Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

[Ionut]

Dăianu, BNR: ,,O nouă criză mondială se profilează în viitorul apropiat". Care este punctul nevralgic al României

Economia mondială ar putea intra în perioada următoare într-o nouă recesiune, însă nu de amploarea celei din 2007-2009, a spus miercuri Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR). "În primul rând trebuie spus acest lucru: recesiunea tehnică nu echivalează cu recesiunea propriu-zisă. Ea se poate transforma într-o recesiune propriu-zisă, dacă ai un cocktail de circumstanţe de genul: corecţii majore pe plan internaţional, o perioadă de revenire economică în SUA de nouă ani - este o perioadă de revenire lungă în raport cu ceea ce arată istoria revenirilor economice, iar aceste corecţii sunt inevitabile la un moment dat. Întrebarea este dacă aceste corecţii rămân într-un teritoriu nefiresc, vor fi simple corecţii sau vor conduce la o recesiune în economia globală", a afirmat Dăianu, citat de Agerpres.

Adevarul



Economist: ,,România va intra în recesiune". De unde va veni criza

România ar putea înregistra două trimestre consecutive de contracţie economică, adică ceea ce se cheamă recesiune, spre finalul anului 2019 sau în 2020, dar nu vom vedea scăderi de minus 7%, cum am văzut în criza precedentă, a explicat marţi Dan Bucşa, economist-şef al UniCredit pentru Europa de Est. Potrivit acestuia, următoarea încetinire a economiilor ar putea veni tot din SUA, dar pe fondul unei contracţii a comerţului global şi a tensiunilor comerciale, scrie Hotnews.

Adevarul

[bloem31]

Ati auzit de noua rectificare bugetara ?  Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei) !   

[udar]

Asa este in fiecare an ......!!!!

[GDPR]

Daca tot s-a deschis discutia despre noul Proiect Ordonanţă de Urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018 ce tocmai a fost publicat pe site-ul MF.

La Transporturi se taie 1 miliard de lei de la proiectele cu finantare rambursabila (titlul 58), iar de la cele cu finantare nationala (titlul 55) alte 150 milioane. Vorbim de credite bugetare.

In NF se precizeaza ca si motiv al taierilor: "Ministerul Transporturilor: -1.163,4 milioane lei, per sold, propunere având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor în principal la obiectivele de investiții în infrastructura de transport finanțată de la bugetul de stat (150 milioane lei) și din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (1.000 milioane lei)".

Conform legii bugetului pe 2018, alocarea initiala a fost de 4 miliarde la titlul 58 si 748.8 milioane la titlul 55. La rectificarea din vara nu s-au atins de fondurile nerambursabile, in schimb cele nationale fusesera suplimentate cu 215 milioane.

De urmarit pe ROGOP ce se va intampla cu platile programate pana la sfarsitul anului, e posibil sa incerce sa le amane pentru la anul.

Si o comparatie cu ce s-a intamplat in ultimii 2 ani la MT:

2016:
Legea bugetului de stat:
Titlul 55 (finantare nationala): 1,671.2 mil. lei;
Titlul 56 (finantare nerambursabila postaderare): 1,600 mil;
Titlul 58 (finantare nerambursabila exercitiul financiar curent): 4,416 mil;
Rectificarea din vara:
Titlul 55: -142.3 mil;
Titlul 56: -651.7 mil;
Titlul 58: 0;
Rectificarea din toamna:
Titlul 55: -302.5 mil;
Titlul 56: -19.4 mil;
Titlul 58: 0;
Total:
Titlul 55: 1,226.4 mil;
Titlul 56: 928.9 mil;
Titlul 58: 4,126 mil;
Total general 2016: 6,281.3 mil.

