Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

[Ionut]

Valoarea brandului de ţară al României a crescut cu 27% în 2018, situându-se peste state precum Noua Zeelandă sau Portugalia

Valoarea brandului de ţară al României a crescut cu 27% în 2018, la 222 de miliarde de dolari, care ne situează pe poziţia 45 în topul mondial, condus de SUA, cu 25.899 miliarde dolari şi China, cu 12.779 miliarde dolari, conform topului Nation Brands realizat de compania Brand Finance. România a urcat patru poziţii în clasament, plasându-se înaintea Noii Zeelande, Kuweitului sau Portugaliei, dar după Iran, Vietnam sau Columbia.

Ierarhia poziţiilor în topul Brand Finance este determinată de performanţele mai multe serii de date, setate pe trei piloni: Produse şi servicii, Investiţii, Societate. Acestea sunt împărţite în sub-piloni: Turism, Pieţe, Guvernare şi Abilităţile locuitorilor. Acestea sunt în continuare subdivizate în valori individuale. Fiecare valoare este marcată cu note de până la 100 şi împreună contribuie la un brand global. Pe baza punctajului, fiecărui brand i se atribuie un rating de la ,,AAA+" la ,,DDD" într-un format similar cu un rating de credit. România are ratingul A.

Mediafax

[Ionut]

INS a reconfirmat creşterea economică de 4,1% din al doilea trimestru | News.ro
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în septembrie la 5,03% | News.ro
Deficitul comercial a crescut cu 14%, la 9 miliarde euro | News.ro

[thinker]

Mixul devine din ce in ce mai toxic   
Au mai aparut si scaderile de pe burse...

[Ionut]

Datoria externă totală a României a crescut în primele opt luni
cu 648 milioane euro, la 98 miliarde euro | News.ro

România a înregistrat în primele opt luni un deficit de cont curent
de 5,83 miliarde euro, cu 37,8% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut | News.ro

[Ionut]

BNR a votat limitarea gradului de îndatorare
pentru creditele acordate persoanelor fizice – surse | News.ro

BNR: Nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi, de la 1 ianuarie 2019,
de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută | News.ro

Eurostat: Rata anuală a inflaţiei în România a fost de 4,7% în septembrie,
cea mai mare din Uniunea Europeană. La nivelul UE, aceasta a fost 2,2% | News.ro

AmCham Romania despre proiectul legii pensiilor:
Semnalăm lipsa de sustenabilitate economică a creşterilor de cheltuieli | News.ro

[Ionut]

Bancă: România se împrumută tot mai scump. Când ar putea reveni FMI la Bucureşti

,,Avem această provocare din perspectiva finanţelor publice, câtă vreme suntem cu pedala deficitului bugetar la maxima permisă de Uniunea Europeană, într-o perioadă în care am avut o accelerare a PIB-ului, noi nu am reuşit să generăm spaţiu de manevră de intervenţie. Evident, dacă un şoc economic mâine ne va lovi, presiunea pe buget va fi din ce în ce mai mare şi acest lucru se resimte la nivel de costuri de finanţare", a spus, miercuri, Andrei Rădulescu, directorul de Analiză Macroeconomică al Băncii Transilvania (BT), în cadrul conferinţei ,,Eonomie.Business.Fiscalitate.", organizată de Ziarul Financiar şi NNDKP. ,,Evident, câtă vreme există această presiune din ce în ce mai puternică pe finanţe publice şi câtă vreme statul se împrumută la costuri din ce în ce în ce mai mari, acest lucru se transmite la nivel de cost de finanţare în întreaga economie. Dacă Statele Unite se împrumută pe zece ani, ieri referinţa a fost de 3,17% şi noi ne împrumutăm la aceeaşi scadenţă cu aproximativ 5%, diferenţa este foarte mică între noi şi Statele Unite", a estimat Rădulescu.

Mediafax



Analist: Până în 2030, România poate intra în primele zece economii din UE. Suntem direct concurent cu China

,,Avem ponteţial ca undeva spre sfârşitul deceniului viitor, când, cel mai probabil, China va deveni prima economie a lumii ca PIB. (...) România este permament la intersecţia marilor blocuri economice. (...) Până în orizontul 2030, putem să intrăm în primele zece economii din Uniunea Europeană, dacă accelerăm investiţiile. Sunt convins că nu putem rămâne în afara circuitului", a afirmat Andrei Rădulescu, în cadrul conferinţei ,,Eonomie.Business.Fiscalitate.", organizată de Ziarul Financiar şi NNDKP. ,,Suntem o economie dependentă de ceea ce se întâmplă pe plan global şi european. Primul factor de care va depinde dezvoltarea economiei româneşti pe termen mediu şi lung este climatul geo-economic şi geo-politic global şi european. Ulterior, trebuie să luăm măsuri să avem continuitate a reformelor. Trebuie să ne imaginăm în fiecare zi când ne sculăm că suntem direct concurent cu chinezul şi chinezul are o altă atitudine faţă de economisire, faţă de viaţă. Într-o economie globală, nu mai suntem concurenţi doar cu bulgarii, sârbii... Dacă se extinde Uniunea Europeană către Balcanii de Est, vom avea o altă provocare, pentru că este posibil ca multinaţionale care sunt astăzi în România să se mute către aceste ţări. Deci, trebuie să fim atenţi la ceea ce înseamnă comportament economic echilibrat", a subliniat Rădulescu.

