Sistemul Energetic National

[Cristi N]

@paulmare filmul cred ca se numeste: Muntele ascuns (1974) - Filmarile au fost facute la Petrimanu (sediul santierului III captari sud din cadrul TCH Lotru) si imprejurimi si e disponibil pe Youtube

Si daca tot e vorba de nostalgie, la min 46:00 e o vedere de ansamblu cu strada principala din Colonia Cataracte. Recomand o plimbare prin zona inainte sa dispara cu totul constructiile de acolo, deja multe sunt foarte degradate sau prabusite.

[etravel]

Oricum ceva trebuie sa puna in locul cet-urilor si al carbunelui, doar oltenia are 3240 mw nominali, ii omori pe astia cu certificatele si ce pui in schimb ?

Greseala a fost ca s-au inchis capacitatile pe carbune inainte sa aiba ce pune in loc. Trebuiau construite si date in productie capacitati noi, dupa care inchise CET-urile vechi. Nu inainte. Asa, a ramas un gol de productie care nu poate fi suplinit.
Asta implica insa planificare riguroasa pe termen cel putin mediu. Cam greu in locurile unde o simpla iarna mai dura ia pe nepregatite pe multa lume...

[paulmare]

^ tibiv depinde de multi factori, pentru ca mare parte din apa pompata se evapora, mai ales la lacuri cum sunt cele de pe Olt, insorite mare parte din zi cu suprafata mare si nu foarte adanci, la un lac de munte mult mai adanc si insorit mai putine ore din cauze de muntii din jur, evaporarea e mult mai mica

Intre 70% si 85% din energia pe care o folosesti la pompaj, o poti recupera ca energie electrica cand o "dai la vale" din nou, asta depinde de cata apa se pierde prin evaporare, infiltratii in versanti etc - cred ca asta va interesa

Intreg procesul e nerentabil pentru ca hidro plateste taxe la transelectrica pentru ca injecteaza curent in retea, cand intra grupurile in pompaj si extrag curent din reteaua transelectrica, devin consumator si platesc iarasi, cand uzineaza apa pompata platesc iarasi taxa de injectie, daca ar fi asta un serviciu de retea recunoscut ar putea fi o treaba rentabila (daca chiar ai avea excedent de capacitate la solar si eolian, si ai avea nevoie sa stochezi o parte din energia asta), plus taxele pe apa uzinata de doua ori la apele romane

Centrale cu pompaj gen cea de Lotru-Ciunget - la Lotru sunt 3 statii de pompare care duc apa in barajul Vidra- intre 180 si 300 de metri si puterea instalata a pompelor e 66MW, dar sunt alimentate cu linii de 110kV ale Hidroelectrica de la centrala de la Ciunget (care are 510MW nominal, si mai sunt doua in aval mai micute)

[paulmare]

^andrei da - si acuma la munte unde sunt lacurile alea problema mare va fi ca nu vor mai fi precipitatii "lichide" ci "solide" la munte in curand, nu o sa mai ploua si nu o sa mai lapoviteze ca vin ninsorile, si zapada se pune de 1 metru bine mersi si pa apa de la precipitatii pentru cateva luni, in martie cand se topesc zapezile ar fi trebuit sa fie cu lacurile goale nu acuma

Dar noa "ne-a surprins iarna", profesionalismul "animalelor politice" de la apele romane si chelneritele din club angajate in sinecuri caldute la stat - la ce sa te mai astepti

si lipsa de viziune pe termen lung ca sa ai destule de capacitati de productie, cand se intampla ceva neprevazut si se opreste un producator mare cum a fost nucleara cu reactorul 2 acuma, sau grupuri pe carbune de 330mw de la snlo care niciodata nu merg mai mult de 3 si cred ca nici unul mai mult de 3 zile - dispecerul de la SEN ce poate sa faca in afara sa sune unde poate sa dea drumul la turbine, golesti aproape complet un lac sau risti o pana de curent pentru o regiune intreaga

scuze, asa e muntele ascuns, m-am ramolit complet cu raul care urca muntele

[nicolaem]

intrand pe site-ul transelectrica am dat de un pop-up cu urmatoarea informare:


