News:

Doar 30 minute de editare!
Poți edita propriul mesaj timp de doar 30 minute după ce l-ai scris!

Main Menu

Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

Started by Ionut, April 18, 2015, 09:00:58 AM

Previous topic - Next topic

0 Members and 2 Guests are viewing this topic.

florin74

^fara nici o suparare, nu ai nici o treaba cum functioneaza economia. De servciii publice, de calitatea lor, cu atata mai mult

Noi avem o problema structurala grava... care exista de peste 20 de ani ... Avem venituri bugetare mult submedia UE. Si ecartul s-a adancit tot mai mult, prin reducerea de taxe si impozite
- reducerea TVA la 19^=% (amintiti-va cum era concurs de reduceri de TVA in parlament)
-scutirea de la plata impozitelor pe venit pentru anumite categorii profesionale (IT-isit, constructori, etc)
-scutirea de plata conrtributiilor de asigurari de sanatate (exista 19 categorii de scututi, in prezent platesc contributii 6 mil de persoane ca sa beneficieze 20 mil)
- sistemul absolut imbecil de impozitare a microintreprinderilor si dividentelor, care favorizeaza scoaterea banilor din firma (pragul de 1 mil de euro e absolut imens, impozitul pe dividente infim...).
-impozitarea proprietatii la un nivel absolut insignificant (vorbesc de persoanele fizice cel putin)
-sistem de impozitare care favorizeaza mai ales economia de tip rentier (cumpar/.construiesc apartamente si le inchiriez sau revand), in defavoarea investiiilor in companii. Uitati-va cate companii avem active pe plan regional, si comparati cu polonezii, ungurii, cehii. Aia au stimulat investiti pe piata de capital, au avut regimuri fiscale pentru pastrarea banilor in companii si reinvestirea lor, nu scoaterea de dividente si construirea de imobiliare. Ma amuza cand vad declaratiile celor care isi vand companiilor firmelor de afara, ca urmeaza sa ainvesteasca in imobiliare. (marea majoritate, nu toti). Asta in conditiile inc are avem cel mai mare nivel al proprietarilor din UE... 98%. Prosti germanii aia cu 40-50%,,,

Am o statistica fata de tarile din UE, gapul cel mai mare este reprezentat de impozitul pe proprietate, undeva la 4-5% din PIB

Si dupa aceea venim cu pretentii, ca de ce e infrastructura proasta, ca de ce accesul la serviciid e sanatate publice e greu (pt ca sunt bani putini... platesc putini si beneficiaza multi, si serviciile medicale costa cel mai mult...), ca de ce educatia e asa cum e,  si restul.


Hotarati-va vrem un stat libertarian, nu platim impozite si taxe sau foarte mici, si dupa aia scoti din buzunar pentru absolut orice... Sau vrem un stat care sa asigure servicii sociale si publice OK dar trebuie sa platim pentru asta.
Ca sa sumarizez, la noi e un paradax (paradis fiscal mai degraba): ai impozite pe venituri foarte mici, dar in acelasi timp impozitele pe consum sunt foarte mici (TVA, impozite pe proprietate, mostenire, etc).

PS Ponderea mica a Irlandei e falsa... Are PIB-ul umflat din motive de fiscalitate, avand sediul social aici Apple, Google,e tc (pe europa)- superoptimizare fiscala...  Cum ar veni, e umflat pe hartie... Nu se concretizeaza in venituri





thefrenzybudgeter

"fara nici o suparare, nu ai nici o treaba cum functioneaza economia. De servciii publice, de calitatea lor, cu atata mai mult" - da stiu... mai toti imi spun ca sunt nebun sa cer maximul din banii actuali si de abia mai apoi sa discutam de un nivel de colectare mai mare.

Legat de aspectele taxari cu nhspe mii de categorii de "exceptati si nevoiasi ai codului fiscal". Nu ai fi putut sa le enumeri mai bine de atat  :). Big like.

Media pentru taxele pe proprietate nu este in nici un caz la "4-5%". La nivel de 2019 pentru toate cele 27 de state media era de 2.2%. Pentru statele din zona euro 2.3%.