2017:
Legea bugetului de stat:
Titlul 55: 724.1 mil;
Titlul 56: 500 mil;
Titlul 58: 8,300 mil;
Rectificarea din vara:
Titlul 55: -77.6 mil;
Titlul 56: -335.4 mil;
Titlul 58: -5,500 mil;
Rectificarea din toamna:
Titlul 55: -14.1 mil;
Titlul 56: -18.5 mil;
Titlul 58: +345.6 mil;
Total:
Titlul 55: 632.4 mil;
Titlul 56: 146.1 mil;
Titlul 58: 3,145.6 mil;
Total general 2017: 3,924.1 mil.

2018:
Legea bugetului de stat:
Titlul 55: 748.8 mil;
Titlul 56: 50 mil;
Titlul 58: 4,000 mil;
Rectificarea din vara:
Titlul 55: +215.0 mil;
Titlul 56: 0;
Titlul 58: 0;
Rectificarea din toamna:
Titlul 55: -150.0 mil;
Titlul 56: 0;
Titlul 58: -1,000 mil;
Total:
Titlul 55: 813.8 mil;
Titlul 56: 50 mil;
Titlul 58: 3,000 mil;
Total general 2018: 3,863.8 mil.

Vedem si cat a crescut PIB-ul in perioada asta? Pai 4.8% in 2016 si 6.9% in 2017, cumulat 12%. In mod normal, investitiile in infrastructura de transport ar fi trebuit sa ramana la acelasi procent din PIB, adica 7 miliarde. Hai ca e bine!

[Earthchild]

PIB creste, cheltuielile cu investitiile se reduc. 

Ministerul Finanțelor Publice a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an, cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB.Cheltuielile au crescut mai mult decât veniturile. S-a luat în considerare o estimare a unui PIB nominal mai mare, anunțat recent de Comisia Națională de Strategie si Prognoză (CNSP), de la 945 miliarde lei, la 949,6 miliarde lei. Inițial, bugetul pe 2018 a fost fundamentat pe un produs intern brut de 907,9 miliarde lei, potrivit MFP.

Conform instituției diminuări au fost operate având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal la proiectele finanțate din fonduri europene la:

•Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei)
•Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei)
•Ministerul Educației Naționale (-198 milioane de lei)
•Ministerul Culturii și Identității Naționale (-176,8 milioane de lei)
•Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-166 milioane de lei)
•Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei)
•Ministerul Finanțelor Publice (-128,5 milioane de lei)
•Ministerul Apelor și Pădurilor (-95,9 milioane de lei)
•Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei)
•Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).

Proiectul de rectificare bugetară are în vedere, spune MFP, majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 228,9 milioane de lei, iar cheltuielile se majorează, per sold, cu suma de 365,6 milioane de lei.

S-au asigurat fonduri suplimentare:
•Ministerului Finanțelor Publice - Acțiuni Generale: +2,69 miliarde de lei din care: 1 miliard de lei dobânzi, 671,6 milioane de lei pentru contribuția României la bugetul U.E și 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului;
•Ministerului Muncii și Justiției Sociale: +787 milioane de lei, în principal pentru alocații de stat pentru copii și drepturi pentru persoane cu handicap;
•Ministerului Sănătății: +211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanență, a unităților și compartimentelor de primiri urgențe;
•Ministerului Justiției: +138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de personal;
•Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: + 85,2 milioane de lei per sold. S-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (Programul Operațional Regional) + 98,42 milioane de lei;
•Ministerului Afacerilor Interne: +70,6 milioane de lei per sold. S-au identificat economii la cheltuielile de personal și au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat;
•Bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale cu scop curativ;
•Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat: se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei;
•Bugetului Asigurărilor pentru Șomaj: se majorează la cheltuieli cu suma de 82,6 milioane de lei

hotnews

[JohannDB]

•Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei)
Cum mama, mamii ei de treabă, ajunge iar "Cenuşăreasa".....
Ăştia sunt bani necheltuiţi şi sunt daţi la alţii.....
Eu încep să împachetez.... şi mă duc.......!! M-am săturat să nu apuc să vin DINTR-O BUCATĂ de la Nădlac II până la.....SIBIU..... Că lipseşte sectorul Margina-Holdea; 9000 metrii cu două tunele, nenorocite de tunele.....

