Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

[Ionut]

ANAF a încasat 214,9 miliarde lei, anul trecut, cu aproape 8% peste 2016

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a încasat 214,95 miliarde lei, anul trecut, cu 7,8% peste 2016, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei remis, vineri, AGERPRES. 'Planul de încasări al ANAF pentru 2017 a fost de 214,37 miliarde lei. Conform datelor din trezorerie s-au încasat 214,95 miliarde lei. Această sumă reprezintă cea mai mare încasare anuală realizată de ANAF din 2003, anul înfiinţării instituţiei, până în prezent. Prin comparaţie, în anul 2017 s-a încasat cu 15,50 miliarde lei (7,8%) mai mult decât în anul 2016', se arată în document.

Economica.net

[Granata06]

Execuţia bugetară confirmă ce vedem toţi: guvernul Grindeanu -Tudose – Dragnea a fost cel mai prost din ultimul deceniu pentru infrastructura rutieră. Banii alocaţi pentru autostrăzi şi şosele naţionale au fost de trei ori mai puţini decât în perioada 2009-2013

Toţi se întreabă de ce nu avem autostrăzi şi şosele modernizate, dar răspunsul este simplu pentru cine se uită pe alocările bugetare: în 2017 au mers pentru investiţii în infrastruc­tura rutieră doar 1,6 mld. lei, faţă de 6-7 mld. lei pe an în perioada 2009-2013.

Cu toate că puterea economică a statului român s-a dublat în ultimul deceniu, adică veniturile şi cheltuielile la bugetul general consolidat s-au dublat, corespunzător cu dublarea nominală a PIB-ului, cheltuielile pentru autostrăzi şi drumuri naţionale s-au redus la o treime în valoare absolută.

Există o întreagă discuţie în spaţiul public privind alocările de bani pentru investiţii. Unele evaluări includ fonduri europene, altele nu. Unii spun: noi am alocat cei mai mulţi bani pentru investiţii, record ca procent din PIB. Alţii spun – sunteţi la minim istoric. Care este adevărul? Cum să te descurci în noianul de cifre şi tipuri de măsurători?

Cea mai corectă reprezentare a atitudinii fiecărui guvern în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură este dată de execuţia bugetului Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), fostă CNADNR - Compania Autostrăzilor şi Drumurilor Naţionale.

Pe baza execuţiilor bugetare publicate de Ministerul de Finanţe din 2006 şi până în 2017, care prezintă datele defalcate, rezultă un fapt simplu: banii alocaţi pentru investiţii în infrastructura rutieră au scăzut în fiecare an din 2013 încoace.

În 2013 au fost 6,2 mld. lei cheltuieli de capital făcute de către Compania de Drumuri, în 2014 doar 3,9 mld. lei, în 2015 2,4 mld. lei, pentru ca în 2016 să ajungă la doar 2 mld. lei. Pentru primele 11 luni din 2017, pentru care există date, investiţiile s-au ridicat la 1,6 mld. lei. Puţine şanse să treacă de 2 mld. lei când vor veni datele pentru decembrie. 2017 este astfel cel mai prost an pentru investiţiile în infrastructură din 2006 până în prezent, de când există date defalcate publicate de Ministerul de Finanţe privind veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat.

Execuţiile bugetare sunt practic cel mai puternic instrument de analiză pentru orice acţiune guvernamentală. Aici se vede, sau ar trebui să se vadă,  rezultatul fiecărei politici a administraţiei – dacă există.

Poţi să spui că ai ca prioritate investiţiile în infrastructură când în realitate în fiecare an micşorezi sumele alocate către Ministerul Transporturilor şi mai departe către Compania de Drumuri?

Normal că din 2015 şi până în prezent numărul de kilometri de autostradă recepţionaţi şi luaţi în calcul de către Institutul de Statistică a rămas la 747, dacă în 2015, 2016 şi 2017 banii alocaţi pentru investiţii în bugetul companiei de drumuri  au fost de trei ori mai puţini decât în 2011-2013.




După cum se vede în tabelul alăturat, Compania de Drumuri are venituri din două surse: surse proprii, adică rovinieta, şi surse bugetare, adică subvenţii de la bugetul de stat.

Pe primele 11 luni din 2017, de exemplu, Com­pa­nia de Drumuri a avut un buget total de 3,2 mld. lei, din care 1,3 mld. lei venituri proprii, din rovi­nietă, şi 1,9 mld. lei subvenţii de la buget. În 2016, subvenţiile de la buget au fost de 2,8 mld. de lei. Deci 2017 va rămâne ca cel mai prost an din ultimul deceniu din punctul de vedere al subvenţiilor alocate pentru infrastructură.

