Arhivele cu drumuri

[Vlad94]

Există vreo înregistrare/știre cu inaugurările autostrăzii A2 din anul 2004? Primele 3 tronsoane au fost inaugurate la aceeași dată sau separat?

[Cristi N]

Bogdan Suditu

...18 oct. 1881 - inaugurarea căii ferate Buzău - Mărășești...., inclusiv podul peste râul Buzău de la Vadu Pașii, cantonul c.f. de jos de la vad și halta din câmp.... Satul Vadu Pașii fusese înființat (trasat plan si 100 însurăței împroprietăriți) cu câteva luni mai devreme - 6 martie 1881.
Salutări ceferiștilor din VP! Adam Victor @Bucur Aurel Stefan Toader Gheorghe Remus @Tudor Mihai

Powered by API/PUM imgur uploader

Acum 140 de ani, la 18 octombrie 1881, se inaugura oficial linia de cale ferată Buzău – Mărășești, prima linie construită și proiectată de ingineri români, sub administrația directă a statului român, respectiv a Direcției Generale a Căilor Ferate Române (înființată în 1880). Această linie scurta semnificativ relația directă dintre Muntenia și Moldova, realizată până atunci prin varianta ocolitoare care asigura accesul la cele mai importante porturi de la Dunăre ale României, Brăila și Galați, construită ca parte a concesiunii Strussberg.

Construirea liniei Buzău – Mărășești se realiza în contextul în care statul român își asuma controlul asupra sistemului feroviar, pe de o parte prin preluarea tuturor liniilor aflate sub concesiuni străine, pe de altă parte prin construirea de noi linii prin forțe proprii. Succesul construirii liniei Buzău – Mărășești a reprezentat o confirmare a potențialului tânărului stat român. Ea a stârnit la vremea respectivă un entuziasm general, rezumat și în discursul Regelui Carol I: ,,Sunt 12 ani de când întâiul car de foc străbătu câmpiile frumoase și holdele bogate ale României; nu se prevedea că în un timp așa de scurt vom lucra și exploata singuri, prin propriile noastre mijloace, drumurile de fer, că vom fi pe deplini stăpâni a acestei mari artere a civilizațiunii, care a dat un avânt neașteptat vieții noastre comerciale. Iată succese strălucite, progrese însemnate, dobândite prin noi înșine."

Chiar la festivitatea ținută cu ocazia inaugurării liniei, la Focșani, în seara de 18 octombrie, inginerii prezenți au hotărât pe loc să înființeze o societate ,,de ingineri și arhitecți, indigeni sau străini, în scopul de a se menține în curentul dezvoltării științei, comerțului și industriei în celelalte țări și a căuta a le pune în raport cu trebuințele și necesitățile țării, prin o discuție întinsă în sânul societății".

Societatea, care și-a început activitatea efectiv de la 6 decembrie 1881, odată cu prima adunare generală ținută în fosta sală de clasa I a Gării de Nord din București, s-a numit Societatea Politecnică Română și a rămas activă până la instaurarea puterii comuniste. Primul ei președinte a fost inginerul Dimitrie Frunză, directorul responsabil de construcția liniei Buzău – Mărășești.

📖 Din 1885, Societatea Politecnică Română a început publicarea unui Buletin, care, deși cu mai multe întreruperi în prima perioadă, a apărut în tot timpul cât societatea rămâne activă, respectiv cca 60 de ani. Toate volumele care s-au păstrat până în zilele noastre din această publicație, puse la dispoziție de Asociația Generală a Inginerilor din România, pot fi răsfoite astăzi în Biblioteca Digitală, unde se află în curs de catalogare la nivel de articol: https://biblioteca-digitala.ro/...

📖 Un istoric al Societății Politecnice Române, precum și o trecere în revistă a ingineriei românești până la acea dată puteți citi în numărul din 1927, realizat de inginerul Ion Ionescu: https://biblioteca-digitala.ro/...

📖 Despre construcția căii ferate Buzău – Mărășești și istoria ei puteți afla mai multe citind și articolul lui Ionuț Iliescu din Cronica Vrancei, publicație editată de Muzeul Vrancei din Focșani: https://biblioteca-digitala.ro/...

🖼️ Podurile liniei Buzău – Mărășești au fost construite inițial din lemn. Cca 15 ani mai târziu, ele au fost reconstruite și înlocuite cu poduri metalice. Multe fiind distruse în timpul Primului Război Mondial, au fost refăcute în diverse etape de-a lungul perioadei interbelice. În imagine sunt cele două poduri de peste Buzău, cel vechi, metalic, construit sub conducerea lui Anghel Saligny în 1886, și cel mai nou, din beton armat, așa cum sunt prezentate într-un articol scris de Ion Ionescu în Buletinul Societății Politecnice din 1931.

[tom_sawyer]

Poza cu locomotivele nu cred că este din 1881. La inaugurarea din 1881 bănuiesc că era doar podul cu grinzi metalice din spate, podul cu arcade cred că e de la dublarea liniei (în perioada interbelica?).

[Cristi N]

Da, podul de beton a fost construit undeva inainte de 1931 atunci cand e mentionat in Buletinul Societății Politecnice.

[tom_sawyer]

"Charta Telegrafo-Poștală". 1865. Pe timpul lui Cuza. Pe hartă apare "România", deși numele oficial al statului era încă "Principatele Unite Române" (până în 1866).
Cele 3 județe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad) au fost cedate Rusiei în 1878, după Războiul de Independență.

