Ionut]

Românii vor obţine mai greu credite de la bănci, de la 1 ianuarie. Gradul de îndatorare a fost limitat

Pentru creditele de consum şi ipotecare, gradul de îndatorare este stabilit, de marţi, 1 ianuarie 2019, la cel mult 40% din venitul net pentru cele în lei şi 20% pentru cele în valută, atât pentru cele accesate de la bănci, cât şi pentru cele de la IFN-uri. Excepţie face achiziţionarea primei locuinţe, care va avea o rată maximă de îndatorare cu 5 puncte procentuale mai ridicată, respectiv 45% şi 25%. Anterior, gradul de îndatorare nu era limitat. Media pieţei era de 55-60%, dar putea ajunge şi la 80%.

Calculele BNR arată că noua rată disponibilă nu se va reduce în toate cazurile. Unei persoane cu un venit net de 3.000 de lei îi va fi acceptat un credit cu o rată de cel mult 1.200 de lei, faţă de cel mult 1.413 lei, în prezent, dar o gospodărie formată din doi adulţi şi doi copii, cu venituri totale de 5.000 de lei net lunar, va avea acces la o rată de 2.000 de lei, aproape de rata maximă de 1.996 de lei, disponibilă anterior.

Mediafax

[Ionut]

Anul nou 2019. Cele mai importante schimbări legislative care intră în vigoare la 1 ianuarie

1.Salariul minim brut creşte de la 1.900 de lei, la 2.080 de lei pentru cei care nu au studii universitare şi 2.350 de lei pentru cei care au studii superioare, a căror funcţie impune asemenea studii şi care au o vechime profesională de minimum un an.

2. Salariul minim brut al angajaţilor din construcţii va fi majorat la 3.000 de lei, dacă firma obţine cel puţin 80% din venituri din construcţii, în fiecare lună. Aceşti angajaţi vor fi scutiţi de plata cotei de 3,75% către Pilonul II de pensii, pentru perioada ianuarie 2019 – decembrie 2028.

3. Benzina comercializată trebuie să conţină 8% biocarburant, faţă de 4,5% anterior, ceea ce poate creşte preţul la pompă.

4. Toate amenzile vor fi virate într-un cont unic, cu excepţia celor de circulaţie. Pentru cele din urmă, sistemul este în faza de testare. Contul unic este 50.09.01 pentru amenzile aplicate persoanelor rezidente în România şi 50.09.02 pentru cei care nu au domiciliul în România. Sumele încasate vor fi virate către bugetul local sau de stat, în cel mult două zile de la plată.

5. Acciza pentru ţigarete este redusă, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 martie 2019, la 372,73 de lei/1.000 ţigarete, faţă de 457,71 de lei/1.000 ţigarete, în prezent. Actul normativ mai prevede, că, pe de o parte, până la data de 1 martie, ar trebuie calculat un nou nivel care să fie aplicat de la 1 aprilie, iar pe de altă parte, că acesta este de 483,74 de lei/1.000 ţigarete.

6. Suprataxa aplicată consumului de date în cazul depăşirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în UE/SEE scade cu 25%, la 4,5 euro/GB, iar volumul de consum rezonabil creşte cu 25%, faţă de cel disponibil anul acesta. În plus, suprataxa pentru apelurile primite scade, din 3 ianuarie, cu 7%, la 0,85 eurocenţi/minut.

7. Băncile vor avea de achitat o taxă pentru activele financiare, dacă media trimestrială a ROBOR la 3 luni şi la 6 luni depăşeşte 2%. Taxa creşte cu câte 0,1 puncte procentuale, la fiecare pas de 0,5 puncte procentuale, până la ROBOR de 4%. Noua taxă va fi calculată şi plătită trimestrial, în funcţie de valoarea activelor financiare ale unei bănci de la finele fiecărui trimestru, şi va putea fi dedusă.

8. Toate tipurile de vouchere şi de indemnizaţii, inclusiv cele de vacanţă şi care le sunt acordate bugetarilor, sunt plafonate la nivelul existent la finele lunii decembrie 2018, între 1 ianuarie 2019 şi 31 decembrie 2021. Majoritatea acestor vouchere au rămas în acest an la nivelul din 2017. De exemplu, cele de vacanţă vor rămâne de 1.450 de lei, cât salariul minim brut din 2017.

