[B] Știri și discuții diverse despre infrastructura de metrou

[carutasul]

Acum dimineață (după cum știm noaptea e un sfetnic bun) îmi dau seama mult mai limpede ce nu mi se pare ok: noi acceptăm un monopol de stat, că asta e situația, e aproape imposibil să privatizezi metroul și privatizarea fără concurență e de fapt mai rea decât monopolul de stat, pentru că scopul privatizării ar trebui să fie formarea pieței libere; dacă nu poți forma piața liberă nu are rost să privatizezi. Dar acceptând monopolul de stat trebuie să acceptăm și niște constrângeri, inclusiv pentru sindicate. Nu poți lăsa sindicatele să se poarte la fel ca alea de pe piața liberă câtă vreme și ele fac parte din același monopol. De aia sistemul sindical nu e permis decât cu unele restricții  în poliție, armată, tocmai pentru că s-ar putea ca o grevă a celor care au monopolul forței să nu se termine prea bine. Așa că nu poți să compari beneficiile sindicatelor de la uzinele Malaxa cu cele de la metrou... muncitorul de la Malaxa sau chiar de la Dacia nu are aceleași "argumente" în negociere întărite de poziția de monopol. Sindicatul de la metrou s-a așezat pe șine și a oprit toate trenurile, că așa au vrut mușchii lui... Așa e ușor să obții case de vacanță și salarii mari.

[frunzaverde]

@carutasul - ce descrii sunt probleme absolut reale, dar nu una insurmontabile.

1. Pentru management:

Metroul nu este un monopol pur, exista competitie in transportul public urban, spre exemplu, calcule de split modal (si tinte de split modal care sunt politice, legate de politica de transporturi, nu dep profit), comparatii cu alte sisteme (dar facute pe bune, nu uitat la cifre brute LUL, nu stiu de ce e Londra exemplul, cand e poate cel mai putin comparabil), si analize intra-sectoriale (pentru ca managementul organizatiei e comun multor organizatii economice).

Poti folosi metode moderne stiintifice, cvasi-experimentale (de exemplu prototipare, pilot, testari A/B) pentru a determina elasticitatea si volumurile. Nu e "fly-by-night", de altfel, mare parte din tehnicile clasice management au fost dezvoltate de monopolisti feroviari in secolul XIX.

Stim de metroul din Bucuresti cateva chestii:

1. Este suprasaturat pe partea de oferta - pur si simplu cererea de transport s-a aplatizat la valori aproape identice an-dupa-an : 179 milioane calatori / an din 2015 pana in 2019, cu o variatie minuscula, de ~0.1%, mult sub asteptarea statistica de variabilitate interanuala. N-am decat cifre de validari / statie pre-pandemie, dar practic si pe M1 si pe M2 e clar ca la oferta existenta, care nu s-a schimbat >=2015, se circula la 120-150% din capacitate, deci Metrorex nu poate oferi servicii la nivelul cererii de metrou.

2. Este prost tarifat : neintegrat cu transportul de suprafata, cu tarife care descurajaza abonarea, etc. Din cauza neintegrarii cu transportul de suprafata, pierde, mai ales in zonele mai putin folosite ale retelei, si partile marginale ale retelei, pasageri pe reteaua de suprafata mai cuprinzatoare (stim asta din zona "Bucla Crangasi" si din zona "M4" : pentru ca metroul nu e pe fluxurile principale de trafic, e evitat ca "un cost suplimentar" acolo). Exista si studii, incepand cu unul din JICA-uri.

3. Politica proasta de management a resurselor - e inacceptabil sa ai o magistrala noua, deschisa cu 5 ani delay, si sa n-ai trenuri pentru ea, si sa fii nevoit din cauza ineptitudinii sa bagi trenuri vechi pe o alta magistrala pe care ai investit zeci de milioane ca sa o treci la operare semi-automata cu un singur mecanic... Cu rezultatele ca ai nevoie de doi mecanici din nou pe linia aia... Absolut inacceptabil.

Si, din nou:

1. NIMENI nu a zis subventii nelimitate. Dar nici calcule contabile bazate pe cifrele din lockdownul pandemiei.
2. NIMENI nu a zis ca subventia sa fie calculata de sindicat.

2. Pentru sindicate:

Nu inteleg faza cu "piata libera" si sindicate. Rolul sindicatelor nu este sa participe in piata libera de bunuri si servicii. Rolul sindicatelor este unul simplu, in capitalism: Piata de munca este extrem de inegala si informationala si ca putere : angajatul are o putere minuscula, infinitezimala, fata de angajator. Asta face ca piata de munca sa nu existe - pentru ca avem asimetrie informationala si de putere, angajatorul poate si va impune conditii suboptime in piata, mult sub echilibrul de eficienta (pentru amandoua partile). Rolul sindicatelor este sa genereze simetrie - sa faca puterea angajatilor in piata similara cu puterea angajatorilor, prin organizare. Si merge? Merge, in pana mea, ca teoria economica e o stiinta, si stiinta ne spune ca indiferent de ideologie si de idei, lucrurle merg intr-un anumit fel.