8. S-au luat în considerare următoarele proiecte din Planul de Dezvoltare a RET aprobat pentru perioada 2020-2029:
 > LEA 400kV Cernavodă-Gura Ialomiței-Stâlpu cu termen de PIF în anul 2023 și cu impact asupra capacității zonei A
 > LEA 400kV Smârdan-Gutinaș cu termen de PIF în anul 2024 și cu impact asupra capacității zonei A
 > reconductorare LEA 220kV Stejaru-Gheorgheni-Fântânele cu termen de PIF în anul 2024 și cu impact asupra capacității zonelor A și J
 > LEA 400kV Porți de Fier-Reșița cu termen de PIF în anul 2025 și cu impact asupra capacității zonei E
 > trecerea la 400kV a axului 220kV Brazi Vest – Teleajen - Stâlpu cu termen de PIF în anul 2025 și cu impact asupra capacității zonelor A și C
 > LEA 400kV Medgidia Sud-Constanța Nord cu termen de PIF în anul 2026 și cu impact asupra capacității zonei A
 > Trecerea la 400kV a axului 220kV Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad cu termen de PIF în anul 2027 și cu impact asupra capacității zonei E
 > al doilea circuit LEA 400kV Tulcea-Isaccea cu termen de PIF în anul 2029 și cu impact asupra capacității zonei A
 > reconductorarea LEA 220kV Urechești - Târgu Jiu Nord - Paroșeni - Baru Mare – Hașdat cu termen de PIF în anul 2030 și cu impact asupra capacității zonei D "

primele 2 LEA par ca sunt i stadii avansate de executie.

[dan tm]

Am vazut pe la Resita niste stilpi noi acum citiva ani, nu stiu daca de la LEA 400 kV Portile de Fier -Resita sau Resita -Pancevo parca mai era o linie.

Pentru Portile de Fier-Resita-Sacalaz-Arad inca din 2018-2019 ni s-au cerut(si s-au dat) clarificari,proprietari,PUZ-uri in lucru, investitii propuse, autorizatii acordate etc, s-au executat masuratori topografice, s-a lucrat la parcelari.

[nicolaem]

Revizia la Brazi trebuia sa fie gata ( era programata 2  luni martie - aprilie).
Inca e tot opriza si in plus de azi (nu stiu cat) intra in revizie si reactorul 1.
Nu stiu cum se pot planifica reviziile astea atat de prost incat sa se suprapuna.
Spor la import...

[rota]

Cei mai înalți stâlpi din Rețeaua Electrică de Transport sunt ridicați în aceste zile printr-o lucrare unică în România, pe Linia Electrică Aeriană 400 kV Cernavodă-Stâlpu. Amplasați pe cele două maluri ale Dunării, aceștia au o înălțime de 1️⃣5️⃣0️⃣ de metri și vor susține conductoarele liniei electrice aeriene ce vor traversa Dunărea.
📌Demersurile pentru realizarea acestei faze importante a lucrării au implicat pregătiri speciale din partea constructorului Electromontaj SA și a echipelor de specialiști ai Transelectrica.
Cei mai înalți stâlpi din RET, în cifre:
➡️150 de metri înălțime;
➡️320 de tone greutate (fiecare);
➡️1402 metri cubi de beton pentru fundațiile fiecărui stâlp;
➡️133 de tone de armătură pentru fundațiile fiecărui stâlp;
➡️Pentru înălțarea acestora a fost folosită o macara specială de 600 de tone.
sursa

[Harry]