9. Se unifică regimul fiscal al biletelor de valoare. Veniturile persoanelor fizice primite sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, tichetelor cadou, tichetelor de creşă, tichetelor culturale, sunt asimilate veniturilor salariale date în natură şi sunt impozitate cu 10%. Pentru acestea nu se datorează asigurări sociale obligatorii.

10. Bugetarii vor primi o indemnizaţie de hrană şi una de vacanţă, iar sumele sunt considerate venituri din salarii şi sunt impozitate cu impozitul pe venit şi se reţin asigurările sociale obligatorii – contribuţia la pensii şi contribuţia la sănătate.

11. Pentru salariaţii din sistemul public, orele lucrate peste programul de lucru se vor compensa doar cu timp liber. Aceştia vor beneficia de vouchere de vacanţă. Măsura se aplică pentru perioada anilor 2019 – 2021.

12. Nivelul existent al indemnizaţiei pentru luna decembrie 2018 este menţinut la acelaşi nivel în perioada 2019 – 2021, pentru mai multe categorii de persoane, cum sunt cele persecutate politic, veteranii şi văduvele de război, foştii arestaţi politic, cadrele militare îndepărtate abuziv din armată etc.

13. Cei care contribuie la Pilonul II de pensii vor putea să se retragă, dacă au contribuit minimum cinci ani, prin depunerea unei cereri. Ei nu-şi vor putea retrage sumele virate, dar vor putea să îşi vireze întreaga cotă pentru pensii, de 25% din salariul brut, către Pilonul I şi nu aşa cum este în prezent de 21,25% către Pilonul I şi 3,75% către Pilonul II.

14. Administratorii de fonduri de pensii sunt obligaţi să-şi majoreze capitalul social în funcţie de nivelul activelor aflate în administrare: sub 100 de milioane de euro – capitalul social trebuie să fie de 5% din valoarea contribuţiilor; 100-500 de milioane de euro - 7% din valoarea contribuţiilor; peste 500 de milioane de euro - 10% din valoarea contribuţiilor. Comisionul de administrare pentru aceştia a fost redus de la 2,5% la 0,5% din valoarea contribuţiilor virate.

În plus, administratorii de fonduri de pensii îşi vor putea deduce între 0,02% şi 0,07% pe lună din activul net total al fondului de pensii administrat privat, faţă de 0,05% pe lună, până acum. Noul nivel depinde dacă rata de rentabilitate a fondului depăşeşte inflaţia. Deducerea creşte cu câte 0,01 la fiecare punct procentual peste inflaţie.

15. Se prelungeşte, până la data de 30 iunie 2022, măsura de simplificare pentru TVA – taxare inversă pentru livrarea de: cereale şi plante tehnice; certificate de emisie de gaze; energie electrică către un comerciant cumpărător revânzător; certificate verzi; telefoane mobile; microprocesoare; tablete şi laptop-uri.

16. Firmele din energie şi gaze vor trebui să achite o contribuţie de 2% din valoarea cifrei de afaceri pe care o obţin din licenţa pentru aceste activităţi. Anterior, această contribuţie era de 0,08%. Suma aferentă va fi virată către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), aşa cum este şi în prezent.

17. Operatorii telecom care deţin licenţe 3G, 4G şi 5G vor avea de achitat o taxă de 2-4% din cifra de afaceri din anul precedent, înmulţită cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa, potrivit OUG nr. 114/2018.

18. Vor mai putea fi angajaţi zilieri doar în următoarele trei sectoare de activitate: agricultură, vânătoare şi servicii anexe; silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere; pescuit şi acvacultură. Majoritatea zilierilor vor putea lucra cel mult 120 de zile ca zilieri, într-un an, iar o firmă nu va putea folosi un zilier mai mult de 25 de zile într-o lună.

19. Toţi organizatorii de jocuri de noroc vor trebui să achite o taxă lunară reprezentând 2% din totalul taxelor de participare încasate lunar. Aceştia vor mai avea de achitat o cotă de 1.000 de euro, dacă organizează jocuri de noroc tradiţionale, şi de 5.000 de euro, dacă organizează jocuri de noroc la distanţă şi sunt în clasa I sau clasa III.

