Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

[Ionut]

România a avut cea mai mare creștere economică anuală din UE în trimestrul al treilea

România a înregistrat o creștere economică de 4,6% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2015, acesta fiind cel mai mare ritm de creștere din Uniunea Europeană, conform unei estimări publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).  Este al doilea trimestru consecutiv în care România a avut cea mai creștere economică anuală din UE, însă ritmul de creștere anuală înregistrat de economia românească a încetinit de la 5,8% în trimestrul al doilea până la 4,6% în trimestrul al doilea.

Agerpres



România Competitivă: Bugetul necesar implementării strategiei este de
18 miliarde euro, circa 10,7% din PIB

"Aproximativ două treimi din această sumă se află deja în bugetele ministerelor și trebuie doar reprioritizată înspre obiectivele menționate. Pentru celelalte aproximativ 6 miliarde euro necesare, ar trebui menționat că între 2016 și 2020 PIB va crește cu aproximativ 40 miliarde euro (într-o estimare realist — conservatoare); întrucât bugetul consolidat reprezintă circa o treime din PIB anual, rezultă că în perioada respectivă resursele bugetare vor crește cu circa 13 miliarde euro", se menționează în document.

Agerpres



Investițiile în economie au crescut cu 4,1% la nouă luni;
în T3 investițiile s-au redus cu 0,8% (INS)

Investițiile nete realizate în economia națională în primele nouă luni ale acestui an au crescut cu 4,1%, la 46,58 miliarde de lei, chiar dacă, în trimestrul trei a fost consemnat un declin al investițiilor de 0,8% comparativ cu același trimestru al anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). În trimestrul III 2016, investițiile nete realizate în economia națională au însumat 17,68 miliarde de lei. Scăderea investițiilor în T3 a fost înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 19,2%, lucrări de construcții noi cu 5,6% și la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 0,9%. Comparativ cu perioada iulie — septembrie 2015, în trimestrul III 2016 s-a majorat ponderea investițiilor nete în lucrări de construcții noi cu 2,3 puncte procentuale și a scăzut ponderea investițiilor nete în alte cheltuieli cu 2 puncte procentuale și în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 0,3 puncte procentuale.

Agerpres

[Ionut]

Guvernul decide, în şedinţa de joi,
înfiinţarea Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro

Guvernul va discuta, în şedinţa de joi, un proiect de OUG pentru reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării unor beneficii de asistenţă socială, precum şi în domeniul adopţiilor, dar şi un proiect de hotărâre privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro.

Mediafax

[TibiV]

http://www.profit.ro/stiri/programul-economic-al-psd-impozite-de-0-si-10-la-salarii-contributii-de-asigurari-mai-mici-tva-de-18-salarii-cu-50-mai-mari-pentru-bugetari-16076839

Programul economic al PSD: Impozite de 0% și 10% la salarii, contribuții de asigurări mai mici, TVA de 18%, salarii cu 50% mai mari pentru bugetari

Programul economic al PSD, pe care liderul Liviu Dragnea a spus că îl va pune în aplicare, conține reduceri masive de taxe: 0% pentru salariile, pensiile și veniturile din activități independente sub 2.000 lei brut lunar și 10% dacă depășesc acest prag, contribuții de asigurări cu 4 puncte procentuale mai mici, 0% la dividende, 1% pentru microîntreprinderi, TVA de 18%, eliminarea a 102 taxe nefiscale.
   
"Am votat pentru mai mulți bani în buzunarele românilor, pentru pensii si salarii mai mari, taxe și impozite mai mici, pentru a-i sprijini pe oamenii de afaceri, ca tinerii să își poată cumpăra o casă, pentru a ne hrăni din roadele pământului nostru, nu din importuri", a anunțat Liviu Dragnea, după prezentarea exit-poll-urilor.

Practic, pentru circa 2,8 milioane de contracte de muncă cu normă întreagă dintr-un total de 4,8 milioane și pentru alte 700 mii de contracte cu normă parțială dintr-un total de 760 mii care, conform datelor Ministerului Muncii, sunt încheiate pentru cel mult 2.000 lei brut, ar urma să nu se mai plătească impozitul pe venit care, în prezent, este de 16%. Astfel, s-ar ajunge ca aproximativ două treimi dintre angajați să nu mai achite impozit pe venit.
 