Cheltuielile totale ale Companiei de Drumuri pe primele 11 luni din 2017 au fost de 2,9 mld. lei, deci situaţia este chiar stranie: nici măcar sumele alocate pentru investiţii în infrastructură de la buget, adică subvenţiile, nu au fost folosite în întregime, ci la 11 luni există un excedent de 0,3 mld. lei. "Să plângi" în trafic pe Valea Prahovei sau pe Valea Oltului, să faci 6 ore de la Bucureşti la Azuga, pe 150 km, şi să ai "excedent" la execuţia bugetară a Companiei de Autostrăzi şi Drumuri.

Cele 2,9 miliarde de lei cheltuieli totale s-au dus în cheltuieli de personal – 0,3 mld. lei, 0,9 miliarde de lei bunuri şi servicii şi doar 1,6 mld. lei cheltuieli de capital – adică investiţiile propriu-zise în infrastructura rutieră.

2017 arată şi mai prost din punctul de vedere al investiţiilor în infrastructură dacă se face comparaţia ca procent din cheltuiala totală bugetară. În fiecare dintre anii din perioada 2009- 2013 ponderea în totalul cheltuielilor a banilor alocaţi în investiţii pentru infrastructură a fost de peste 2%. Anul de vârf a fost 2011, cu 3,4% din banii cheltuiţi în România de către stat   - incluzând aici salarii, pensii, medicamente - daţi pentru proiecte de autostrăzi şi drumuri naţionale. În 2016 au fost alocaţi 0,8% din buget pentru autostrăzi şi drumuri naţionale, iar în 2017, 0,7% din buget.

Banii cheltuiţi în 2011 s-au văzut în 2013. Între 2011 şi 2013 numărul de kilometri de autostradă a crescut de la 350 km la 644 km, adică a crescut cu aproape 300 km.

De fapt, acesta ar trebui să fie un ritm corect pentru România: 100 de kilometri de autostradă deschişi pe an. Pentru aceasta este necesară, după cum arată evoluţia de până acum, o alocare de circa de 6-7 miliarde de lei pentru investiţii de către Compania de Drumuri.

Ai coborât la 2 mld. lei pe an, ca în 2016 sau 2017, nu mai ai bani decât pentru reabilitări de drumuri naţionale şi cioturi de autostradă.

Nici nu se mai pune problema că totalul sumelor alocate pentru drumuri naţionale şi autostrăzi din 2006 încoace – de 46 miliarde de lei, adică 10 miliarde de euro în banii de astăzi ar fi ajuns pentru 1.000 km de autostradă la 10 milioane de euro/km şi în realitate s-au făcut 500 km.

Este clar că jumătate din bani sunt risipiţi. Dar concluzia datelor este simplă: dacă nu cheltui, nu ai ce panglici să tai. 



sursa: http://www.zf.ro

[horatiu.cosma]

Cred că au o eroare pe undeva. Cei 15 km de pe Dumbrava-Margina ar trebui să producă o modificare a totatului de km în 2016 sau 2017. În rest da, cam tristă situația și se pare că în 2018 vom merge în continuare la vale.

[TibiV]

Horațiu, "se pare" este un eufemism...

[Bogdan_Cluj]

In caz ca nu toata lumea de aici stie de OpenBudget.ro
Si linkul pentru 2018: https://openbudget.ro/buget/2018/

Descriere/tutorial aici:

[Harry]

Ilan Laufer pe facebook:

"În cadrul ședinței de guvern, am preluat observațiile Ministerului Justitiei, iar forma finală refăcută a legii așteaptă avizul Consiliului Legislativ, după care va fi publicata în Monitorul Oficial. Din acest moment, inspectorii instituțiilor statului cu atribuții în control nu vor mai putea aplica amenzi în mod automat pentru o serie de aproximativ 400 de contravenții ce intră sub cupola Legii Prevenirii, ci vor fi obligați să aplice un plan de conformare cu o durată maxima de 90 zile, timp în care contribuabilii vor putea pune lucrurile în ordine, așa cum prevede legea.
Neregulile găsite și indreptate în timpul controlului nu vor fi trecute pe planul de conformare.

Ultima ședință de guvern a acestui cabinet reprezintă, atât pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, cât și pentru întregul mediu de afaceri din România, un moment istoric, un pas mare spre normalitate și îndepartarea abuzurilor reclamate de catre reprezentanții comunității de business.

Doresc sa le mulțumesc pe această cale tuturor colegilor din Guvern pentru întreaga colaborare și mai ales pentru efortul depus ca aceasta lege esențială pentru antreprenori să fie livrata la inceput de 2018."


^^Sincer sunt surprins placut de Ilan , la inceput am avut o retinere fata de numirea lui. Daca legea astachiar se va aplica e un pas inainte.

[GDPR]

Executie bugetara Decembrie 2017:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 8,218.6 mil lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 273.2 mil lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare):  18,208.2 mil lei.
- Total: 26,700 mil lei.

Executie bugetara Decembrie 2016:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 10,371.7 mil lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 444.5 mil lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 18,738.8 mil lei.
- Total: 29,555 mil lei.