București, 21 octombrie 2022. Proiectul de construire a Liniei Electrice Aeriene 400 kV Cernavodă-Stâlpu a depășit cu succes în această perioadă cea mai dificilă și provocatoare etapă tehnică, respectiv traversarea Dunării pe o distanță de 2,6 kilometri, din care 1,13 kilometri fiind deasupra apei. Procesul de o complexitate inginerească unică a fost finalizat de echipele constructorului Electromontaj SA, în prezența conducerii Transelectrica, a directorului general Electomontaj SA, Ionuț Tănăsoaica, a Secretarului General Adjunct al Guvernului și membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, Alexandru-Cristian Vasilescu, a Secretarului de Stat în Ministerului Energiei George Niculescu, a președintelui Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, Bende Sándor, și a reprezentantului oficial al Agenţiei Executive Europene pentru Climă, Infrastructură şi Mediu - European Climate, Infrastructure and Environment Executive Agency (CINEA), Ona Kostinaite-Grinkeviciene – Head of Sector CEF.

Ona Kostinaite-Grinkeviciene – Head of Sector CEF: ,,Sunt onorată să fiu astăzi aici, alături de dumneavoastră, pentru a sărbători această etapă istorică și sunt în același timp foarte bucuroasă că în 2017 am acordat Transelectrica această cofinanțare de 27 de milioane de euro pentru ca acest proiect să se poată realiza. Această linie este un proiect foarte important pentru noi, are o dimensiune energetică semnificativă pentru noi și cred că atât pentru noi, cât și pentru întreaga Europă. Pot să vă spun că recenta agresiune rusă asupra Ucrainei ne-a reconfigurat viața. Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de fonduri pentru energie electrică. Știu că acest drum pentru voi și pentru noi toți nu a fost foarte ușor. Așadar, vreau să le mulțumesc tuturor celor care au făcut ca acest lucru să se întâmple. Nu este un lucru ușor să construiești infrastructură. Felicitări pentru finalizarea acestei părți a infrastructurii!"

Gabriel Andronache, CEO Transelectrica: ,,Asistăm la înfăptuirea unei lucrări magistrale care marchează evoluția tehnologică și dezvoltarea rețelei electrice de transport, motiv pentru care le mulțumesc constructorilor și specialiștilor Companiei care au făcut acest lucru posibil prin efort, dedicare și profesionalism. Acest proiect reflectă îndeaproape complexitatea infrastructurii gestionate de Transelectrica, cu tot ceea ce înseamnă provocări de orice natură, de la etapa de proiect tehnic până la energizare, fie că este vorba despre linii electrice care traversează Dunărea sau care traversează munții. Înțelegem urgența extinderii rețelei electrice de transport în scopul asigurării securității energetice naționale și regionale și tocmai de aceea am prevăzut investiții de aproximativ 2 miliarde de euro pentru următoarea decadă. Este un plan ambițios, dar absolut necesar pentru România".

La realizarea acestei etape istorice a participat o mare parte a echipei de specialiști tehnici ai Transelectrica care au contribuit semnificativ de-a lungul timpul la implementarea investiției: manageri și responsabili de proiect, diriginți de șantier, ingineri, alături de reprezentanți ai direcțiilor de specialitate din cadrul Companiei care au asigurat derularea investiției.

Etapa traversării fluviului Dunărea a fost realizată în aproximativ trei săptămâni, inclusiv fazele pregătitoare. Complexitatea și unicitatea acesteia a implicat demersuri speciale din partea constructorilor și a echipelor de experți ai Transelectrica, fiind prima astfel de lucrare de inginerie electrică de mare anvergură realizată în Rețeaua Electrică de Transport din România în ultimii 35 de ani. Linia electrică aeriană dublu circuit este susținută pe cele două maluri ale Dunării de cei mai înalți stâlpi de înaltă tensiune – 150 de metri – din întreaga infrastructură energetică națională.

Singura lucrare de acest tip care traversează Dunărea a fost realizată în 1987, fiind vorba despre LEA 400 kV Cernavodă – Gura Ialomiței.