[Ionut]

Când ar putea adopta România euro. Estimările BNR, mai puţin optimiste decât ale politicienilor

Banca Naţională a României (BNR) estimează că România ar putea adopta euro cel mai devreme în anul 2026, o estimare mai puţin optimistă decât cea a politicienilor, care dădeau drept termen anul 2014. ,,Dacă noi spunem acolo că orizontul rezonabil pentru ca România să între în zona euro va fi undeva 2024, să zicem pentru intrarea în sistemul cursurilor de schimb, care mai mult sau mai puţin este aproape acelaşi lucru cu adoptarea euro, de acolo încolo nu mai este decât drum înainte şi el poate să dureze doi ani sau mai mulţi ani", a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la conferinţa Profit Financial Forum.

Guvernatorul a atras de asemenea atenţia că România trebuie să intre pregătită în zona euro şi că acest proces este ,,un maraton de rezilienţă, de rezistenţă". ,,Zona euro nu este o uniune de convergenţă, spre deosebire de Uniunea Europeană. Şi România a intrat în UE şi a avut cel mai ridicat nivel de convergenţă. De la 30% (din media UE) în 2005 la peste 60% în acest an. Bulgaria a plecat tot de la 30% şi a ajuns la mai puţin de 50%. Toţi suntem grăbiţi pentru că viaţa noastră este relativ scurtă faţă de aceste procese istorice, dar trebuie să înţelegem că aici nu putem eşua. Nu este un sprint, este o cursă de rezilienţă, de rezistenţă", a afirmat Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai precizat că, în luna decembrie, Comisia privind trecerea la euro va publica două documente, un raport de fundamentare a deciziilor viitoare şi un parcurs. ,,Un document privind măsurile, să zicem, care trebuie luate pentru a ajunge la ţintă. Sunt două documente grele. Sunt şi voluminoase, în total câteva sute de pagini. Sunt şi tehnice unele chestiuni, dar vreau să declar public că noi cei care suntem în această comisie am făcut eforturi serioase pentru a traduce documentul din română în română, aşa făcând o glumă, sau fără glumă, pentru că aici nu e de glumit, pentru a spune lucrurile într-un limbaj acceptabil. La 300 de pagini, dacă nu este bună intenţie, dacă e rea-voinţă, se pot găsi zeci de interpretări. Şi pe fraza cel mai corect formulată am văzut că se fac ştiri total pe lângă subiect şi ultimele zile sunt dovada peremptorie în acest caz", a spus Mugur Isărescu.

Adevarul

[Ionut]

România, cea mai redusă rată de colectare a taxelor din PIB, în UE/ Ce ţară se află la polul opus

România a ajuns la o pondere a taxelor şi impozitelor de 25,8% din PIB, anul trecut, al doilea cel mai redus nivel din Uniunea Europeană (UE) şi în scădere de la 26,5% în anul anterior, potrivit datelor afişate miercuri de Eurostat - Biroul de statistică al UE. Cea mai redusă pondere a taxelor în PIB o avea Irlanda, de 23,5%, în scădere de la 24% în anul anterior. Bulgaria se află imediat după România în clasamentul slabei colectări de taxe, cu o pondere de 29,5% din PIB, dar în creştere de la 29% în anul anterior. În plus, Lituania a mai înregistrat un nivel de sub 30%, respectiv de 29,8%.

Spre comparaţie, restul ţărilor din Europa Centrală şi de Est performau mult mai bine decât România. Slovacia a ajuns la o pondere de 33,2% a taxelor în PIB, în creştere de la 32,4% în anul anterior, Polonia la 35,1%, de la 34,5%, iar Republica Cehă la 35,4%, de la 34,8%.