Sa fii taxat cu mai putin ( asa cum este acum nivelul de colectare de 30% ) dar baza de colectare sa fie marita, maimulte categorii sa plateasca mai putin ca sa le stimulezi sa munceasca si mai tare. Ai impresia ca la 30% esti libertarian?. Pica cineva in categoria aceea daca nu mai doreste sa sustina pay as you go ca la vot sa ti-o iei in freza de la persoanele ce depind de venitul fix numit pensie de stat?. Si mai ales depind de pixul cuiva.

Da noi am ales sa stimulam consumul si nu productia. Da, productia inseamna munca. E mai fain sa rozi copane crezand ca asa mancand mai multe ele cumva, cumva de undeva se inmultesc.

De aia am si specificat ca pentru unii este muma si altii ciuma codul fiscal. Si dpdv al cotelor si al efectelor.

:D sa mai vorbim de mama Elvetie?. Ca si ei stau prost la colectare dar cumva cumva ...o duc bine. Dar cumva au invatat ca lucrurile nu vin pe gratis, si cand plateste direct pentru ele primesti mai mult.

razvan96

^^ Stiu situatia Irlandei, de asta ma si amuza faptul ca suntem la niveluri asemanatoare de colectare in conditiile in care ei au PIB-ul umflat din pix.

@thefrenzybudgeter: In afara de cele adaugate de Florin, ai umflat si tu din pix ca Irlanda procentul cheltuit cu pensiile. In 2020, pensiile au costat 81 de miliarde de RON la un PIB de 1050 de miliarde, iar in 2021 sunt estimate la 89 de miliarde la un PIB estimat de ~1120 de miliarde. Calculeaza tu cat da si cam cat de aproape de 14% e rezultatul real.

Nu am inteles ce ai cu subventiile, care sunt 0,8% din PIB. Te certi cu ele dar dupa te superi ca mananci cartofi de oriunde altundeva decat de aici, care iti cresc deficitul comercial, pentru ca acolo sunt subventionati mai bine. Sau nu? Sfanta ipocrizie.

Si ca tot am amintit de deficitul comercial, spune-mi te rog ce legatura crezi ca este intre el si subfinantarea sistemelor publice. Ca daca aveau vreo legatura, HSR-ul francezilor si spaniolilor ar fi devenit de mult linii conventionale.

Maximul cu banii actuali a fost atins. Tu ceri investitii mai mari, dar e absolut logic ca mai intai sa fie finantate nevoile curente. Ideea e ca ai transformat oamenii in niste cifre, le-ai atribuit tuturor un anumit procent din PIB si ai rezolvat orice problema in conceptia ta. Or asta e fals. Evident ca in unele capitole din buget se baga mai multi bani decat ar trebui, dar acest ar trebui se refera la resursele megalimitate, nu la nevoile reale.

Da, la 30% e stat libertarian. Comparatia cu Elvetia e fara sens, ei au fost mereu cu mult inaintea noastra si in general inaintea Europei. Daca socotim in preturi curente 2010, aveau in 1970 un PIB/locuitor dublu fata de cat avem noi acum. Deci daca am spune ca suntem la doar 50 de ani distanta am fi departe de adevar. Logica e sa comprimam timpul necesar sa ajungem la nivelul economic la care sunt ei acum, sa nu fie nevoie tot de 60-70 de ani.

thefrenzybudgeter

@razvan96

My bad  :lol: 143 estimat pentru 2021 mld lei daca sunt incluse toate cheltuielile cu asistenta sociala. PIB-ul este nominal asa ca nu imi fac mari sperante in cresterea soc de 70 mld prognozata pentru anul asta. Daca vorbim de PIB-ul real altfel sta treaba.

Vezi ca subventiile nu sunt doar 0.8%., mai ai si ceea ce vine pe filiala europeana ( unde contribuim ca orice stat ) dar da intra capital si suntem "pe surplus". Per total acestea distorsioneaza sectoare din piata, unii produc ce nu ar trebuii sa produca in timp ce altii nu produc ce ar trebuii sa produca. Daca ne uitam si mai atent vedem cu o parte din acele subventii creeaza la randul lor datorii catre altii ( companii de stat ce atarna de un fir de ata ).