Impozitul de 0% ar urma să se aplice și veniturilor din activități independente mai mici de 24.000 lei brut anual, precum și pensiilor sub 2.000 lei lunar. PSD plusează cu scutirea de impozit integrală a salariilor medicilor și a IT-știlor cu studii medii, indiferent de nivelul acestora.

Contribuții, în scădere de la 39,25% la 35%

Contribuțiile de asigurări ar urma să scadă cumulat pentru angajați și angajatori de la 39,25% la 35%. Contribuțiile sociale ar ajunge la 25% (cumulat angajat și angajator), cele de sănătate la 10% (cumulat), în timp ce contribuțiile pentru șomaj, concedii medicale, creanțe salariale, fond de accidente (cumulate toate cele patru tipuri înseamnă circa 2,25%) vor dispărea. Mai mult, PSD spune că activitățile independente (PFA, profesii libere, drepturi de autor etc) nu vor plăti contribuția de pensie decât la fonduri private sau case proprii (ca avocații) și vor achita contribuția de sănătate doar o dată la valoarea salariului minim.

Contribuția de sănătate ar urma să fie suportată de buget pentru pensionari și pentru familiile cu venituri mai mici de 1.250 lei sau pentru soții/soțiile celor care au venituri de până la 5.000 lei.

PSD mai propune revenirea la formula de calcul a accizelor în funcție de cursul euro-leu din luna octombrie a fiecărui an, în loc de cursul stabilit artificial de Guvernul Ponta la 4,73 lei, precum și eliminarea taxelor locale pentru terenuri agricole și autovehicule sub 1.600 cmc.

Un alt obiectiv este reducerea numărului de taxe. La acest capitol, PSD a votat, deja, o lege prin care sunt eliminate 102 taxe nefiscale, printre care timbrul de mediu și taxa radio-tv.

TVA de 18%, impozit 0% pe dividende

Și TVA este vizată. PSD optează pentru 18%, dar plusează cu 0% pentru locuințe. Social-democrații par interesați de domeniul imobiliar, nu doar în ceea ce privește TVA – care este aplicată doar la construcții noi -, ci și de impozitul pe tranzacții pe care vor să îl elimine dacă valoarea clădirii este până în 450.000 lei.

Microîntreprinderile ar urma să datoreze impozit pe venituri de 1%, iar pragul cifrei de afaceri să ajungă de la 100.000 euro la 500.000 euro.

Impozitul pe dividende va fi 0% față de 5%, în prezent. Dealtfel, în propunerea inițială de modificare a Codului fiscal de anul trecut, PSD voia să elimine impozitul pe dividende, însă măsura a fost reconsiderată.

PSD face și calcule ale impactului bugetar, estimând că reducerile de taxe și majorările de salarii și pensii vor însemna cheltuieli mai mari de circa 90 miliarde lei în condițiile în care cheltuielile totale ale bugetului sunt de circa 230 miliarde lei în 2016.  Estimarea social-democraților pare modestă date fiind toate scutirile, reducerile, eliminările de taxe, precum și majorările de salarii în sistemul public. Compensarea pe partea veniturilor bugetare ar urma să se facă prin atragerea de fonduri europene, investiții străine și o colectare mai bună.

Ultima fraza este uluitoare...

Mai crede cineva ca vom avea bani suficienti pentru infrastructura ?...

[Ionut]

Rata anuală a inflației a coborât în noiembrie la -0,7%, pe fondul ieftinirii serviciilor

Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a coborât în luna noiembrie la -0,7%, de la -0,4% în luna precedentă, potrivit datelor publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS), care arată că serviciile s-au ieftinit luna trecută. Datele INS arată că prețurile de consum au crescut în luna noiembrie, în medie, cu 0,07% comparativ cu luna octombrie, scrie News.ro. Astfel, alimentele s-au scumpit cel mai mult luna trecută, cu 0,23%, în medie, față de luna octombrie, în timp ce prețurile mărfurilor nealimentare au urcat nesemnificativ, cu 0,02%. În schimb, prețurile serviciilor au scăzut, în medie, cu 0,09% față de luna precedentă.