Merge asa bine ca in Scandinavia, unde sindicatele sunt super-puternice, statul nici macar nu se baga. Nu are nici macar mecanismele legale sa faca asta. Salariul minim pe economie aici este ZERO coroane / luna (poti avea, legal, un contract pe atat; si exista asa ceva!). Dar salariile sunt imense, productivitatea firmelor uriase, grevele rarisime! Cum? Sindicat si patronat, puternici si competenti, la masa. Putere egala, informatie egala. Echilibru Nash! Si uneori solutii super-destepte, pentru ca e in interesul nimanui ca celalalt sa moara. Mizeria incepe cand vin angajatori din locuri gen SUA care vin cu viziuni populiste pe doua zile, si incearca sa sape la drepturile angajatilor. Vedeti SAS. Si nu-i doar exceptionalismul scandinav - sindicalismul a facut posibil miracolul tehnic al dirijismului francez in anii '60-'70, cand probabil Franta era cea mai moderna societate din lume. Ai si alte alternative, ca Japonia si Asia de Sud-Est, cu reguli legale foarte clare de angajare "pe viata" si control din partea unor ministere ultra-puternice, dar... e inflexibil si greu de aplicat in Europa.

In Romania, mediul privat a reusit sa faca ca angajatii de la privat sa nu aiba sindicate si sa priveasca sindicatele ca "pfui-pfui, coruptii aia de la stat". Rezultatul? In Romania, procentul muncii / veniturilor in PIB, adica cat, procentual, se intoarce din PIB la muncitorii care l-au produs, este minimul in UE (Irlanda exceptata, ca PIB-ul Irlandei e o poveste, nu o realitate): https://w3.unece.org/SDG/en/Indicator?id=30. Pe scurt, patronii isi trag cel mai mult, muncitorii cel mai putin. Rezultatul nu e cum zic libertarienii ca patronii o sa investeasca si alt bullcrap trickle down (care stim ca e minciuna ideologica), ci... tarile ca noi stau la curul economic European (suntem alaturi de Moldova si Macedonia si Uzbechistan), iar tarile care muncitorii sunt tratati bine, au si dezvoltare rapida (Cehia, Croatia, Slovenia, Slovacia, sunt in varful clasamentului, chiar si peste unele tari nordice la cati bani din PIB se intorc la salariat!).

Iar pentru voi, e jalea jalei. Climatul de munca in RO e cel mai mizerabil din toate locurile unde am lucrat sau interactionat profesional cu un mediu angajat-angajator (RO, SE, NO, UK, CH, US!!!, CA). De la muncit duminici la neplatite orele suplimentare la abuzuri de la sefime, chestiile asta oriunde altundeva ori nu exista ori exista doar in sectoare hiper-toxice, adesea incredibil de bine platite (gen finante). In Romania e peste tot asa.

Si faptul ca patronii isi pastreaza practic cea mai mare proportie din venituri din toata Europa (si taxele la stat sunt o gluma proasta pentru antreprenoriat) nu pare ca duce la o cultura antreprenoriala vibranta. Din multiple motive.

Intr-un monopol de stat sau privat e inca si mai rau sa restrictioneze drepturile muncitorilor. Pentru exact aceleasi motive pentru care e monopolul rau. Adica? Monopolul este monopol si pentru angajati: pentru ca alt loc de munca nu exista, si puterea angajatului este inca si mai mica ca intr-o piata deschisa (adica, la monopol ori lucrezi, ori mori de foame, la propriu), monopolul poate sa plateasca la minima subzistentei. Ceea ce monopolurile traditionale fix faceau (de asta conditiile din mine sunt cunoscute din SUA pana in Romania, cu magazinele companiei etc., de asta acum ai salarii de nimic in toata lumea in sistemele educationale etc.). Pentru un mecanic de metrou - optiunile sunt simple : ori lucrezi la Metrorex, ori necalificat in piata, deci, daca n-ar avea sindicat, menejerul poate spune "ba, boule, mars pe salariul minim, altfel calificarea ta e 0 barat". Si e corect. De asta, fix monopolurile trebuie sa fie cele mai puternic sindicalizate. Ca altfel e jale. Si jalea asta se traduce in dezastru si pentru firme, nu doar pentru angajati.

P.S. Exemplul tau cu diligentele nu este atat de ipotetic si contrafactual. Cateva tari au avut anumite nevoi specifice care n-au putut face ca migratia la tren pentru posta si calatori sa fie totala. Si au continuat cu diligentele subventionate mult in secolul XX. Rezultatul? Un sistem national de autobuze care leaga fiecare satuc, inclusiv in zone foarte subtiri. Chit ca-i zice PostBus (ca in Elvetia - unde autobuzele inca au goarna de diligenta, cu trei voci, si tolba de piele unde poti baga scrisori si pachete; si pe multe autobuze inca e o diligenta desenata) la Volan-ul unguresc, toate au origine in faptul ca n-au trecut, din diverse motive, la 100% feroviar pentru posta (ca asa se subventiona inainte de 1950, prin posta, care era incredibil de folosita - la Bucuresti venea posta de 3 ori pe zi - si in principal finantata de stat).