"Si ca tot am amintit de deficitul comercial" - cursul de schimb. O moneda ce este devalorizata ( ai nevoie de mai multi lei ca sa cumperi aceiasi cantitate de euro )  iti afecteaza puterea de cumparare, ori cand arunci cu lei in piata ii ajuti pe exportatorii un pic pe termen scurt dar pe de cealalta iti omori incet si sigur competitia. Nu toate companiile pot tine pasul cu costurile ce cresc la foc automat dar veniturile nu se stie. Subventiile ue sunt pe costul altor state si asta se vede si in datoriile lor ce cresc incet si sigur.

Si daca tu iti afectezi companiile iti afectezi si veniturile, si uite asa se ajunge la mariri din pix ale salariului minim ca statul nominal sa incaseze mai mult. Incasand mai mult nominal, se duce iar in preturi, importi si mai mult, ai nevoie din nou de mai multi lei ca sa tii devalorizezi si mai mult fiindca esti intr-un cerc vicios al consumului. Ai nevoie de mai multi lei fiindca altfel nu o sa mai poti importa si iti vor ghioraii matele.

Si cand vine o criza de genul iti pica veniturile nominale ( am prins pana acum 2 in 12 ani ) , creezi si mai multa masa monetara sub o forma sau alta, impingi preturile in sus si te doare a costuri. Statul prin sistemele lui publice este un consumator precum o firma ce vrea sa produca ceva. Statul are costuri, costurile lui sunt preturile in crestere. Si asa exista senzatia ca niciodata nu este indeajuns.

"Ideea e ca ai transformat oamenii in niste cifre" - daca tu gasesti formula magica in care nu transformi oamenii in cifre dar la final 1+1= 2 si nu cu cat vrei tu... eu ma inchin. Vezi, multa lume are intentii bune dar nu se uita la efectele reale. toti vor pensii, salarii, multe lucruri si cat mai mari dar putini se intreaba cine plateste, sub ce forma plateste, cand plateste, si cum afecteaza societatea.

Si cum comprimi?. Taxand mai mult oamenii ce inoveaza, creeaza valoare adaugat ca mai apoi sa cheltuim banii pe ajutoare ( toate programele imaginabile si inimaginabile cu care un birocrat poate veni - ca nah, asta este jobul lui, sa gaseasca modalitati in care sa cheltuie ) si salarii. Mai intai iti rup piciorul si mai apoi iti ofer o carja. Suna bine nu sa ai o idee de afaceri dar sa vezi ca nu ai posibilitatea sa economisesti indeajuns ca sa poti incepe sau daca incepi ai costuri extrem de mari. Si costurile vin prima oara. Angajatul isi vrea banii, lumina o platesti, materialele le platesti... de vandut ceva, ramane de vazut si cu plata la termen.

Ezi tu, statul nu are nici un ban. Are ce i-a de la toata lumea. Ca este patron, angajat ( iti micsoreaza salariul si creste preturile ), de la toti sub o forma sau alta. S

Am auzit odata de o povestoara. Doua grupuri de oameni si cu un moderator. Ambele grupuri cu cate 100 de dolari. Mai apoi moderatorul a luat banii grupului din stanga si i-a dat grupului din dreapta. cine are mai multi bani acum?.

Daca banii erau o problema pana acum cu cheltuieli pe medie de 35% din PIB de mai bine de 20 de ani se schimbau mult mai multe fata de ce avem ( 45% datorie publica deja si urcam triumfal la peste 50% ).





RaduG

Salut, îmi aduc și eu contribuția la calcularea costului unui minut de ambuteiaj:

http://gorunescu.ro/cat-ne-costa-un-minut-pierdut-in-trafic-studiu-de-fezabilitate-gratis-pentru-statul-roman/

QuoteCÂT NE COSTĂ UN MINUT PIERDUT ÎN TRAFIC. STUDIU DE FEZABILITATE GRATIS PENTRU STATUL ROMÂN.
BY GORUNESCU ON 05/09/2021

Varianta scurtă, pentru cei care se plictisesc repede de citit, ar fi că pentru fiecare minut, pe care fiecare cetățean al țării îl petrece pe loc, într-un ambuteiaj auto, într-un tren care e blocat pe șine sau într-un avion care întârzie cu orele, statul român pierde în jur de 0,1 EURO, sau 10 eurocenți.