Diferente cheltuieli de capital (2017 / 2016):

Buget de stat: 5,916.5 / 3,596.0 mil lei;
Unitati adm. teritoriale: 9,087.2 / 11,423.3 mil. lei;
Institutii publice finantate integral sau partial din venituri proprii: 1,486.5 / 1,786.8 mil lei;
CNAIR: 1,742.3 / 2,001.7 mil lei.

Si o imagine a cheltuielilor pentru investiții in ultimii 5 ani, conform Notelor privind executia BGC:

2017:  26,7 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB.

2016: 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB.

2015: 41,3 miliarde de lei, reprezentând 5,9% din PIB.

2014: 32,4 miliarde lei, respectiv de 4,8% din PIB.

2013: 31,6 miliarde lei, respectiv 5,1% din PIB.

[cristi5]

Intrebare apropo de buget si absorbtie. Daca in urma cresterilor salariale si de pensii nu mai ramane "loc" de investitii, asta nu inseamna ca scade absorbtia? Ca daca nu ai cu ce sa pui banii jos pt investitii, nu ai dupa aceea nici ce sa decontezi de la EU.

E corect ca se trece de la o strategie centrata pe absorbtie la o "strategie" bazata pe pura subzistenta?

Daca e asa, din pacate nu prea putem astepta inbunatatiri in urmatorii ani, dupa care vor lovi probabil "efectele" cresterii bazate pe consum.

[TibiV]

Eu cred ca:
Da.
Da.
Nu, nu ne putem la imbunatatiri.

[Ionut]

BERD sfătuieşte România să renunţe la actualul model de creştere bazat pe consum

România trebuie să adopte un model economic diferit, dacă vrea să evite o criză provocată de actualul boom bazat pe consum, apreciază directorul regional al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Matteo Patrone, transmite Bloomberg. "După ce a stimulat creşterea prin reducerea taxelor şi majorarea salariilor în sectorul public, Guvernul de la Bucureşti ar trebui să adopte acum o traiectorie mai sustenabilă", susţine Patrone.

"Decalajul de infrastructură din România a devenit un obstacol serios în procesul de convergenţă şi trebuie luate măsuri", a atras atenţia Matteo Patrone. Acesta a dezvăluit că există discuţii între instituţiile financiare internaţionale şi Comisia Europeană cu privire la nevoie de a dezvolta infrastructura din România.

Agerpres

[perfidus]

Da da, și ai noștri se apuca imediat de treaba si investesc profitul de anul asta numai in infrastructura.
Nu ma raportez doar la bugetul de stat, este suficient sa răsfoiești bugetele unor municipii mari din tară și îți dai seama că numai pentru subvenții și asistenta sociala se duc de doua ori mai multi bani decât pentru dezvoltare.
La cheltuieli salariale ce sa zic, știți unde s-a ajuns. Pentru ca poate, un director de serviciu din primărie "muncind" pentru comunitate câștigă cât un sefulet într-o multinațională care muncește 10-12 ore pe zi. La patron străin.

[elphax]

cat poti sa bagi in infrastructura cat timp nu ai proiecte si licitatiile se amana la nesfarsit ?

[cristi5]

^ Pai numai daca luam in considerare contractele CF 614-Simeria se poate absorbi la greu. Mai lispeste "doar" AC pe traseele noi (care sunt mult mai lungi decat pe Sighisoara-Simeria)

Si Sighisoara-Brasov vine din urma. Pe CF licitatiile dureaza cam 2 ani, dar destul de previzibil. Documentatia e mai serioasa, fiind FIDIC rosu.

Deci loc de absorbtie si crestere economica prin investitii este, chiar daca ne uitam doar la CF si autostrazi in derulare (A10, A3 CT-TgM, ca cele in licitatie sunt pe O600 si SF indoielnic).

Dar ma indoiesc ca se va intampla pt ca nu sunt bani de "avans". Stupid. Proiectele vor inainta probabil, dar in ritmul de melc al finantarii. Are timp statul sa rezolve hartiile...

O fi si asta o strategie economica. Dar daca ma gandesc ca strategul principal s-a imbogatit cu spaga in cimitir, mi-e teama sa nu ingroape si economia.

[Ionut]

Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în creştere, la 6,1%, proiecţia privind avansul PIB în 2018

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în creştere la 6,1% proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) în acest an, în varianta de iarnă a Prognozei pe termen mediu 2017 - 2021, după ce, în toamnă, instituţia estima o creştere economică de 5,5% pentru 2018. Comisia Europeană preconizează, pentru 2018, un avans al economiei româneşti de până la 4,4%, similar cu cel din ultimele previziuni ale Fondului Monetar Internaţional.

Agerpres

[Ionut]

BNR: Rata anuală a inflaţiei a fost revizuită în creştere pe termen scurt.
Riscurile provin în principal din conduita politicii fiscale
News.ro

BNR a crescut dobânda de politică monetară la 2,25%
News.ro