Obiectivul de infrastructură Linia Electrică Aeriană 400 kV Cernavodă-Stâlpu, o investiție în valoare totală de circa 75 de milioane de euro, beneficiază de cofinanțare nerambursabilă de 27 de milioane de euro prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei - Connecting Europe Facility (CEF). Proiectul face parte din Coridorul Nord-Sud de interconexiuni de energie electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est (North-South Interconnection East Electricity) și are rolul de a consolida secțiunea transversală între coasta de vest a Mării Negre și restul sistemului european, contribuind totodată la întărirea rețelei de transport al energiei electrice din România, la creșterea capacității de interconexiune dintre România și Bulgaria și la integrarea energiei eoliene produse în zona Dobrogea.

Traseul liniei proiectate are o lungime de 160 de kilometri și străbate teritoriul a trei judeţe: judeţul Constanța (6 kilometri cu dublu circuit), judeţul Ialomiţa (94 de kilometri cu dublu circuit și 5 kilometri cu simplu circuit) și judeţul Buzău (54 kilometri cu dublu circuit), cu 22 de unităţi administrativ teritoriale: Cernavodă, Seimeni, Stelnica, Borduşani, Făcăeni, Vlădeni, Mihail Kogălniceanu, Gura Ialomiţei, Ţăndărei, Valea Ciorii, Scânteia, Griviţa, Miloşeşti, Padina, Pogoanele, Smeeni, Gherăseni, Costeşti, Stâlpu, Saligny, Fetești şi Luciu.

[Harry]

[TVlad]

Foarte frumos! Linia asta nu trebuia sa treaca si muntii catrea Ardeal? Stîlpu e doar un punct terminus al acestei etape, cea mai mare nevoie de energie fiind in Ardeal. Ei nu prea au acolo capacitati de productie suficiente sa isi asigure propriul consum.

[nicolaem]

ce separatist suna "ei, acolo"
dar e corect ce zici, asta a fost strategia comunista, noi aici nu prea avem productie.

aici is cateva detalii de investitii:
https://web.transelectrica.ro/harti_crd_tel/

in momentul asta sunt in executie 3 proiecte mari de 400kV pt interconectare, cumva toate N-S:
 •  LEA 400kV Cernavodă-Gura Ialomiței-Stâlpu cu termen de PIF în anul 2023
 •  LEA 400kV Smârdan-Gutinaș cu termen de PIF în anul 2024
 •  LEA 400kV Porți de Fier-Reșița cu termen de PIF în anul 2025


si nici viitorul nu suna rau, un "missing link" f important (Cluj-Suceava) are finantare asigurata:

Cele nouă proiecte care au obținut finanțare din Fondul pentru Modernizare sunt:

1.    Construirea unei noi LEA de 400 kV (dublu circuit) Constanța Nord – Medgidia Sud, echipată cu un singur circuit – cu o valoare de aproximativ 23 de milioane de euro;

2.    Construirea unei noi LEA în simplu circuit de 400 kV Gădălin – Suceava, inclusiv interconectarea acesteia la sistemul național de transport al energiei electrice – cu o valoarea de peste 101 milioane de euro;

3.    Linie interioară între Reșița și Timișoara/Săcălaz (PCI 3.22.3.), constând într-o nouă LEA de 400 kV Reșița-Timișoara/Săcălaz și în retehnologizarea la 400 kV a substației Timișoara de 110/2020 kV – cu o valoare de aproximativ 64 de milioane de euro;

4.    Construirea LEA de 400 kV Timișoara/Săcălaz/Arad – cu o valoare de peste 57 de milioane de euro;

5.    Trecerea la tensiunea de 400 kV a LEA Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu – cu o valoare de circa 51 de milioane de euro;

6.    Proiect-pilot – Retehnologizarea stației de 220/110/20 kV Alba Iulia – în concept de stație digitală – cu o valoare de aproximativ 47 de milioane de euro;

7.    Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în substațiile de 400/220/110/20 kV Sibiu Sud de 400/220/110/20 kV Bradu – cu o valoare de peste 52 de milioane de euro;