*PIB pe cap de locuitor. Sursa: Banca Mondială
Argumentația pe lung pentru cei interesați:
Se dă PIB-ul României, pe cap de locuitor, pe 2019: 12.919 USD, sau 10884 EUR la cursul BNR. Adică, fiecare român, produce în medie, într-un an, cumulat, produse și servicii în valoare de 10884 EUR.
Anul 2020 a avut 251 de zile lucrătoare, din care dacă scădem cele 21 de zile de concediu legal, ajungem la un număr de 230 de zile în care fiecare român a muncit.
10884 EURO pe an, împărțit la 230 zile lucrate, fac 47,32 EUR/zi. Atât produce un român pe zi.
Împărțit la 8 ore de muncă pe zi ajungem la un PIB/oră/cap de locuitor de 5,915 EUR.
Împărțit la 60 de minute ajungem la un PIB/min/cap de locuitor de 0,09858 EUR.

PIB/minut/locuitor pe care eu, din dorința de a simplifica următoarele calcule, l-am aproximat la 0,1 EUR. Dacă sunt math nazi printre voi, puteți folosi cu încredere 0,09858, sau vă puteți face propriile calcule cu 4 zecimale.

Dar pentru ușurință, haideți să cădem de acord că fiecare român (copil, adult, senior) produce, în fiecare minut, produse și servicii de 10 eurocenți.

Și deci fiecare minut în care respectivul cetățean în pierde în trafic, înseamnă 10 cenți care nu sunt produși. Adică sunt pierduți. Pentru totdeauna.

Să revenim.

Caz concret, bariera Drajna, pe care o cunosc extrem de bine. Statistica personală în zeci de ani m-a învățat că la aproximativ 50% din treceri ai șanse să prinzi bariera pusă. Dintr-o MZA (medie zilnică anuală) de 12.000 de vehicule, asta înseamnă că cel puțin 6.000 dintre ele stau la barieră. Dacă stai 10 minute (care este foarte puțin pentru cei care cunosc situația, se stă și 40-50 min, dar hai să punem 10 min de dragul calculului), asta rezultă în 60.000 de minute pierdute, cumulat, de cei care pierd timpul la barieră.

Sau, transpus în sume de bani pierdute, 6.000 EUR zilnic. Sau 2.190.000 de EUR anual. Iar aici e contabilizată doar perioada de timp în care ești neproductiv. Nu carburantul ars degeaba, nu poluarea, nu stresul asociat, care și ale sunt niște costuri adiacente.

În concluzie, fiecare an de pasaj Drajna neconstruit, a costat statul român 2.190.000 EUR. Pasajul Drajna va costa 19.856.115 EUR (conform contractului deja semnat) ceea ce înseamnă că se amortizează în doar 9 ani.

Vă las pe voi să calculați, cu cifra de 0,1 EUR/min/persoană ce alte fezabilități doriți. Există recensământul Cestrin cu media zilnică de trafic, există raportări pe Waze de exemplu cu timpul mediu pierdut în diverse ambuteiaje.

Un alt exemplu, în anii trecuți, din Slobozia până pe plaja Mării Negre (Mamaia sau Eforie, e egal) făceai 1-1:30 ore. Anul acesta, din cauza pandemiei, s-au făcut, în weekend, între 3,5-4 ore, din ce am aflat de la cei care s-au încumetat (eu nu am avut tupeul). Adică, în loc să stai în mașină 3 ore, ai stat 7, pentru o zi de plajă. 4 ore în plus, sau 24 de EUR pierduți de persoană. Dacă înmulțești asta cu 300.000, rezultă o pierdere în ambuteiajele de pe litoral, de 7.200.000 de EUR pe care statul român i-a pierdut, în weekend-ul de Sfantă-Mărie. Bani cu care se pot dezvolta pe viitor soluții de afluire a traficului în zona litoralului, cu ar fi viitoarea centură DX4 Eforie-Techirghiol, viitoarele noduri Ovidiu și Poiana de pe A4.