Noiembrie 2016 este a șasea lună din ultimul an în care indicatorul inflației anuale nu mai include efectul scăderii taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru alimente de la 24% până la 9%, măsură aplicată de la 1 iunie 2015. În schimb, datele includ efectul reducerii cotei generale a TVA de la 24% până la 20%, de la 1 ianuarie 2016. În plus, de la începutul acestui an, accizele pentru mai multe produse s-au redus, iar cota TVA pentru apa potabilă și pentru cea folosită la irigații a scăzut la 9%.

Profit.ro

[Ionut]

Deficitul comercial urcă la 7,9 miliarde de euro la 10 luni;
exporturile, în creștere cu 4,1%, iar importurile cu 6,4%

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a urcat la 7,9 miliarde de euro după primele zece luni din acest an, pe fondul unor exporturi mai mari cu 4,1% și al unor importuri în creștere cu 6,4% față de perioada similară a anului trecut, arată datele Institutului Național de Statistică publicate luni.  Astfel, deficitul comercial în perioada ianuarie — octombrie a fost mai mare cu aproape 1,5 miliarde de euro față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. În primele zece luni din acest an, exporturile FOB au însumat 47,77 miliarde de euro, iar importurile CIF au atins 55,67 miliarde de euro.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) a fost, în perioada menționată, de 35,95 miliarde de euro la expedieri și de 43,06 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 75,3% din total exporturi și 77,2% din total importuri. Nivelul schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) a fost de 11,8 miliarde de euro la exporturi și de 12,6 miliarde de euro la importuri, reprezentând 24,7% din total exporturi și 22,7% din total importuri.

Agerpres

[Ionut]

Avem un nou prieten de clasament, Croatia.



Bulgaria, România și Croația, pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește PIB-ul per capita în 2015

Bulgaria, România și Croația au fost anul trecut țările din Uniunea Europeană cu cel mai redus Produs Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) - aproximativ jumătate față de media înregistrată în restul statelor membre - potrivit datelor publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).  Acest indicator a variat anul trecut de la 47% din media UE în cazul Bulgariei, 57% din media UE în cazul României, 58% din media UE în cazul Croației până la 267% din media UE în Luxemburg, 128% din media UE în Austria și Olanda, 127% din media UE în Danemarca, 124% din media UE în Germania și Suedia.

De asemenea, Bulgaria, Croația și România au avut anul trecut cel mai mic consum individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), din UE. În 2015, în Uniunea Europeană, consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în PPS a variat de la 53% din media Uniunii Europene în cazul Bulgariei, 58% din media UE în cazul României și 59% din media UE în cazul Croației, până la 137% în cazul Luxemburgului și 123% din media UE în cazul Germaniei.

Agerpres

[Ionut]

România primeşte 500 milioane euro de la Banca Mondială pentru creştere economică şi reducerea sărăciei
Creditul va fi rambursat în anul 2036

Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat vineri suma de 500 milioane euro, care va fi acordată României în contul celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică (DPL), informează instituţia. Creditul de 500 de milioane de euro acordat României de Banca Mondială pentru eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică, în valoare de 500 milioane de euro, va fi rambursat într-o singură tranşă, în anul 2036. Împrumutul este acordat pe o perioadă de 20 ani, la o dobândă egală cu rata dobânzii EURIBOR la 6 luni plus o marjă fixă (marja indicativă actuală este de 1,5%).

Noul program sprijină trei priorităţi principale: se concentrează pe amplificarea potenţialului de creştere al României prin sporirea nivelului de performanţă şi de guvernanţă al întreprinderilor de stat, pentru creşterea nivelului de competitivitate la export şi al performanţelor macroeconomice. În plus, împrumutul DPL va contribui la îmbunătăţirea eficienţei modului în care este cheltuit banul public, prin sprijinirea achiziţiilor centralizate în sectorul de sănătate.