8.    Optimizarea funcționării LEA de 400 kV existente în SEN, folosite în interconexiune și pentru evacuarea de putere din centrala nucleară Cernavodă și centralele de energie din surse regenerabile din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare online (tip Smart Grid) – cu o valoare de peste 10 milioane de euro;

9.    Digitalizarea rețelei de transport al energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea și managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piața angro și pentru monitorizarea calității energiei electrice – cu o valoare de peste 18 milioane de euro.


https://stiridinbucovina.ro/transelectrica-va-investi-peste-100-milioane-de-euro-in-linia-electrica-aeriana-de-400-kw-gadalin-suceava/

[tom_sawyer]

Siegfried Mureșan: Planul REPowerEU din care România va primi 1,3 miliarde de euro, adoptat în comisiile de specialitate ale Parlamentului European

Poziția Parlamentului European privind Planul ,,REPowerEU" de reducere a dependenței energetice față de Federația Rusă a fost adoptată astăzi cu largă majoritate de Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare ale Parlamentului.

,,REPowerEU este un nou pilon ce va fi adăugat planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale statelor membre, dedicat investițiilor în domeniul energetic. România va primi din acest nou fond 1,3 miliarde de euro pentru investiții în eficiența energetică, reducerea dependenței de importurile de gaz din Federația Rusă, îmbunătățirea infrastructurii energetice și investiții în surse de energie regenerabilă. Aceste fonduri nerambursabile se vor adăuga celor aproximativ 30 de miliarde de euro pe care țara noastră le primește deja pentru Planul Național de Redresare și Reziliență din Mecanismul European de Redresare și Reziliență", a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, coraportor al Parlamentului European privind Mecanismul European de Redare și Reziliență și Planul ,,REPowerEU", potrivit unui comunicat de presă.

Următorul pas pentru adoptarea Planului ,,REPowerEU" îl constituie votul în plenul Parlamentului European. Acesta va avea loc în sesiunea plenară din 9 – 10 noiembrie. După această etapă, vor urma negocierile finale între Parlament și Consiliu pentru adoptarea legislației europene a pilonului RepowerEU.

Planul ,,REPowerEU" vizează o serie de măsuri menite să reducă rapid dependența de combustibilii fosili din Rusia și să accelereze tranziția verde, sporind în același timp reziliența sistemului energetic din Uniunea Europeană.

hotnews.ro

[nirolf]

Populația României a consumat mai puțină energie electrică (-8%) între ianuarie – septembrie, față de primele nouă luni din 2021

Conform datelor INS, consumul final de energie electrică la nivel național a scăzut în primele nouă luni ale anului cu -5,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.
În industrie, consumul de energie electrică a scăzut cu -4,9%. Populația României a consumat în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022 cu -8,1% mai puțină energie comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Consumul cu iluminatul public a crescut cu +3,2%.




În paralel, și producția internă de energie a scăzut cu -4,5%. Cele mai însemnate scăderi ale producției de energie electrică s-au înregistrat în hidrocentrale (-24,3%), iar termocentralele convenționale au produs cu -1,1% mai puțină energie. Creșteri ale producției de energie au fost înregistrate în centralele fotovoltaice și eoliene.

[stangabriel]

https://www.transelectrica.ro/widget/web/tel/sen-harta/-/harta_WAR_SENOperareHartaportlet

Ca tot discutam pe Eoliene, exportam acum 3000 MW aproximativ, dam la toti vecinii, insa totusi hidro producem peste 1500 - 2000 MW.
Pe langa centralele care uzineaza debitele obligatorii(Dunare, Olt) oare nu se poate diminua productia din hidrocentralele de cadere mare (Vidra, Vidraru, Raul Mare, etc ), unde nu trebuie debit si este spatiu de acumulare ?

Imi imaginez ca privesc super simplist, fara toate datele, dar nu vad momentan mai departe de aceste date publice.
Posibil sa fie efectiv pretul bun la export si zapada acumulata in ultimele zile vor ajuta lacurile sa se umple.