Epilog: O să apară acum cârcotașii de serviciu care să spună: ,,Ma frend, dacă vrei să de duci de Sântă-Mărie la mare îți asumi și statul în ambuteiaje. Și oricum, ai timp de pierdut, că ești turist și oricum nu produceai în zilele acelea" Ceea ce nu este neapărat greșit, până la urmă, cel puțin partea cu asumarea. Dar, poate în loc să stai 4 ore în mașină, stăteai 4 ore la o terasă, la un restaurant, și făceai vânzare, și se plăteau niște salarii, se punea în mișcare niște economie reală, care producea plusvaloare. Sau mai prindeai o zi de plajă, mai închiriai un șezlong, mai luai o înghețată, un porumb fiert, o ceafă cu cartofi.
Așa, doar ai pierdut timp, și statul român PIB, adică bani. Adică educație, sănătate, siguranță, și multe altele, pe scurt viitor mai bun.

Statul român, în schimb, nu are voie să-și asume, indiferent, ambuteiaje și timpi morți în orice tip de transport, inclusiv cel feroviar de exemplu, ci să lucreze proactiv pentru eliminarea lor.

Think about it. Mulțumesc pentru atenție.

punktnet

Frumoasa analiza, felicitari si multumim pentru efort.
Problema pe care nu ai luat-o in calcul este ca (cel putin) eu, voi castiga cei 10 centi pe minut indiferent ca pierd sau nu timpul in trafic sau la bariera sau la carciuma daca vreau.
La un calcul simplu se incadreaza 90% din populatie, ceea ce rezulta ca pe statul roman il va durea fix in dos, ca banii tot vin.
E asa sau nu e asa ?
Just kidding.

DarkFranck

@RaduG

Te felicit pentru analiză, e o idee bună, dar îți sugerez câteva ajustări la calcule (întotdeauna trebuie ajustări la lumea reală ca rezultatul să fie cât mai aproape de realitate).

Mai întâi, la datele de input - PIB pe locuitori trebuie luat de la Eurostat, care primește date primare de la INS - BM face estimări, ulterior le corectează pe baza datelor reale, când acestea sunt definitive. Date Eurostat definitive pentru 2019, semidefinitive pentru 2020: PIB/locuitor România: 2019: 11.510 euro; 2020: 11.290 euro.

Sursa: aici

A doua sugestie - la interpretarea datelor. Este corect că un om care pierde timp în trafic în timpul orelor de muncă înseamnă scădere de PIB real și potențial (minus consum suplimentar de carburant). Dacă e în vacanță nu se pierde PIB, că așa e calculat PIB-ul, e un indicator imperfect. De fapt, un om aflat în vacanță care pierde timp în trafic contribuie suplimentar la PIB (consumă mai mult carburant), așa cum un om care moare, deși se pierde PIB potențial, crește PIB-ul real pe anul respectiv (cheltuieli funerare).

Cu aceste ajustări, calculele se pot reface pe ideea ta, care e bună și te felicit pentru ea.
Fluctuat Nec Mergitur

RaduG

Merci, normal că modelul matematic e perfectibil, și normal că probabil sunt și niște erori pe-acolo.

Din calculul PIB-ului pe minut am scăzut perioada de concediu, pentru că evident nu produci. Am și specificat în articol 230 de zile lucrătoare pe an.

Din calculul de fezabilitate nu l-am scăzut, pentru că, chiar dacă ești în vacanță, banii stau pe loc odată cu tine, în loc să circule. Deci, da, ambuteiajul e pierdere de PIB (din turism, alimentație publică, comerț, servicii) și dacă în el sunt prinși turiști în vacanță.

DarkFranck

Aș zice că turistul mănâncă la fel și dacă e prins în trafic, și dacă nu - doar că mănâncă mai târziu dacă e prins în trafic  :D Și hotelul tot îl plătește, chiar dacă ajunge mai târziu. Pe servicii și comerț ai dreptate, automat se reduce timpul pentru a cheltui pentru ele. Dar e un calcul dificil, pe calcule făcute rapid în cap cel puțin 75% din suma calculată de tine cred că e reală, pentru restul nu sunt sigur.
Fluctuat Nec Mergitur

TibiV

O postare care ar fi bine sa fie si pe topicul dedicat:

Quote from: frunzaverde on May 02, 2022, 04:36:54 AM@mirceaeliade - ce piata libera la constructia de drumuri (expres sau nu?)