Apar drumurile poștei și liniile de telegraf. Plus locurile unde se schimbau caii ("releu de cai").

Încă nu aveam căi ferate. Linia București-Giurgiu a fost pusă în funcțiune abia în 1869.





sursa: facebook Vlad Cubreacov

[cristi5]

Superba harta, merci!

[nenea_hartia]

^ Foarte simpatică harta, mulțumesc! Spre deosebire de călătorii spre Moldova sau spre sudul Olteniei, nevoiți să traverseze prin Rimnic Sârat, Capu Dracului, Cioroiul, sau alte localități cu nume la fel de puțin atrăgătoare, călătorii în drum spre Câmpina se puteau desfăta câteva ore, cât se schimbau caii, la Doue Chirciume .

[aschiutza]

Un film interesant cu multe detalii tehnice despre constructia podului peste lacul Mangalia:

[tom_sawyer]

DN1 în 1944:

[tom_sawyer]

IPTANA scurt istoric:

1953 - S.C. IPTANA S.A. a fost infiintata prin decizie guvernamentala sub denumirea initiala de Institutul de Proiectari Hidrotehnice si Drumuri (IPHD) – unitate centrala specializata, aflata in subordinea directa a conducerii Ministerului Transporturilor Navale si Aeriene.

1966 - Formatiunile de proiectare pentru infrastructura transporturilor rutiere, navale si aeriene din cadrul diferitelor administratii de profil au fost reorganizate sub denumirea de Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA) in subordinea ministerului omonim. In anii care au urmat institutul si-a dezvoltat si diversificat activitatea pentru a fi in masura sa intocmeasca intregul volum de documentatii tehnice necesar ministerului.

1991 - Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene , unitate economica centrala a Ministerului Transporturilor a fost transformat in societate comerciala pe actiuni in baza HG nr 1336/21 decembrie 1990.

1999 - In urma unei licitatii, pachetul majoritar de actiuni al societatii a fost dobandit de catre Asociatia Salariatilor si Conducerii, IPTANA SA devenind o companie independenta, cea mai puternica si capabila firma de proiectare si consultanta in domeniul sau de activitate.

2017 - intră în insolvență

prezent (2021) - site-ul www.iptana.ro e nefuncțional; o fi intrat în faliment?


Pe internet se găsește încă următoarea monografie, o bună sursă de documentare despre evoluția infrastructurii de transport în România:

1953 - 2003 IPTANA
50 DE ANI DE PROIECTARE PENTRU INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR

PARTEA I -EVOLUŢIE, DOMENII DE ACTIVITATE,PRINCIPALELE REALIZĂRI
http://www.iptana.ro/romania/download/PARTEA%20I_Generale.pdf

PARTEA II -DRUMURI ŞI AUTOSTRĂZI
http://www.iptana.ro/romania/download/PARTEA%20II_Drumuri.pdf

PARTEA III- PODURI, PASAJE DENIVELATE, VIADUCTE
http://www.iptana.ro/romania/download/PARTEA%20III_Poduri.pdf

PARTEA IV- LUCRĂRI HIDROTEHNICE ŞI PORTUARE
http://www.iptana.ro/romania/download/PARTEA%20IV_Hidro.pdf

PARTEA V- CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII
http://www.iptana.ro/romania/download/PARTEA%20V_Constructii.pdf

PARTEA VI- STUDII DE TEREN
https://ro.scribd.com/doc/169830141/Partea-Vi-Geo-Topo

Despre poduri:

Mai există chestii interesante în Revista Construcțiilor, sunt publicate în foileton, dar trebuie ceva muncă să le găsești. Sunt mai puține amănunte tehnice, dar mai multă istorie. Un exemplu e serialul de aici, respectiv aici, paginile 44-45 (din câte știu eu, toate originalele revistei sunt puse pe issuu.com și se descarcă mai greu, dar nu e imposibil). Am pus partea a IV-a ca exemplu, dar se găsesc și celelalte. Există astfel de seriale cam pentru toate tipurile de poduri, dar trebuie să ai răbdare să cauți. Spre exemplu aici, la paginile 38-39, găsești despre podurile hobanate. Și la AGIR găsești tot felul.

Din partea a II-a a monografiei atașez paginile privitoare la autostrăzi:














Powered by API/PUM imgur uploader

   

[aschiutza]

un film despre constructia si montarea podului  '' Sf.Maria'' de peste Canalul Dunare-Marea Neagra de la Cernavoda

[GIV]

oare se gasesc filmari de la constructia viaductului de la barcau sau a podului de la calafat?

[JohannDB]

        Calafat......... Podul începe după borna km 82 DN 56 la cca 800m (borna 82, aflată la 20 m înainte de "gheretele poliției de frontieră RO/BG"  de pe partea noastră)i; de aici DN -ul după PTF, merge "înainte" vreo 300-400 m după care face o curbă largă la dreapta, trece pe sub DN 56D care intră în orașul Calafat, prin girația de la Lidl și după subtrecerea acestui pod, la 300m  face intrarea pe rampa românească spre podul propriu-zis spre Bulgaria....

 
                 31.03.2012.... Ticu Constantin


                  Ianuarie 2021.... Ticu Constantin


                 04.10.2021...  Ticu Constantin

[tom_sawyer]

Și de la constructor:

[GIV]

superbe imagini, multumesc!