În al doilea rând, contribuie la reducerea gradului de sărăcie şi de excluziune socială prin sprijinirea unei reforme cuprinzătoare a sistemului de asistenţă socială. Această reformă urmează să scoată jumătate de milion de români din starea de sărăcie. În plus, reforma cadastrului va oferi posibilitatea înregistrării gratuite şi sistematice a proprietăţilor imobiliare, inclusiv achiziţionarea, vânzarea şi transferul prin moştenire al terenurilor, pentru peste un milion de români, în special pentru persoanele din cadrul comunităţilor marginalizate şi pentru romi. Un sistem de cadastru funcţional va fi de o importanţă vitală pentru atragerea de noi investiţii.

În cele din urmă, va sprijini la nivel global bunurile publice prin adoptarea primei Strategii Naţionale pentru Schimbările Climatice şi a Planului de Acţiune privind Schimbările Climatice. Se aşteaptă ca aceste măsuri să stimuleze investiţiile în sursele de energie regenerabile şi fără emisii de carbon şi să îmbunătăţească eficienţa energetică la nivelul sectoarelor rezidenţial şi industrial.

Mediafax

[TibiV]

http://www.mfinante.gov.ro/acasa.html?method=detalii&id=149503

Execuţia bugetului general consolidat  în perioada 1.01 – 30.11.2016

Execuția bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 5,5 miliarde de lei, respectiv 0,73 % din PIB.

1. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 205,6 miliarde de lei, reprezentând 27,1% din PIB, au fost cu 1,9% mai mici în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent.

(.....)

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe, au fost de 21,7 miliarde de lei, respectiv 2,9% din PIB.

No comment...

[GDPR]

^Detaliile aici: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC30112016.pdf

si cifrele pentru perioada similara din 2015: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCnov2015.pdf

Cheltuielile cu investitiile ar fi urmatoarele:

2016:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 9,792.1 mii lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 339.6 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 12,231.1 mii lei.
- Total: 22,362.8 mii lei.

2015:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 15,455.6 mii lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 368.7 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 10,253.2 mii lei.
- Total: 26,077.5 mii lei.

adica o diferenta foarte mare. Dar daca am scoate investitiile pentru autoritatile locale, adica:

2016:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 1,996.6 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 8,437.2 mii lei.
- Total: 10,433.8 mii lei.

2015:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 7,169.3 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 5,973.8 mii lei.
- Total: 13,143.1 mii lei.

am avea o imagine destul de buna asupra investitiilor "statului" (a se citi autoritati centrale = companii si administratii nationale, etc), astfel:

2016:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 7,795.5 mii lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 339.6 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 3,793.9 mii lei.
- Total: 11,929 mii lei.

2015:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 8,286.3 mii lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 368.7 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 4,279.4 mii lei.
- Total: 12,934.4 mii lei.

Deci doar un miliard de lei in minus fata de sfarsitului lui noiembrie 2015, cand s-au efectuat multe cheltuieli datorate inchiderii exercitiului financiar european. Hai ca nu e chiar asa de rau!

Iar pentru CNADNR/CNAIR:

2016: 1,351.8 mii lei;
2015: 1,498.8 mii lei.

[Ionut]

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru:
Absorbţia fondurilor europene este mult sub ţintă

Creşterea cheltuielilor cu asistenţa socială a afectat cheltuielile pentru investiţii, care sunt mult sub aşteptări. Partea de fonduri europene a avut cel mai mult de suferit faţă de programarea bugetară, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de perioada similară a anului trecut cu 7,5%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2016 şi de dublarea alocaţiei de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015, precum şi de alte măsuri aprobate în timpul anului 2016, conform informaţiilor furnizate de Ministerul Finanţelor. Pe de altă parte, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 21,7 miliarde de lei, respectiv 2,9% din PIB.