Dar ideea cu diligentele e ca statul nu subventioneaza trenul, ci functia : transportul persoanelor de la A la B. In unele locuri in RO e inutila subventia, ca linia e atat de decrepita ca n-are rost. Chestia e ca nu exista nici altceva sa inlocuiasca trenul chiar si acolo unde de-abia mai rasufla. Cu ce ar putea fi mentinuta continuitatea unei oferte de transport public? Reteaua de maxi-taxi-uri cu dube de marfa inghesuite si care merg fara orar si fara grafic, cu un sistem de licentiere bazat pe aberatii libertariene cu "luati si voi licenta, ca oricum carati saraci", fara integrare de tarif, fara integrare de servicii, fara cerinte si fara calitate, cu statii in baraci insalubre? Pai deja e subventionat, exista gratuitati, licente, etc., si a existat si o incercare de subventie directa prin 2006-7, cu tichete la pensionari, a esuat din cauza coruptiei si evaziunii generalizate. Si statul plateste pentru infectiile alea de coteturi mult mai mult in infrastructura, in reparatii de drumuri, in amenajat puncte de oprire, decat face pentru cai ferate...

P.P.S. Orice politica publica care nu e "mars du tramvai" (parca asa era), orice actiune strategica, orice decizie sistemica, mai ales una care doreste sa refaca o intreaga economie, va avea efecte pe termen hiper-lung. Si deciziile luate in anii '80 au fost hiper-strategice. Dnei. Thatcher ii dau creditul asta - a incercat si reusit sa refaca din temelii sistemul economic englez, o chestie neincercata de la Beveridge si Bevan. Si desigur ca atunci cand transformi prin legislatie intregi sectoare economice (reforma bursiera, numita "Big Bang", a schimbat mecanisme vechi din 1700) vei avea efecte pe termen lung. Reformele Thatcher practic au inchis revolutia industriala in Marea Britanie, eliminand UK ca putere industriala. Industria a scazut de la 28-32% din PIB la 9% azi, UK devenind dintr-o putere industriala majora un antrepot comercial si financiar (ceea ce nu era <1986). De la o economie bazata pe export (cu o strategie si reputatie similara cu Germania) in anii '60, a devenit o economie bazata pe import, incapabila sa elimine deficitul de cont curent (constant importa mult peste export). Schimbarea asta, care schimba 150 de ani de evolutie si societate (de la Watt la Thatcher, UK era un "atelier al lumii"), va avea efecte si in 30 si in 50 si probabil si in 100 de ani. Revolutia ei nu difera, ca transformare economica, cu ce s-a intamplat in tarile ex-comuniste dupa 1989.

[carutasul]

Discuția e instructiv-educativă dar uneori atinge și niște idei mai fixe...
-când m-am referit la monopolul sindicatelor ne putem gândi fix la exemplul menționat de mine, în care sindicaliștii opresc traficul și nu ai cum să îi împiedici. S-a mai întâmplat și la CFR, Băsescu a încercat să spargă greva apelând la Tarom. Dar în principiu, mai ales când acționează de conivență cu o parte din conducerea companiei, așa cum se întâmplă mai de fiecare dată când o conducere nouă încearcă să mai pună ordine în lucruri, este foarte greu să poți negocia. Sunt lucruri care se văd de fiecare dată când cineva încearcă să facă "ceva", fie bine fie rău, în final se revizuiește dar nu se schimbă nimic...
- nu înțeleg absolut deloc disprețul față de dubași. "Cetățenii" au votat deja, ei nu folosesc trenurile în zonele de care am mai discutat . Că autoritățile nu impun o ordine în transportul cu autobuzele e o altă poveste (au mai făcut ei câte ceva, s-au dus vremurile în care nea Gigi avea un autobuz și venea fix cu 5 minute înaintea prestatorului oficial ca să îi ia clienții) , dar chiar și așa acest mod de trasport s-a impus, mașinile lor sunt pline, cu Malaxa nu merge nimeni. E istorie, doar că în afară de istorie e și o afacere pentru unii, afacere care aș vrea să înceteze.
- la partea cu madam Thatcher nu vreau să continuăm, e clar că nu are nici o legătură, toate chestiile pe care i le reproșezi s-au întâmplat și în țările socialiste gen Franța, Germania și toată Europa. Din păcate pentru continentul nostru, pe astea nu le-a condus ea..
- Iar când vorbim de managementul prost o luăm de la capăt: de ce e managementul prost? Pentru că pe tot lanțul, de la ministerul transporturilor până la nea Păun acarul nu există nici o responsabilitate Nu madam Thatcher e responsabilă pentru asta ci forma de proprietate. Statul înseamnă management prost fix de asta și oricâte formule ai folosi tot management prost ai să obții. Și comunismul a fost științific și avea o tonă de formule, dar oamenii funcționează după alte principii

[AndreiB]

Nu cred ca managementul de stat e in sine un concept prost in transport public - vezi OBB, SBB/CFF, TfL etc

[etravel]

Pe scurt, patronii isi trag cel mai mult, muncitorii cel mai putin.