Avem asa, pur teoretic si nelegat de "incompetenta" sau "coruptie". Asta e situatia globala :
- un monopson, adica o piata in care exista un singur cumparator de autostrazi. Il cheama CNAIR in Romania.
- un oligopol, adica o piata in care exista un numar foarte mic de vanzatori de autostrazi.
- externalitati uriase, adica o piata in care beneficiul direct al bunului (profitul facut din exploatare - din taxe de autostrazi) este mult inferior beneficiului necuantificabil indirect al bunului (cresterea vitezei circulatiei marfurilor si personalor, scaderea timpilor neproductivi in circulatie, scaderea costurilor de transport in economie).

Relatia monopson-oligopol este in cazul asta naturala - pe de-o parte autostrazile nu sunt profitabile, dar sunt incredibil de scumpe - doua retele paralele nu au cum sa fie justificabile economic.

Oligopolul vanzatorilor exista pentru ca avem nevoie de consortii integrate din cauza costului urias si tehnicitatii imense a produsului vandut, intrarea in piata fiind cvasi-imposibila.

Rezultatul, teorie economica simpla, e o dubla ineficienta (poti desena curbele si scoate sistemul de ecuatii daca vrei):
- cumparator (CNAIR) care nu doreste sa cumpere mai mult decat minimul (fiind monopol).
- vanzatori capabili de a se carteliza si controla prin pret (ridicat) costul final.

De asta e nevoie de reglementare pe piata constructiilor de autostrazi, ca e orice, numai o "piata libera" nu. Normative, licitatii, subventii -- toate sunt necesare; nu zic ca sunt bine facute in RO, nu sunt, dar o versiune de asa ceva e necesara, din SUA pana in Japonia. Unde lipsesc cele de mai sus, lipsesc si autostrazile.

Piata libera functioneaza doar in trei conditii:
- numar mare de cumparatori si vanzatori in piata (trebuie sa mearga teorema limitei centrale, deci macar 30-50 de fiecare)
- informatie perfecta si completa - adica trebuie ca cumparatorii sa aiba o putere de negociere cvasi-egala, cat si ca toti sa stie totul despre ceilalti, preturi, profituri, compozitii, tot-tot-tot. Asta inseamna si ca dimensiunea cumparatorilor si vanzatorilor sa fie comparabila, si puterea de a accepta sau nu (costul de oportunitate) similara.

Altfel, echilibrul rezultat este extrem de sub-optim si instabil, rezultand in echilibre si mai sub-optime odata cu iterarea sistemului, rezultand in faptul ca piata se prabuseste. Gasesti sistemele de ecuatii in orice carte de microeconomie, are si ASE la vanzare. De asta ai nevoie de reglementare. Nu reglementeze, rezultatul e simplu : vei ajunge la monopoluri sau monopsoane artificiale, care vor rezulta in preturi foarte mari, lipsuri de produs, dezvoltari lente etc.

Si oricine zice ca piete libere pot exista in medii care nu respecta regulile de mai sus (ex. piata fortei de munca, piata constructillor, piata transporturilor) face politica, nu economie. Si inca politica anti-stiintifica, si deci proasta.
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

qionescu1

Magistratii au restante salariale (adica sentinte pe care si le dau singuri) de 390 de milioane de euro. Asta doar din 2015 incoace, anterior lui 2015 prin 2007/2008 au mai beneficiat de 500 de milioane de euro ( a se vedea si declaratiile lui Tariceanu cand era prim ministru). Cat doua autostrazi...

Recent si-au marit din nou salariile printr-o manea juridica a la CCR, care a decis ca guvernul cand mareste salariile celor din probatiune ii discrimineaza pe magistrati care sunt in aceeasi familie ocupationala... Astfel au decis ca maririle pt probatiune se aplica si lor, salariile lor crescand cu minim 2000 de lei, inclusiv pensiile.