"Cheltuielile pentru investiţii sunt mult sub ceea ce ar fi trebuit să fie. Dacă ne uităm în detaliu, partea de fonduri europene a avut cel mai mult de suferit faţă de programarea bugetară. Absorbţia fondurilor europene este mult sub ţintă. Au crescut cheltuielile cu asistenţa socială fiindcă erau creşteri de salarii hotărâte de anul trecut. Era clar că anul acesta vom avea o cheltuială socială mai mare, în special pe salarii. A fost şi creşterea de pensii operată conform legii. În plus, odată crescute salariile acestea trebuie plătite permanent şi lucrul acesta îl vedem deja. Partea care suferă este cea de cheltuieli pentru investiţii unde ai nevoie de proiecte, de management de proiecte şi unde, în final, cifrele sunt mult sub aşteptări aşa cum vedem", a declarant, pentru MEDIAFAX Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Acesta spune că se repetă acelaşi tipar de execuţie bugetară din ultimii ani, cu o concentrare a cheltuielilor pe final de an. "Rămâne de văzut ce se va întâmpla în decembrie. Deficitul bugetar din noiembrie este mult sub ţinta anuală şi probabil că nici în decembrie nu vom atinge ţinta de deficit pentru tot anul. 2,8% din PIB pare foarte mult. Probabil vom avea un deficit de 2%. Anul trecut a fost o mare concentrare de cheltuieli în luna decembrie, peste 2% din PIB", a spus Dumitru.

Mediafax

[Ionut]

DOCUMENTAR: Lista impozitelor şi taxelor care se modifică de la 1 ianuarie 2017.
Scăderea TVA, eliminarea supraccizei pe carburanţi şi a taxei pe construcţii speciale, principalele noutăţi

Eliminarea impozitului pe construcţii speciale, reducerea TVA şi a accizelor la carburanţi şi introducerea unui plafon maxim la calculul contribuţiei individuale de asigurări de sănătate sunt printre cele mai importante prevederi ale Codului fiscal care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, potrivit datelor trimis de Ministerul Finanţelor, la solicitarea News.ro. Din data de 1 ianuarie 2017 vor intra în vigoare o serie de prevederi ale Codului fiscal, dar şi alte măsuri cuprinse în diverse acte normative aprobate în 2016.

News.ro

[Ionut]

ANALIZĂ: Economia românească va încetini în 2017, avansul fiind estimat la mai puţin de 4%.
Consumul, motorul economiei în 2016, îşi va reduce turaţia, iar inflaţia se va face simţită din nou

Economia românească va creşte cu mai puţin de 4% anul viitor, ritm temperat faţă de nivelul din 2016, în contextul în care consumul, cel mai important motor al economiei în 2016, îşi va reduce viteza, impactul relaxării fiscale va fi mai slab, în timp ce inflaţia ar putea ajunge la 2%, după o lungă perioadă de valori negative, estimează analiştii economici consultaţi de News.ro. Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat la începutul lunii decembrie că economia României a crescut în trimestrul III cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, faţă de trimestrul anterior cu 0,6%, în timp ce avansul pe primele nouă luni a fost de 4,9%. Datele arată o temperare semnificativă a creşterii economice faţă de trimestrul al doilea, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 1,5% faţă de trimestrul precedent.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, estimează un avans de 3,7% al PIB-ului în 2017, în condiţiile în care impactul stimulilor fiscali va fi mult atenuat faţă de cel din 2016. Totodată, el estimează un deficit de cont curent de 3% din PIB. "Explicaţia pentru această estimare este simplă: este greu de crezut că vom mai avea stimuli fiscali de amploarea celor din acest an. Creşterea economică din acest an s-a bazat pe un amplu program de reduceri de taxe şi pe creşterea accelerată a consumului. Deja vedem în trimestrul al treilea al acestui an o decelerare a PIB-ului. Noi vedem creşterea PIB-ului potenţial la 3%", a afirmat Dumitru, la solicitarea News.ro.

Totuşi, economistul-şef al ING Bank România, Ciprian Dascălu, vede un avans economic de peste 4% în 2017, în condiţiile în care apetitul pentru consum nu mai este atât de ridicat ca în anii de dinaintea crizei. "Noi estimâm 4,1% creştere economică anul viitor, consumul intern rămânând principalul motor. Desigur, având în vedere măsurile de creştere a venitului disponibil pentru populaţie, există ceva riscuri în sus, dar observăm ca apetitul de consum nu pare a fi chiar atât de ridicat ca în anii dinaintea crizei", a spus Dascălu, pentru News.ro. El avertizează, însă, că se aşteaptă la o uşoară adâncire a deficitului de cont curent, de la 2,2% la 2,6% din PIB în 2017, pe fondul lărgirii decalajului dintre cererea şi oferta internă. Totuşi, acesta ar trebui să rămână la niveluri sustenabile şi va fi relativ facil de finanţat, consideră Dascălu.