E exact ca in bancul acela:
" Vai, patroane, ce beamveu frumos ai!!"
" Vezi, Ioane? Daca renunti la CO-ul de anul asta, bagi Exceluri seara pana la 7-8 si in weekend, peste patru luni imi iau unul si mai frumos!! "

[carutasul]

Prost-bun, în cazul metroului sau trenului nu prea ai ce face. După cum vedem la noi, la tren ai putea zice că merge doar că problema se reduce în final tot la calea de rulare, unde pare absurd să aibă fiecare linia lui. Mă rog, ar putea fi una specifică dar nu se pune La fel și la drumuri, dealtfel, că și acolo le face și administrează statul, cu rezultate așa și așa...
Acum mai e o altă discuție (că eu nu sunt un thatcher-ist pur și dur, doar că nu îmi place când ne facem că nu vedem problemele și dăm vina pe madam) : în general viața noastră nu e bazată pe optim. Conducerea unei firme, fie private, fie de stat, nu trebuie să fie optimală, trebuie să fie doar decentă. Niciodată nu e optimală. Așa că probabil în domeniile astea ne putem mulțumi cu o firmă de stat administrată mediocru, că e mai bine ca un monopol privat, cum ne-a zis și Marx Problema e că nu pot să accept un etatism din ăla pur și dur în care, cum ziceam mai devreme, ridicăm din umeri și criticăm la "Urzica" . Trebuie să existe niște constrângeri, atât pentru companie cât și pentru salariați (poate că am putea să îi facem acționari, ca să își ia o parte din pensie din dividende) . Nu poți da salarii mai mari ca în alte companii în timp ce dai subvenții, că de fapt asta se întâmplă. Da, știu că sunt puțini mecanici, dar dacă nu le convine pot pleca la GFR Hai să nu le plângem de milă, nu pleacă nicăieri, mai ales că nu cred că majoritatea sunt mecanici și mulți au meserii comune...

[TibiV]

Cred ca este mai potrivita aici....

Din pacate, in mesajul lui @horatiu.cosma vad o gramada de probleme mari structurale, de care trebuie sa vorbim... Pentru ca mesajul lui continua in a apara o parte din aceleasi greseli care fac ca treburile in Romania sa mearga ca dracu.

Prima si cea mai importanta, si am mai vorbit de ea, e ca apara "soft-budget constraints", adica faptul ca statul poate sa-si plateasca angajamentele cand vrea el si cum vrea el, sa faca arierate, ca "e matematica de clasa a 2-a".

Nu, nu e matematica de clasa a 2-a, si in aproape orice stat normal, faptul ca statul (si aici vorbim de administratia centrala) nu-si plateste o obligatie contractuala (si inca una mare) ar cauza stiri de prima pagina. La fel, faptul ca statul are parastatale in proprietatea sa 100% pe care le subfinanteaza fata de obligatiile de plata contractate - la fel, ar cauza un scandal urias. Pana in momentul in care mecanismul asta nu e rezolvat : adica obligatiile de plata ale statului si agentilor lui platite la zi, nu vom scapa din situatia asta de "baltire" - exista cercetari peste cercetari care arata ca atat timp cat statul nu are disciplina fiscala (de exemplu Maskin et. al. 2001).

Intr-un stat normal, obligatiile acumulate ("angajamentele") sunt, indiferent de ce vrea Horatiu, Drula sau Catu, obligatii de plata (de asta si calculam deficitul pe angajamente, nu pe cash), care nu stau in pixul nimanui. Asteptarea mea (una din ele) de la "guvernul competentei" era fix asta - sa se stopeze mecanismele "stop-and-go" si bugetarea "hiper-optimista" care duce vesnic in arierate si blocaje. Nu s-a intamplat. Si acum @horatiu.cosma vine si apara (sau cel putin asa pare) aberatia asta...

Mi se pare foarte ciudat ca un politician al unui partid asa-numit "reformist" sa apere asemenea balcanisme ordinare.

Nu exista nici o scuza, absolut nici o scuza, ca o infrastructura esentiala nationala inceteaza sa functioneze pentru ca statul nu plateste un angajament. Pandemie, razboi civil, nu conteaza. Intr-o tara dezvoltata, ca Romania, asta e prioritatea zero barat. Iar daca primul ministru refuza sa mentina o infrastructura esentiala national de care tu ai raspundere, ridici problema public, si apoi imediat, daca nu se rezolva, iti bagi demisia.

2. Chioscurile : hai sa fim seriosi, faza cu "ranga" a fost fix actiune de PR populist si demagogic, in cel mai fin stil latino-american. Drula cu ranga e noua versiune a lui Piedone cu detergentul peste carnea stricata in piete in anii '90... Pentru ca alta explicatie nu poate exista - decat eventual incompetenta crasa, pe care n-o suspectez.

Actiunea in sine, e clar, a avut fix zero planificare dincolo de momentul de photo-op si ranga. Zero scopuri masurabile si evaluabile. Zero evaluari pre-implementare asupra efectelor si problemelor potentiale. Zero evaluari asupra riscurilor. Zero evaluari post-implementare. Adica, pe scurt, nu a fost o politica publica. A fost o improvizatie. Ori de PR, ori de incompetenta. Ca om care a facut scoala destula in politici publice, si lucrat cu politici publice ani si ani la randul, ce s-a intamplat acolo e un exemplu de manual de asa nu.