Mediafax

[Ionut]

Veniturile la buget au crescut cu 11,8%, la 10 luni, iar cheltuielile s-au majorat cu 18,1%

Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 20,9 miliarde lei, respectiv 2,2% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele afişate joi de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Deficitul bugetar din perioada ianuarie - octombrie 2018 a crescut de 2,8 ori ca pondere în PIB şi de 3,2 ori ca valoare, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a reieşit din declaraţiile făcute încă de marţi de Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice. Execuţia bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 6,6 miliarde lei, respectiv 0,79% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 232,3 miliarde lei, reprezentând 24,5% din PIB, sunt cu 11,8% mai mari, în termeni nominali, la zece luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Detalii pe Mediafax

[GDPR]

Cum vrea Guvernul sa tina in frau deficitul bugetar, stiut fiind faptul ca foarte multe facturi se platesc tocmai in aceasta perioada:

Vacanţă prelungită de Sărbători pentru bugetari. Guvernul pregăteşte o ,,punte" între Crăciun şi Revelion

adevarul.ro

[Ionut]

Eurostat: România a înregistrat, în trimestrul al treilea, a şaptea creştere economică din UE

Economia României a înregistrat un avans de 4,1%, date ajustate sezonier, în al treilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat, aceasta fiind a şaptea creştere economică la nivelul Uniunii Europene (UE). Ţările care au avut o creştere economică mai mare decât România, în trimestrul al treilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, sunt Malta (+7,9%), Polonia (+5,7%), Letonia (+5,3%), Ungaria (+5,2%), Slovenia (+5%) şi Slovacia (+4,5%). Cele mai mici creşteri le-au înregistrat Italia (+0,7), Germania (+1,2%), Franţa (+1,4%), Marea Britanie (+1,5%), Belgia (+1,6%) şi Suedia (+1,7%).

News.ro

[Ionut]

Bunăstarea românilor a crescut mai mult decât cea a ungurilor şi croaţilor, dar mult sub media europeană

România a depăşit Bulgaria, Ungaria şi Croaţia în ceea ce priveşte clasamentul statistic al bunăstării, potrivit celor mai recente date publicate de biroul european de statistică Eurostat. Clasamentul este realizat pe baza Consumului Individual Efectiv (CIE), un indicator care măsoară statistic bunăstarea materială populaţiei. Datele, valabile pentru intervalul 2015 - 2017, arată că România a înregistrat cea mai mare creştere din punct de vedere al CIE: 68% din media UE în 2017, faţă de 58% în 2015. Creşteri importante au fost înregistrate în Lituania (88% vs. 83%) şi Cehia (82% vs. 78%). În ceea ce priveşte PIB-ul pe locuitor, România rămâne în continuare pe penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, cu 62% faţă de media UE.

Adevarul

[Ionut]

Deficitul bugetului general consolidat a fost de 26 miliarde de lei în primele 11 luni, de apoape trei ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele 11 luni cu un deficit de 26 miliarde lei (5,58 miliarde euro), 2,7% din Produsul Intern Brut (PIB), de aproape trei ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele publicate vineri seară pe site-ul Ministerului Finanţelor. În primele 11 luni din 2017, deficitul bugetar a fost de 10,2 miliarde lei, respectiv 1,21% din PIB. În aceeaşi perioadă din 2016, deficitul bugetar a fost de 5,5 miliarde lei, respectiv 0,73% din PIB. În ianuarie-octombrie, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 20,9 miliarde lei, respectiv 2,2% din PIB.