Acum se discuta noile legi ale justitiei, au trecut deja de comisiile de specialitate ale parlamentului cu mici modificiari:
Ce se voteaza:
- varsta de pensionare similare militarilor/minerilor, fara limita de varsta ci doar de vechime. Cel mai devreme 48 de ani... pt munca de birou.
- pensie speciala de 80% din ultimul salariu BRUT! adica in jur de 23 000 de lei in medie!
- demisie cu rezervarea functiei daca lucrezi pt institutiile UE, iar daca te intorci dupa 20 de ani de acolo ti se recunoaste vechimea in munca in magistratura.
- promovarea pe loc si promovarea efective raman in vigoare si bine mersi! Ce inseamna asta? •   La nivelul întregii țări, peste 1.200 de judecători încasează lunar sume mult mai mari decât cele potrivite gradului profesional pe care îl dețin. Mai exact, la judecătoriile din România profesează 187 de judecători cu grad profesional de curte de apel și 453 cu grad de tribunal. De altfel, la tribunale sunt 594 de magistrați cu grad de curte de apel (potrivit Gazeta de Cluj)
- se pot muta de pe post de judecator pe post de procuror si invers... pt ca independenta justitiei
- concediu de 35 de zile lucratoare, adica aproape 2 luni!
- Manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, nu mai e abatere disciplinara!
- procesul penal opreste raspunderea disciplinara! adica  daca un judecator sparge toate geamurile la instanta ca asa vrea el nu mai poate fi dat afara disciplinar decat dupa ce se termina procesul penal pt distrugere, adica dupa cativa ani.
- toata sefimea de la ICCJ si CSM dupa 5 ani aici intra in notariat si avocatura fara examen! Deci politicul are grija ca cei de aici sa nu miste in front cu nimic si vor fi rasplatiti regeste!
- comisii de disciplina la nivel de fiecare instanta, adica se vor judeca intre ei...
- o gramada e alte functii din stat asimilate magistratilor si care beneficiaza de aceleasi prevederi si beneficii

Astea sunt asa, cele mai evidente dar mai sunt multe alte probleme foarte importante, trecute rapid prin comisie fara vreo modificare. PNL zice ca vrea sa elimine pensiile speciale dar propun prin legea asta cele mai nesimtite pensii speciale...  Toate astea vor afecta nu numai bugetul dar si cum va functiona intreaga societate. Aici sunt banii dvs.

tom_sawyer

Director din BNR: Cum e posibil ca sectorul IT să beneficieze de eliminarea impozitului pe venit, când ei au printre cele mai mari venituri din economie?

,,Sigur, în momentul în care noi avem 27% venituri bugetare în timp ce media Uniunii Europene este de fapt peste 40% este clar că una dintre cauzele pentru care avem un deficit bugetar mare este acela că încasăm puţini bani. Nu că am cheltuit foarte mulţi, ci că încasăm prea puţin din impozite şi taxe.

Iar calculele pe care le-a făcut şi Consiliul Fiscal, pe care le-am făcut şi noi, arată că partea problematică aici este aceea de colectare a veniturilor. Iar colectarea veniturilor are o teribilă problemă din aceea că sistemul de impozite şi taxe a devenit un adevărat schweitzer. Sunt atâtea scutiri, atâtea bonificaţii, ca să le spun aşa, de care beneficiază unele industrii sau unii plătitor de taxe, încât s-a ajuns să existe mai multe categorii de de oameni.

Sunt unii care plătesc taxe, care datorează taxe şi care le plătesc şi unii care nu mai datorează taxe. Iar unele dintre aceste iertăciuni, să spunem, de taxe, sunt stridente şi greu de explicat. Pentru mine rămâne o enigmă cum este posibil ca sectorul IT, care are cele mai mari venituri din economie, mă rog, poate nu cele mai mari întotdeauna, dar în orice caz, venituri foarte ridicate, să beneficieze de eliminarea impozitului pe venit. Cum se poate asta? Oameni care câştigă, cei mai mulţi dintre ei, 2.000, 3.000, 4.000 euro pe lună nu plătesc impozit pe venit.