Altfel nu se poate explica de ce :
1. nu e nimic in loc;
2. nici macar demolarea nu e gata. Urgenta nu poate explica lipsa de planificare a actiunii.

De ce? Pentru ca :

1. Daca chiar ar fi fost urgenta, ar fi existat planificare suficienta incat sa se justifice urgenta in fata stakeholderilor, si s-ar fi facut demolarea astfel incat sa incurce cat mai putin: adica s-ar fi demolat structurile care chiar puneau pericol, celelalte fiind lasate pana cand exista un plan de tranzitie decent.

2. Daca chiar era urgenta, s-ar fi verificat exact care erau constrangerile (autorizatii date de sector), s-ar fi obtinut o derogare legala de la procedura de autorizare normala (de exemplu), astfel incat sa se garanteze efectul rezultat.

3. Daca chiar erau "mega-periculoase" si era urgenta, atunci rezultatul (faptul ca 1/4 din statii nu au chioscurile demolate) e un esec total; pericolul nu a disparut. Faza cu mega-periculoase e o aberatie absurda, nu uita @Horatiu ca nu vorbesti cu politruci, nu ne lua de prosti. Chioscurile respective sunt pozitionate in vestibule ultra-largi, supra-dimensionate fata de nevoile metroului -- intr-o formula care exista de mai bine de 30 de ani fara probleme.

E clar ca n-a existat nici urgenta, nici evaluare, nici nimic din cum se fac politicile publice "pe bune". Ba mai mult, nici macar nu s-a analizat efectul demolarii vs. efectul pastrarii dpdv. al sigurantei totale. Pentru ca demolarea aduce si dezavantaje majore, pe langa lipsa serviciilor publice la metrou, care exista peste tot in lume: scade siguranta publica.

In multe locuri la metrou, chioscurile serveau sa faca spatiile defensibile (Newman, 1972), adica contribuiau, prin prezenta lor (iluminat, vad comercial cu afluenta de pasageri, personal de supraveghere si vanzare constant etc.) la transformarea spatiului intr-un spatiu mai sigur si mai primitor, in care oamenii se simteau mai comfortabil. Da, aratau rau, balcanic, adevarat, dar nu erau hrube pustii, intunecoase si neiluminate, pline de moloz si de daramaturi de constructie, ci zone cu oameni, constant traficate.

Acum, sunt destule locuri in metroul bucurestean care au devenit practic impracticabile, pustii 90% din timp, nepazite. Si au aparut, aproape instant, grupurile de dubiosi. Exemplul cel mai vizibil e Gara de Nord, unde pasajul de corespondenta M1 - Gara de Nord este astazi o hruba plina de moloz, cu cateva neoane intunecate, evitata de majoritatea calatorilor, unde acum s-au stabilit indivizi tot mai dubiosi, chiar si in miezul zilei. Si mai sunt zone de tipul asta - ma astept ca pasajele de iesire de la Piata Victoriei, unde patiseria avea un rol strategic in a mentine spatiul defensibil si traficat, sa fie la fel.

Si chestia asta era anticipabila usor de cineva care chiar intelegea situatia : pasajul GdN-M1 cu buticurile era plin de oameni si sigur, pasajul GdN-M4 e mereu pustiu, niciodata traficat, si are o reputatie (meritata) ca fiind periculos. Acum multi ani, de altfel, am fost jefuit acolo. Acum si culoarul GdN-M1 e la fel, si oamenii aleg sa mearga pe afara, prin intrarea de la casa de bilete, mult mai putin comoda (fara scara rulanta in jos, fara protectie la intemperii).

In concluzie a fost o actiune degeaba (incercat sa inchizi un litigiu in justitie repede, cu solutii administrative pripite, in stilul Meigs Field). Stim ca esueaza chestiile astea, stim ca nu pot functiona - stim (si radem) de actiuni similare gen ratoieli la constructori sau anulat contracte la 95%... De ce, cu asemenea experienta, cineva ar face absurditati din astea? Nu stiu!

La fel, povestea cu Universitatea din Bucuresti. In ce fel ar fi Universitatea responsabila sau atrasa de un astfel de proiect? Scopul unei universitati este cercetarea stiintifica (I), educatia avansata (II) si outreach al stiintei (III). Designul unor spatii comerciale si amplasamentului lor? Nu intra in misiunea UB sau vreunei alte universitati, este o activitate de rutina, fara valoare stintifica. Rezultatul? Nu se face. Sau, daca vreun profesor face asta, il face la nivel de "proiect prestige de portofoliu personal", ceva neimplemenabil, nu neaparat util, gen proiectul initial TER-TUB.

Un politician-administrator competent ar fi facut asta:

1. Ar fi avut toata documentatia solutiei inlocuitoare gata in avans, pana la nivel de detaliu, astfel incat serviciile publice (da, existenta de mici magazine la metrou este un serviciu pentru calatori!) sa fie intrerupte cat mai putin. Ideal, ar fi avut inclusiv o solutie "stop-gap" intermediara.