News.ro

[Ionut]

Încrederea analiştilor CFA în economia românească a scăzut în luna noiembrie: Rata anuală a inflaţiei este estimată la 4,23% în următoarele 12 luni

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizaţiei, a scăzut în luna noiembrie, faţă de luna anterioară, cu 4,1 puncte, până la valoarea de 44,3 puncte, din cauza scăderii ambelor componente ale indicatorului, arată datele publicate vineri de CFA România. Analiştii CFA estimează o rată anuală a inflaţiei de 4,23% în următoarele 12 luni. Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească). În luna noiembrie, faţă de luna anterioară, indicatorul a scăzut  cu 4,1 puncte, până la valoarea de 44,3 puncte.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 83% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,6991, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7427. Totodată, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2019/decembrie 2018) a înregistrat o valoare medie de 4,23%. Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a scăzut în noiembrie la 3,43%, de la 4,25% în octombrie, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

News.ro

[Ionut]

RETROSPECTIVĂ. Tabloul macroeconomic – de ce nu ar surprinde pe nimeni dacă i-ar sări siguranţele

Imaginea economiei indică mai multe deficite care o pot destabiliza decât motive de a deschide relaxaţi şampania. Pe balanţa dezechilibrelor, contextul extern poate să se adauge, oricând, anul viitor, lângă cel intern. O creştere de 4,2% se conturează anul acesta pentru economia României, ritmul din primele trei trimestre ale acestui an. Rămâne una dintre cel mai mari din Europa, dar sub cea de 7% de anul trecut şi sub cea de 4,8% din 2016. Va fi mai aproape de cea de 3,9% din 2015. De asemenea, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) şi-a ajustat cea mai recentă prognoză de creştere economică, cea din noiembrie, la 4,5%, de la 5,5% în iulie, intrând în linie cu majoritatea macroeconomiştilor şi a instituţiilor internaţionale.

Cu toate acestea, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a susţinut că această încetinire n-ar trebui să sperie, fiind mai aproape de potenţial. Nominal, Prodului Intern Brut (PIB) este estimat pentru acest an la aproape 950 de miliarde de lei, o creştere de 93 de miliarde de lei, comparativ cu anul trecut.

Dar ce folos? Deficitele se apropie de nivelurile maxime de siguranţă. Deficitul bugetar la 11 luni a fost de 2,73% din PIB, de 26 de miliarde de lei, de 2,25 de ori mai mare ca pondere în PIB şi de 2,6 ori mai ridicat ca valoare nominală, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Anul acesta devine al treilea an consecutiv în care deficitul bugetar va fi aproape de 3%, ţinta maximă angajată în faţa Comisiei Europene. Nu doar atât - ţinta pe care România trebuia să o respecte era de un deficit de 1% din PIB, în anii de creştere economică.

Altă problemă este că mare parte din creşterea economiei provine din consum, ca urmare a creşterilor salariale, în timp ce inflaţia a revenit brusc la niveluri ridicate. Salariul mediu net din octombrie a fost de 2.720 de lei, o creştere de 13,7%, comparativ cu luna octombrie a anului precedent, iar salariul mediu brut s-a majorat cu 36%, la 4.532 de lei. Faţă de nivelurile din ianuarie 2017, salariul mediu brut a crescut cu 43%, iar cel net cu 18%, deoarece o mare parte din creşterea celui brut provine din transferal contribuţiilor de la angajator la angajat. Datele arată că peste 50% din creşterea economiei în ultimii doi ani provine din consum.

În condiţiile în care media lunară trece de 1 miliarde de euro, există probabilitatea ca deficitul comercial din noiembrie să fi atins nivelul de anul trecut, de 13 miliarde de euro. În concordanţă, deficitul de cont curent, la 10 luni, a crescut cu aproape 52%, la aproape 8 miliarde de euro, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR). Rata anuală a inflaţiei din noiembrie a ajuns la 3,4%, de la 4,3% în octombrie, astfel că 2018 devine al doilea an, după cel de anul trecut, în care BNR se încadrează în ţinta de plus/minus 2,5%.

Singura veste cu adevărat bună este aceea că investiţiile străine directe au însumat 4,56 miliarde de euro, la 10 luni, o creştere de aproape 10%, comparativ aceeaşi perioadă a anului trecut.

Si alte cifre pe Mediafax