Mi se pare destul de nesănătos şi faptul că pentru anumite industrii există eliminarea cotei de asigurări de sănătate, CASS-ului. Deci, ce înseamnă asta? Înseamnă că cei câteva zeci, dacă nu sute de mii de oameni care lucrează în acele industrii merg la şi beneficiază de asistenţă sanitară pe buzunarul celorlalţi", a spus Eugen Rădulescu, care a participat la conferinţa de presă pentru lansarea ,,Raportului asupra stabilităţii financiare ediţia 1/2023 (nr. 14 (24)/2023)".

,,Niciodată nu este plăcut să creşti impozitele. Niciodată. Totdeauna, atunci când ţi se dă îţi fată vaca, când ţi se ia îţi moare viţelul. Aici vorbim în primul rând despre eliminarea disparităţilor fiscale pe care le generează măsuri populiste, pentru că nu se poate considera altfel.

Tot auzim că vor pleca IT-ştii. Haida-de! Unde credeţi că există impozite atât de mici în lumea largă încât vreunul dintre ei să plece? Ştiu cazuri de oameni care lucrează în IT şi care lucrează pentru companii internaţionale. Slavă Domnului că n-au de ce să stea în alte părţi. Pot să stea foarte bine şi în ţara noastră, unde aproape că nu plătesc impozite, în loc să trăiască în vestul Europei, unde sunt taxaţi la sânge. Ideea că vor pleca IT-ştii, pentru că vor găsi locuri mai bune plătite în străinătate, aş vrea s-o văd şi pe asta", a spus Eugen Rădulescu, întrebat de jurnalişti dacă este de dorit să se umble la fiscalitate în acest an.

,,Pe partea aceasta de venituri avem după aceea minunea care se numeşte microîntreprinderi. Păi microîntreprinderile care au venit de jumătate de milion de euro pe an, şi o singură persoană poate să aibă trei microîntreprinderi, şi poate să aibă şi soţia trei întreprinderi, şi fiul trei întreprinderi, în aşa fel încât ajungem la nişte sume absolut incredibile de venituri care nu sunt taxate. Avem o mare mulţime de oameni care nu sunt salariaţi, sunt persoane fizice autorizate. De ce sunt persoane fizice autorizate? Pentru că salariaţii plătesc aproape 50%, 48% sunt impozitele şi taxele pe care le plătesc, pe când ceilalţi plătesc şi ei 10%, 12%, 15%. Nu e în regulă", a declarat Eugen Rădulescu.

g4media.ro

nicolaem

adevarul e ca suntem o societate plina de "speciali"
si fiecare astfel de categorie poate aduce zeci de argumente pt care merita sa fie speciali. fie ca is din IT fie ca is magistrati. dupa ani intregi in care au beneficiat de asa ceva toti ajung sa creada ca li se cuvine.

TVlad

Este posibil pentru ca la un moment dat tot statul a vrut sa stimuleze dezvoltarea unui anume sector economic (IT, de exemplu) sau sa impiedice plecarea in masa a constructorilor. Chestia cu scutirile din industria alimentara e un mare bullshit, cica din cauza pericolului "crizei alimentare". Aiurea, a fost doar un pretext. Discutiile se purtau pe tema asta cu mult inainte sa viseze cineva la invazia Ucrainei dar atunci au gasit marii patroni din domeniu momentul sa creasca salariile propriilor angajati pe spinarea celorlalti.

Astept cu interes, in acelasi spirit de dreptate invocat de functionarul BNR, eliminarea programelor gen Prima Casa, Noua Casa, Rabla pentru orice si alte subventii de acest tip.

nicolaem

statul poate sa acorde facilitati temporare.
dar ele s-au transformat in electorale. cu cat sunt tinute mia mult cu atat beneficiari se simt mai indreptatiti sa le aiba. in atatia ani motivatia initiala dispare.
iar daca un politician vrea sa le scoata e rapid tocat de ceilalti.
nu mai stiu unde am citi zilele trecute ceva cugetare "nimic nu e mai permanent ca o facilitata guvernamentala temporara"