2. Ar fi avut ori legislatia modificata in asa fel incat sa aiba puterea desfiintarii in mod unilateral, ori ar fi facut asa incat sa existe acorduri clare si fara echivoc din partea tuturor stake-holderilor ("factori de decizie" in romana) implicati in procesul de demolare.

3. Ar fi avut o campanie de "tranzitie" pentru antreprenorii existenti acolo - ca, nu-i asa, politica nu e "one-man-show".

4. Pe perioada intermediaza, pana cand 1+2+3 erau gata, incasa chirii de la spatii in locul Sindomet (nu exista baza legala? So what! Esti ministru cu majoritate parlamentara - iti FACI baza legala necesara - asa functioneaza politica).

Asta inseamna competenta. Asta inseamna reforma. Orice altceva e balcanism populist heirupist. Si daca facem balcanisme, obtinem balcanisme. Si scutiti-ma cu "vorbesti din carti", "Romania e altfel" - nu, nu e altfel; si cartile spun ca veti obtine exact rezultatul semanat. Rezultatul porcariilor de genul "ranga lui Drula" este exact cel anticipat de carti. Daca se facea aceiasi prostie in US (Meigs Field si scandalul ulterior), UK (Boris are la activ d-astea) sau Japonia (Narita for the win!), chiar si Suedia (populismul nationalist in jurul politicilor covid), aceiasi prostie se recolta.

Si scutiti-ma cu "l-a mancat sistemul" si alte din astea. Un politician reformist, care vrea sa schimbe sistemul nu se duce cu ranga in stil latino-american, in statii de metrou - are chestii cu impact sistemic de facut. Si nu se duce la inaugurari de masinarii de control automat de pasapoarte (niste chitibusuri) intr-un aeroport sufocat de trafic - la fel, are lucruri mai importante de facut. A, si un politician reformist competent si onest, da credit where credit is due, isi admite meritele doar pana acolo unde meritele i se intind, si isi recunoaste deschis greselile si incearca sa si le corecteze. Asa cum face orice om onest, de altfel. A, si respecti comunitatea de competenta de unde ai plecat, nu vii cu dume de PR...

Pentru mine, in clipa in care am vazut ranga si apoi panglica la aeroport, orice speranta s-a incheiat... Pacat. Comunitatea merita mai mult. Mai mult competenta, mai mult bun-simt, mai multa onestitate... Mai mult din toate.

P.S. Si daca vrem sa vorbim de drenul pe finantele Metrorex, hai sa vorbim de contractul mizerabil cu Alstom, semnat in 2004 de Adrian Nastase, care a facut Metrorex sa fie dependent in regim monopolist de Alstom - in hale construite de Metrorex in anii '80. Contract semnat pe o perioada incredibil de lunga, in conditii extrem de nasoale, si prelungit in 2021, in conditii pe care eu le-as descrie ca infame.

Metrorex cheltuie 20-29 lei pe km parcurs de tren pentru mentenanta si revizii la trenuri (nu la linii, nu la infrastructuri), fiind aproape 17% din bugetul Metrorex intr-un an normal, si aproape 50% din bugetul total de salarii. Ajustand la inflatie (vedeti aici: https://content.tfl.gov.uk/rup-20160224-part-1-item07-international-benchmarking-report.pdf) si ajustand la paritatea de cumparare a salariilor,  Metrorex plateste pe vagon-kilometru undeva la aproape dublu fata de retelele vest-europene si aproape triplu fata de retelele din Estul Europei. Asta in conditiile in care are unul din cele mai moderne parcuri de trenuri din Europa... A, si isi plateste staff-ul la jumate...

A, si ce-mi place cum se lauda Alstom cum fac reparatiile angajate prin contract (e un contract de lux, full-service) ca si cum ar fi un serviciu pe care-l fac... Ce-mi place cum se lauda ca are disponibilitate 99% acum fata de 60% in 2003 (da, pentru ca acum ai 90% trenuri moderne, nu improvizatiile numite IVA, iar pentru putinele IVA in circulatie exista redundanta in depou cat cuprinde)... Uita de esecul modernizarilor IVA, drept pentru care inca are nevoie MRex de doi mecanici pe IVA...

@bacovia - nu e absolut deloc imposibil sa faci nimic in Romania. Multe din sistemele vest-europene si nord-europene sunt mult mai solidificate si osificate ca cele din Romania. Si coruptie de diverse feluri e peste tot -- situatia din Romania nu e in vreun fel speciala la nivel global - coruptie exista si in Japonia (amakudari sau 天下り), coruptie exista si in tarile nordice (sub forma de nepotism la nivele mult peste cele romanesti, cu pana la 80% din slujbe niciodata anuntate public intr-un format competitiv). Problema principala in Romania nu e coruptia, ci incompetenta. Tari de 1000 de ori mai corupte ca Romania de azi - Tailanda, Malaezia (1MDB ar fi inimaginabil in Romania! FNI a fost mic copil!)  au outcome-uri de politici publice (rezultate livrate) de zeci de ori peste mocirla romaneasca. Autostrazi, cai ferate, aeroporturi care sclipesc, pensii functionale, bude si curent electric etc. etc. Si vecinii nostri de la vest, cu o coruptie la nivel inalt mult peste Romania, cu licitatii trucate, cu prietenii lui Orban primind toate contractele etc. etc. livreaza rezultate peste Romania. Competenta e cea ce lipseste - combinatia de a stii sa faci ce trebuie si a vrea sa faci ce trebuie. Sau macar dorinta de a invata.