News.ro

[Ionut]

10 ANI ÎN UE. Trăim bine: Salariile românilor s-au dublat.
Preţurile au crescut mult mai puţin

Câştigurile românilor s-au dublat în cei 10 ani de când am aderat la Uniunea Europeană, iar preţurile au crescut doar cu 41% în aceeaşi perioadă. Câştigul mediu net pe economie cu care România intra în Uniunea Europeană era de 908 lei. Valoarea a fost înregistrată de Institutul Naţional de Statistică în noiembrie 2006, cu o lună înainte de aderare şi este mai relevantă decât câştigurile din decembrie care erau şi sunt şi azi influenţate de primele de Crăciun. Între timp, câştigul salarial mediu net a crescut la 2.094 lei (octombrie 2016). În zece ani, PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare a crescut cu 32,5%.

Economica.net

[TibiV]

Foarte buna si foarte plastica stirea...

Nu se poate mai mult "peste noapte".
Stirea spune de fapt ca productivitatea natiei a crescut cu 60% (castiguri-inflatie) intr-un deceniu.
Asa se face. Asa au facut si Germania, si Japonia incepand de acum 70 de ani.
Stiu, nu avem rabdare ca nemtii si japonezii. Noi vrem astazi totul.
Dar pur si simplu nu se poate.

Intai muncesti (fie mai mult, fie mai eficient, fie ambele...) si abia dupa aia primesti "rezultatul".
Scrie in toate manualele "basic" de economie...
Manuale pe care nu le citeste nimeni.

[TibiV]

http://www.economica.net/dragu-romania-a-incheiat-2016-cu-un-deficit-bugetar-de-2-6prc-din-pib-sub-nivelul-programat_131168.html

Deficitul bugetului general consolidat a fost de 2,6% din produsul intern brut (PIB) pentru întregul an 2016, sub nivelul programat, de 2,8% din PIB, a declarat fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, pentru Bloomberg.
.....
Pentru întregul an 2016, bugetul prevedea un deficit bugetar de 2,95% din PIB după metodologia europeană ESA şi 2,8% pe metodologia cash.
După primele 11 luni ale anului 2016, deficitul bugetului general consolidat al statului a urcat la 5,5 miliarde lei, de la 1,3 miliarde lei în octombrie, reprezentând 0,73% din produsul intern brut (PIB), arată datele publicate la finalul anului trecut de Ministerul Finanţelor.
Astfel, potrivit declaraţiilor ministrului, în luna decembrie 2016 s-a realizat un deficit de 1,9% din PIB.

Poate NGC ne va da vesti bune despre plati...

http://www.mediafax.ro/politic/lia-olguta-vasilescu-la-preluarea-mandatului-de-ministru-dam-ordonante-de-crestere-a-pensiilor-si-salariilor-16049412

"Nu mi-am luat cu mine decât programul de guvernare. Trebuie să dăm drumul la şapte ordonanţe. Sper să termin foarte repede cu formalităţile şi pe urmă intru în pâine. Prioritatea zero e bugetul, trebuie să dăm ordonanţe de creştere a pensiilor şi salariilor. Sunt şapte ordonanţe de urgenţă, vă va anunţa cineva de la partid. O să vedeţi că o să respectăm programul de guvernare şi nu o să fie niciun dezastru", a declarat Lia Olguţa Vasilescu.

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21512132-sesiune-extraordinara-joi-camera-deputatilor-pentru-modificarea-codului-fiscal.htm

Camera Deputatilor este convocata in sesiune extraordinara, joi, pentru modificarea Codului fiscal. Miercuri, Comisia de buget - finante a Camerei Deputatilor a decis scutirea pensionarilor de la plata contributiei asigurarilor sociale de sanatate si neimpozitarea pensiilor sub 2.000 lei.
(....)
Potrivit lui Viorel Stefan, inainte de aplicarea acestor masuri, obligatia de transfer de la bugetul de stat catre Casa de Sanatate era "undeva la 600 - 650 milioane de euro" iar dupa implementarea masurilor, impactul va creste "cu inca vreo 300 milioane de euro".

Cati km de autostrada inseamna "vreo 300 de milioane de euro" ?....