Mediafax

[dr4qul4]

Nu stiu de unde iti iei informatiile dar sigur nu din monitorul oficial. Par luate din presa. Presa care habar nu are ce scrie.
La jocuri de noroc nu s-a bagat nici o taxa de 2% din taxele de participare. Cel putin nu pentru toata lumea. S-a pus o taxa de 3% din veniturile pe VLT (adica aparatele de la Loterie, dar inca nu imi e clar daca in loc de taxa de autorizare de pana acum).
La salile de slot-machine (aparate si rulete electornice) nici nu ar avea cum, 2% insemnand intre 15 si 30% din cifra de afaceri.
In schimb au crescut taxele pentru autorizare: pentru fiecare post de pariat acum se vor plati 4000 euro/an in loc de 3000 si au taiat si bonificatia de 10% pt plata anticipata. Si alte cateva taxe nesemnificative.


Posibil sa fie greseli si la alte puncte, dar eu am citit doar capitolul care ma intereseaza.

[Ionut]

Ce informatii să îmi iau omule? Nu vezi ca e articol din Mediafax?!

[dr4qul4]

Daca citesti 5 site-uri, toate 5 au variante diferite.
In declaratia de presa de dupa sedinta de guvern, ministrul a declarat ca se cresc taxele la jocuri cu 2% din cifra de afaceri.
In presa a ajuns 2% din taxele de participare (diferenta este de minim 8 ori)
In lege insa eu nu am gasit nicaieri 2%, in schimb am gasit ca se "modifica la 3600 euro taxa". Si mai e o taxa de 400euro care ramane la fel.

Este cel mai bun exemplu de fake news.  Abia saptamana viitoare vor aparea analize facute de juristi si economisti. Chiar astept si eu sa-mi "traduca" ce alte masuri s-au luat de fapt.

[Ionut]

Pai ce sa zic, te rog sa cauti tu articolele serioase si sa le pui aici. Nu ma pot pricepe si la jocuri de noroc, si la infrastructura, si la marketing si la training si la ce mama mamii mai exista pe lumea asta. Ma pricep si eu la 2-3 domenii si atat. Daca vezi ca e un articol stramb, spune, pune un altul care e bun. De-aia exista acest forum si de-aia exista experti.

[dr4qul4]

Te inteleg perfect si acuzația era adresata ziaristului, nu tie. Eu doar am vrut sa atrag atentia ca articolul are cel putin un punct incorect (iar diferenta este imensa)si ca este posibil sa fie greseli si la celelalate puncte.
Asta desi Mediafax (initial nu am observat sursa) este site-ul care, in opinia mea, este cel mai echilibrat si mai aproape de adevar.

[Ionut]

Tensiune maximă la Finanţe. Deficitul bugetar pe 2019 a fost evaluat în prima fază la 4,98% din PIB. ANAF-ului i se cere încă un plus de 15% la încasări, după cel de anul trecut

Tensiunea este la cote maxime în Ministerul de Finanţe, după ce primele calcule au arătat un deficit bugetar de 4,98% din PIB pentru proiectul de buget consolidat în 2019, în condiţiile încetinirii creşterii economice şI a majorării salariilor bugetarilor. Aceasta ar însemna două puncte procentuale din PIB peste limita de 3% acceptată, adică o depăşire a veniturilor de către cheltuieli cu încă 20 miliarde de lei (4,3 miliarde de euro), faţă de cele 30 miliarde de lei (6,4 mld. euro) deficit cât înseamnă 3% din PIB. PIB-ul pentru 2019, conform Comisiei de prognoză, este estimat 1.022 miliarde de lei.

ANAF a strâns în 2018, conform celor mai recente date, venituri de 245 miliarde de lei, cu 15% mai mult faţă de 2017 şI la 104% faţă de programul iniţial din bugetul aprobat pentru 2018. De asemenea, încasările sunt cu 0,3% mai mari faţă de veniturile programate în a doua rectificare bugetară. Ritmul de creştere al încasărilor a fost cu 5% mai mare decât ritmul de creştere al PIB nominal în 2018. PIB-ul a fost de 949 miliarde de lei în 2018, faţă de 859 miliarde de lei în anul anterior. Veniturile colectate de ANAF în 2018 au fost cele mai ridicate din istoria Fiscului, cu un record obţinut în iulie 2018, când s-au strâns 26,8 miliarde de lei, cei mai mulţI bani încasaţI lunar de ANAF de la înfiinţarea sa până în prezent.