In Romania, toti le stiu pe toate, ingineru' agronom, chimistul si electronistul se pricep nativ la politici publice si stramba din nas cand li se spune sa ia nene un curs, si, fac si nazuri cand sunt criticati ("a cita din carti" e o ofensa in Romania). Toti vor sa controleze tot, nimeni nu vrea sa delege la vreun specialist - nu care cumva... Si nimeni nu stie nimic... Toti se bazeaza pe relatii personale (de rudenie sau prietenarism) nu pe competente - de cate ori ati auzit mizeria cu "e prieten d'al meu, e baiat bun"? Si toti vor sa para ceea ce nu sunt, nimeni nu are modestia de a zice - bai, sunt incepator, de unde dracu incep sa invat, la ce scoala ma duc, pe cine gasesc sa ma invete?... Toti se cocoata in pozitii fara experienta si fara expertiza, si se cred in baza titlului din cartea de vizita mari specialisti... Cand cand colo sunt cel mult diletanti. Cand se va schimba asta - mai vorbim.

[sab]

Altfel nu se poate explica de ce :
1. nu e nimic in loc;
......
De ce? Pentru ca :

1. Daca chiar ar fi fost urgenta, ar fi existat planificare suficienta incat sa se justifice urgenta in fata stakeholderilor, si s-ar fi facut demolarea astfel incat sa incurce cat mai putin: adica s-ar fi demolat structurile care chiar puneau pericol, celelalte fiind lasate pana cand exista un plan de tranzitie decent.

NU este obligatoriu sa existe spatii comerciale la metrou, metroul nu este mall sa te duci acolo sa-ti iei oja, chiloti, pantofi, etc. Si nici alimentara/ patiserie sa iti iei merdenele, sucuri, banane si ce se mai vindea pe acolo. Bazarul care exista la noi nu l-am vazut pe nicaieri. Exista suficiente magazine de unde sa iti procuri aceste lucruri.
Cate despre planul de tranzitie, sa fim seriosi, orice suma in perioada asta "de tranzitie" se ducea in cea mai mare parte la mafia sindicatului. Daca  ar fi ajuns in buzunarul Metrorex 100% poate ca ai fi avut dreptate.

[nirolf]

De acord, suspectez că multe din locurile închiriate nu au fost gândite din construcție ca spații comerciale și aveau tot felul de improvizații pentru a putea funcționa. Cel puțin la Victoriei era un miros oribil în vestibul din cauza patiseriilor care probabil nu aveau coșuri exterioare. Mi se întorcea stomacul pe dos din cauza mirosului, sper să nu revină niciodată.

Trecând peste poveștile cu "planul de tranziție", acolo avea loc o activitate ilegală și care afecta siguranța călătorilor. Mă bucur că s-a rezolvat repede și fără o "tranziție" care ar fi rămas permanentă odată cu încheierea mandatului. Cu mafia nu se negociază, poate colegul supărat foc a uitat de partea asta, cum căutau sindicaliștii "soluții" pentru Drulă. Au găsit-o până la urmă, cu ajutorul "colegilor".
Da, partea cu ranga putea să lipsească, corect, dar să nu facem o fixație pentru asta din cauza unor frustrări personale.

[Duta C]

Mai abereaza si frunzaverde ca orice om care stie prea multe.

[frunzaverde]

N-a zis nimeni ca comertul respectiv era neaparat cel mai civilizat din lume. Nu era, dar nu era nici "un pericol imediat".

Hai sa fim seriosi, vrem pericol la metrou? Starea infecta a caii de rulare si terasamentului pe M2 si pe portiuni din M1 chiar e un pericol, extrema inghesuiala, la vreo de 3 ori capacitatea autorizata PSI, a gangului intre M1 si M2 la Unirii, alt pericol extrem si imediat, starea foarte, foarte proasta a instalatiilor de ventilatie, si calitatea inacceptabila a aerului pentru calatori, alt pericol. Mirosul de pateuri e nimic fata de azbest...

Si da, nu zice nimeni ca Insa am probleme (de siguranta!) cu gangul extrem de intunecos si plin la propriu cu moloz, si ramasite de darmaturi (periculoase) care leaga GdN de statia de metrou. Ce-i acum e mai nasol decat era, mai ales in locurile intunecoase, cu vad semi-modest. Daca reparau, dar ranga urmata de nimic... De doi ani.