Mediafax

[Ionut]

Isărescu: România are nevoie de o viziune cuprinzătoare pentru adoptarea monedei euro

Aderarea României la euro trebuie privită dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de comparaţia cu ritmul de aderare al ţărilor din regiune, a susţinut, joi, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale al României (BNR). ,,Acest lucru nu înseamnă în niciun caz că România este sceptică în ceea ce priveşte adoptarea monedei euro, ci doar că are nevoie de o viziune cuprinzătoare, menită să asigure calendarul adecvat al acestui moment şi intrarea cu succes în zona euro", a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei ,,The Danube Triangle". Oficialul BNR a făcut această afirmaţie, în contextul în care România nu a anunţat încă o dată când va adera la euro, iar Bulgaria este deja într-o fază avansată de aderare la euro şi alte ţări mai mici din regiune folosesc deja euro.

,,România a parcurs cu siguranţă un drum lung în ceea ce priveşte convergenţa economică, un proces al cărui început este legat de perspectivele de aderare la UE, înregistrând o creştere semnificativă a PIB pe cap de locuitor ca pondere a mediei faţă de zona euro, de la 31,7% în 2005, la 58,6% în anul 2017", a detaliat Isărescu. ,,Poziţia mai prudentă manifestată ulterior nu indică neapărat incapacitatea sau dificultatea de a respecta criteriile de convergenţă nominală. Mai degrabă, a avut loc după începutul crizei globale, când unele beneficii ale adoptării euro au dispărut, în timp ce costurile aferente au devenit tot mai vizibile. Prin urmare, suntem martorii unei abordări substanţial revizuite şi mai cuprinzătoare a procesului de aderare la euro în ansamblu", a punctat Isărescu.

Mediafax

[Ionut]

Isărescu: Inflaţia va coborî până aproape de 3,5%, chiar săptămâna viitoare/ Ce spune guvernatorul BNR despre ROBOR

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat, marţi că, rata anuală a inflaţiei îşi va continua tendinţa descedentă, în următoarea perioadă, în următoarele luni. De asemenea, din datele preliminare ale Băncii centrale şi care vor fi confirmate săptămâna viitoare de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei va coborî spre limita de 3,5%, a mai declarat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în cadrul briefingului de presă de după şedinţa de politică monetară din 6 noiembrie. Astfel, inflaţia ajunge spre limita superioară a ţintită de BNR, care este de 1,5% - 3,5%, respectiv de 2,5%, plus/minus 1%.

,,Sunt riscuri, dacă le citiţi cu atenţie în comunicat (n.red. - comunicatul de presă de după şedinţa de politică monetară), legate de preţurile pe care noi le controlăm. Inflaţia pe care o putem influenţa este la 2,7%, aproape de rata noastră de politică monetară şi sub dobânzile din piaţa monetară. (...) Datele din prezent arată că tendinţa va continua şi anul următor", a adăugat Isărescu. De asemenea, Guvernatorul BNR a menţionat că nu vede o legătură directă între investiţiile publice şi rata anuală a inflaţiei. Isărescu a susţinut că influenţa este indirectă, deoarece investiţiile publice asigură o creştere economică sustenabilă, pe termen lung.

Mediafax

[Ionut]

Exporturile României au urcat în primele nouă luni cu 9,1%, iar importurile au avansat cu 9,5%. Deficitul comercial a crescut cu 11,8%, la aproape 10 miliarde de euro

Exporturile de mărfuri româneşti au avansat în primele nouă luni cu 9,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 50,85 miliarde euro, ritm sub cel al importurilor, iar deficitul comercial a avansat cu 11,8%, până la 9,95 miliarde euro, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În primele nouă luni din 2017, deficitul comercial a fost de 8,9 miliarde euro. În primele nouă luni din 2018, importurile au fost 60,8 miliarde euro, cu 9,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, exporturile au fost de 50,85 miliarde euro, un avans de 9,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

News.ro

[Ionut]

Un an record pentru companii: marja de profit net din economie a ajuns la 6% în 2017, câştigurile din conturi au trecut de 17 mld. euro

Companiile din România, cele 700.000 de entităţi cu bilanţ finan­ciar depus până la jumă­tatea lunii septembrie, au ra­portat un profit net cumulat de 115 mld. lei (25 mld. euro) şi pierderi de 36 mld. lei (8 mld. euro), respectiv un sold al câştigurilor de 79 mld. lei (17 mld. euro), arată o analiză a ZF făcută pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Soldul profitului net, cel mai mare raportat vreodată de universul companiilor locale, s-a majorat cu 39% în 2017 faţă de 2016. Mai mult, rezultatul înregistrat anul trecut este mai mare decât valoarea cumulată în lei din alţi şapte ani, în perioada 2008-2014.