ZF

[perfidus]

Mi se pare "corect".
Când ai plus 15% colectat fata de 2017 si cu 4% mai mult decat ai prognozat ca venit din taxe pe 2018, e cazul ca tu seful de la ANAF sa pleci acasa si in locul tau sa fie pus altcineva cu o mai mare "experiență". Fosta contabila șefă de la primăria Cârcea mai exact, de cinci ori respinsa la examenele de intrare în structura ANAF.
Serios vorbind, mi se pare ca Ionuț Misa n-a vrut sa danseze mai departe pe melodia lui Darius.

[Ionut]

Riscurile sistemice care planează asupra stabilităţii financiare a României

Cele mai mari instituţii de credit din România au identificat mai multe riscuri la adresa stabilităţii financiare din ţara noastră, cinci ridicate şi patru moderate, cap de listă fiind riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente în contextul evoluţiilor externe, arată un raport publicat de Banca Naţională a României (BNR). Astfel, primele trei riscuri, după importanţa acestora, sunt următoarele: (1) riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente în contextul evoluţiilor externe, (2) cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicaţii asupra solvabilităţii sectorului bancar şi (3) riscul de creştere a costului de finanţare ca urmare a majorării ratei dobânzii şi/sau a deprecierii mondei naţionale cu efecte negative asupra capacităţii de plată a debitorilor, în special a populaţiei şi IMM.

Detalii in Adevarul

[Ionut]

Banca Mondială a revizuit în jos creşterea economică a României. Estimarea pentru 2019 este de 3,5%, cu două puncte mai puţin decât anunţa Teodorovici

Economia României va creşte cu numai 3,5% în 2019 şi 3,1% în 2020, în scădere cu un procent faţă de prognoza din iunie 2018, se arată în raportul semianual "Global Economic Prospects", publicat miercuri de Banca Mondială (BM). De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2018 o creştere a Produsului Intern Brut de 4,1%, în scădere cu un punct procentual faţă de prognoza din iunie. Expansiunea ar urma să se atenueze în 2021, când economia României va înregistra un avans de 2,8%, se arată în raportul Băncii Mondiale.

Detalii in Adevarul

[Ionut]

Deficitul comercial al României a crescut cu 18,2% în primele 11 luni ale anului trecut, la 13,4 miliarde de euro

Deficitul comercial al României a avansat cu 18,2% în primele 11 luni ale anului trecut, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017, până la 13,4 miliarde euro, un deficit crescut faţă de cel înregistrat în octombrie 2018, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS). În primele 11 luni din 2017, deficitul comercial a fost de 11,35 miliarde euro. După primele zece luni ale anului 2018, deficitul comercial crescuse cu 15,84%, la 11,85 miliarde de euro. În primele 11 luni din 2018, importurile au fost 76,546 miliarde euro, cu 10,1% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, exporturile au fost de 63,133 miliarde euro, un avans de 8,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

News.ro

[Ionut]

INS a revizuit în sus, la 4,4%, creşterea economică din al treilea trimestru al anului trecut

Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus, vineri, de la 4,3% la 4,4%, pe seria brută, creşterea economică din al treilea trimestru al anului trecut, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017. În decembrie 2018, INS a confirmat estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie 2018, referitoare la creşterea de 4,3%, pe serie brută, a economiei româneşti în al treilea trimestru al anului trecut, faţă de acelaşi trimestru din 2017. Astfel, pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al treilea din 2018 a fost de 265,573 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,4% faţă de trimestrul al treilea din 2017.

Alte cifre pe News.ro

[Ionut]

Datoria externă totală a României a crescut în primele 11 luni din 2018 cu 2 miliarde euro, la 99,36 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut în primele 11 luni ale anului trecut, faţă de finalul anului anterior, cu 2,003 miliarde euro, la 99,364 miliarde euro, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR). După primele 11 luni din 2018, din totalul datoriei externe, datoria externă pe termen lung a însumat 67,726 miliarde euro la 30 noiembrie 2018 (68,2% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,2% faţă de 31 decembrie 2017.