Pe urma activitatea comerciala nu era deloc ilegala. Nu era neaparat civilizata (de acord), dar multe lucruri in Bucuresti nu sunt civilizate. Disputa era deasupra celor care aveau activitatea comerciala (firma X si firma Y), era o disputa politica intre proprietarul spatiului si cel care a primit mandat sa inchirieze mai departe spatiile alea. Chiriasul final are fix 0 vina in disputa asta, si in majoritatea lumii, e protejat juridic.

Si da, sindicalistul era mafiot : dar de pe urma actiunii Ranga, nimeni n-a castigat nimic. A fost cum numesc cei care fac teoria jocului un joc de suma negativa : rezultatul ulterior nu imbunatateste situatia nimanui, doar inrautateste situatia tuturor. Jocurilor de suma negativa li se mai spune si razboi...

[Andrei I]

Nu era un pericol imediat, doar pentru ca nu au aparut situatii deosebite. Doamne fereste. Statiile care au fost curatate arata mult mai bine acum, mult mai civilizat, sunt aerisite, nu te mai agreseaza talciocul. Nu stiu cum de a fost posibil asa ceva atata amar de ani. Si nu, chiriasii nu trebuie aparati de nimic. Daca as fi vrut eu, de exemplu, sa deschid o merdenelarie acolo, as fi putut? In nici un caz, fara pile. Au facut 30 de ani de balci, talcioc sinistru. Si o sa mai dau si eternul argument care merge la romani, pai unde a vazut cineva asa ceva pe "afara"? N-am fost in toate metrourile din lume, dar Viena, Paris, Bruxelles, Praga, Budapesta nu dezvolta in statii tarabe cu sosete. Trebuia sa te ingramadesti la Victoriei printre cei care stateau la coada la merdenele, tigari, si manusi. Sa fim seriosi. Era un dezastru. Si ba da, toata lumea care trece prin statiile readuse la aspectul initial a castigat.

[frunzaverde]

Inseamna ca ai folosit alt metrou, ca eu n-am vazut nicaieri sa "se fi adus la aspectul initial". Poate au facut din iunie pana acum, dar in iunie nu era nimic facut, la mai bine de un an dupa 'operatiunea ranga'.

S-a lasat asa cum s-a demolat, nici macar o spoiala de vopsea acolo unde s-a daramat (si 25 de ani de fatade acoperite, in care s-au dat gauri, peste care s-a acoperit cu diverse materiale, adesea la standard de 1993, acoperite de igrasie, vor arata sinistru), mustati de curent atarnant, iluminatul nerefacut (cu rezultatul ca acolo unde erau "randuri de buticuri" e intuneric bezna-bezna), adesea parti din cosmelii ramase in picioare...

La Gara de Nord 1, pe culoarul dinspre gara, arata sinistru - e bezna complet pentru ca nivelul de iluminat 'public' e acelasi cu cel din 2019, cand 75% din iluminat era furnizat de buticuri. Pe o parte, unde era randul de buticuri, e jeg, resturi de constructie, mizerie, gauri, placi sparte, podea sparte si igrasie. Daca aia e 'aeriseala' si 'curatenie', eu imi mananc palaria.

Cat de dezvoltat spatii comerciale in metrou, post-hoc? Am vazut in foarte multe locuri unde metroul este supra-dimensionat, ca in majoritatea statiilor din Bucuresti (in Bucuresti culoarele de conexiune sunt subdimensionate, tot restul e supra-dimensionat), inclusiv in Stockholm si Oslo. Da, nu sunt tarabe de anii '90, suntem de acord ca aia nu era "solutia", dar "solutia" nu e nici molozul si intunecimea si senzatia de abandonat rezultata dupa demolare, ca nu s-a reparat nimic.

Si da, chiriasii trebuiau protejati, ca de-asta avem drept contractual si justitie. Nu rangi. Ca d-asta e stat de drept, nu stat de ranga ca Filipine.

[Andrei I]

Am folosit alt metrou? In fine. Victoriei, Unirii dinspre Horoscop, Stefan cel Mare, din ce-mi amintesc acum. Prin primele doua trec zilnic.
Da, nu e aspectul initial, daca vrei sa vorbim in detaliu. Au mai pus un fel de tencuiala in locul mozaicului, in unele zone. E o usurare dpdv vizual si functional. In ce context ai amintit argumentul cu ranga? Statiile fara talcioc arata normal, firesc, simplu, functional, aerisit, civilizat. In ceea ce priveste spatiul mare sau mic, am vazut in Viena si Bruxelles statii prea mari si prea mici. Nu stiu ce inseamna asta. Statiile sunt cum sunt, metroul este un oras in oras si trebuie urbanizat. Cred ca suntem datori sa educam oamenii, si multi dintre noi au vazut si stiu multe, asa ca ce iese din ce vorbim are o anumita importanta. Altfel, ti-am citit destul de des interventiile si le apreciez.

[Andrei I]

Sa nu se inteleaga gresit, urbanizarea metroului inseamna folosirea in scopul pt care a fost facut. Plus ce nu avem, lumina, tavane si reclame mai putin agresive  avand in vedere faptul ca e un spatiu inchis. Comertul se face in spatii destinate, transportul public la fel etc etc. La noi exceptia e regula. Faci in oras spatii pt Craciun si 1 martie si ele se permanentizeaza.