De la o marjă de 0,2-0,3% în perioada 2011-2012, companiile locale au ajuns în 2017 la o marjă de 6%, rezultat greu de atins pe orice altă piaţă europeană.

ZF

[Ionut]

România a înregistrat în primele nouă luni un deficit de cont curent de 6,62 miliarde euro, cu 38,5% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 6,62 miliarde euro în primele opt luni ale acestui an, cu 38,5% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ritm accelerat faţă de cel raportat luna trecută, când avansul era de 37,8%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), publicate marţi. În primele nouă luni ale anului trecut, deficitul contului curent a fost de 4,779 miliarde euro, arată datele BNR. Contul curent al balanţei de plăţi include sumele încasate şi cele plătite de România în relaţiile comerciale cu celelalte state. Principala componentă care contribuie la contul curent al balanţei de plăţi este comerţul exterior, puternic deficitar în cazul României.

News.ro

[Ionut]

Economia României şi-a accelerat creşterea, în al treilea trimestru, la 4,3%

Economia românească a crescut în al treilea trimestru al acestui an cu 4,3%, serie brută, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată primele estimări publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În al treilea trimestru, faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 4,3% pe seria brută şi cu 4,1% pe seria ajustată sezonier. Comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul a crescut, în termeni reali, cu 1,9%, potrivit INS.

Adevarul

[Ionut]

Şeful Consiliului Fiscal: Dacă am colecta TVA cât Bulgaria, am putea construi o autostradă Comarnic-Braşov, anual

,,În Bulgaria avem un gap de TVA de doar 13,56%, noi avem 36%. Dacă am avea o rată de colectare precum Bulgaria, ceea ce n-ar trebui să nu fie de netrecut, am avea venituri bugetare în plus de 3,8 miliarde de euro, o autostradă mare în fiecare an. Vă imaginaţi lucrul acesta? Este ceva colosal ca dimensiune a impactului. Deci, dacă noi am colecta TVA-ul ca în Bulgaria, am putea construi o autostradă lungă, Comarnic - Braşov, în fiecare an, ca să fie foarte clar mesajul. Diferenţele sunt foarte mari între noi şi bulgari. La TVA, spre exemplu, ei colectează 9,3% din PIB, noi doar 6,2%, în condiţiile în care cotele standard sunt similare: ei au 20%, noi avem 19%. Diferenţele mai sunt destul de mari la accize, ei 4,9%, noi 3,2%, accizele noastre sunt mai mari decât ale lor", a afirmat Ionuţ Dumitru, preşedintele CF, profesor la ASE Bucureşti şi economist-şef al Raiffeisen Bank.

Mediafax

[Ionut]

Eurostat: În octombrie, România a avut a doua cea mai mare inflaţie din UE

România a avut, în octombrie, a doua cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, de 4,2%, fiind depăşită la acest capitol doar de Estonia, cu 4,5%, a informat vineri Eurostat. Potrivit Eurostat, în zona euro inflaţia anuală a fost de până la 2,2%, acelaşi nivel fiind înregistrat la nivelul întregii Uniuni Europene. Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Danemarca (0,7%), Portugalia (0,8%) şi Irlanda (1,1%). Cel mai înalt nivel anual a fost înregistrat în Estonia (4,5%), România (4,2%) şi Ungaria (3,9%). Comparativ cu luna septembrie 2018, inflaţia anuală a scăzut în opt state membre, a rămas stabilă în cinci ani şi a crescut în paisprezece ani.



Adevarul

[Ionut]

Fitch a confirmat ratingul României la nivelul BBB-, cu perspectivă stabilă

Fitch Ratings a confirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul BBB- cu perspectivă stabilă, care este susţinut de nivelul moderat al datoriei guvernamentale, PIB-ul pe cap de locuitor şi indicatorii dezvoltării umane, indicatori aflaţi peste nivelul din celelalte ţări cu ratinguri din categoria BBB. Agenţia de evaluare financiară avertizează totuşi că relaxarea politicilor fiscale care a avut loc începând din 2016 a slăbit finanţele publice. Între riscurile la care este expusă stabilitatea macroeconomică, Fitch mai menţionează deficitul bugetar şi deficitul de cont curent, datoria externă netă mai ridicată faţă de restul ţărilor din categoria ratingurilor BBB şi politica fiscală pro-ciclică, potrivit unui comunicat al agenţiei de rating.

Fitch se aşteaptă ca guvernul să respecte ţinta sa referitoare la deficitul bugetar (în bază ESA) prin amânarea unor cheltuieli de capital şi prin intermediul unor măsuri ad hoc, aşa cum a procedat şi în 2017, pentru a evita ca Uniunea Europeană să declanşeze o procedură de deficit excesiv. Deficitul bugetar structural estimat de Comisia Europeană a crescut în 2017 la 3,4% din PIB, de la 0,2% în 2015.

Adevarul