Adevarul



România şi-a accentuat deficitul de cont curent după primele 11 luni din 2018, până la 8,73 miliarde euro

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 8,73 miliarde euro în primele 11 luni ale anului trecut, cu 59,7% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, ritm accelerat faţă de cel raportat luna anterioară, când avansul era de 51,4%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), publicate luni. În primele 11 luni ale anului 2017, deficitul contului curent a fost de 5,468 miliarde de euro, arată datele BNR. În octombrie 2018, deficitul de cont curent ajunsese la 7,991 miliarde euro în primele zece luni, cu 51,4% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Adevarul



Preţurile s-au mărit cu 3,27% în decembrie, faţă de luna similară a lui 2017

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a scăzut în decembrie 2018 la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie, în condiţiile în care gazele naturale s-au scumpit cu 16,61% faţă de aceeaşi lună a anului 2017, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). În noiembrie 2018, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 3,43%, de la 4,25% în octombrie. Faţă de decembrie 2017, printre cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în decembrie 2018, la cartofi (39,64%), alte legume şi conserve de legume (23,46%), transportul aerian (23,44%), serviciile poştale (21,54%) şi gaze naturale (16,61%), dar si painea - 5,02%.

Adevarul



Eurostat: România a înregistrat al doilea deficit de cont curent ca mărime din UE, în trimestrul al treilea din 2018

România a înregistrat un deficit de cont curent de 3,2 miliarde de euro în al treilea trimestru din 2018, al doilea ca mărime din Uniunea Europeană (UE), după Marea Britanie, potrivit datelor publicate, luni, de Eurostat. Marea Britanie a înregistrat un deficit de cont curent de 35,4 miliarde de euro în al treilea trimestru din 2018, în creştere accelerată faţă de cel înregistrat în al doilea trimestru (20,9 miliarde de euro). După Marea Britanie şi România, cele mai mari deficite de cont curent din UE, în al treilea trimestru din 2018, le-au avut Franţa şi Polonia (2,5 miliarde euro), Cehia (1,7 miliarde euro) şi Finlanda (0,8 miliarde euro).

Adevarul

[Ionut]

ANALIZĂ Şapte factori majori de risc pentru economia gobală în 2019. România vulnerabilă pierde tot mai mulţi investitori

România ar putea fi afectată în 2019 de un hard Brexit sau ITALEXIT, dar şi de tensiunile comerciale în creştere. La nivelul economiei mondiale, sunt şapte factori majori de risc, în acest an, care ar putea conduce la dezastre economice cu ecouri semnificative şi în ţara noastră, potrivit unei analize a XTB, una dintre cele mai mari companii de brokeraj din Europa.

În România, efectul unui hard Brexit sau ITALEXIT s-ar resimţi în scăderea atractivităţii şi accesibilităţii pieţei internaţionale de muncă, ceea ce ar însemna reducerea semnificativă a intrărilor de valută în ţară; prin urmare, s-ar limita şi resursele disponibile pentru consum şi investiţii privat interne. Un efect indirect ar putea fi vizibil, în anumite perioade, chiar şi în privinţa cursului de schimb. Tensiunile comerciale în creştere ar afecta România în special prin canale comerciale, din moment ce economia Germaniei are expunere semnificativă faţă de China, iar România are în Germania primul partener în comerţul intra-european. O majorare a stresului politic în state emergente ar face mai puţin atractiv scenariul plasamentelor nerezidenţilor în proiecte în economia locală, reală sau pe bursă.

Pe de altă parte, creşterea preţului petrolului în ipoteza unor tensiuni în Orientul Mijlociu sau a sancţiunilor americane implementate mai sever ar induce un val de presiuni inflaţioniste. Astfel, s-ar induce riscuri de majorare a dobânzii şi la nivel local. Efectul de frânare a avansului economiei României ar fi amplificat dacă Fed şi BCE ar impune politici monetare restrictive, deşi indiciile recente arată o intrare într-o perioadă de observare, în urma înrăutăţirii unora dintre variabilele observate la nivel macro. În fine, în condiţiile în care ajustarea preţurilor imobiliare din China ar lua amploare, revărsarea slăbiciunii dinspre sector spre economie în ansamblul său s-ar putea răsfrânge ulterior la nivel european, ceea ce ar afeca şi nivelul de creştere produsului intern brut al ţării noastre.

Adevarul