Arhivele cu drumuri

[b1]

Harta foarte detaliată a Europei din secolul XIX (inclusiv a României, fără Dobrogea): https://maps.arcanum.com/hu/map/europe-19century-secondsurvey/?layers=158%2C164&bbox=-5735818.245245171%2C3957717.150053159%2C9125986.03829822%2C9495426.975257609

[dr4qul4]

cred ca e al doilea sau al 3-lea recensamant militar austro-ungar. Am si eu salvate mai multe harti vechi, majoritatea chiar de pe acel site (e la favorite). Nu stiu insa cat de reale sunt

[tom_sawyer]

Hărțile sovietice 1: 100 000 reproiectate în Stereo70 (și multe altele)

http://geo-spatial.org/vechi/download/hartile-sovietice-1-100-000-reproiectate-in-stereo70

http://geo-spatial.org/harti/#/viewer/openlayers/10

[tom_sawyer]

Asociaţia Profesională de Drumuri şi Poduri din România pune la dispozitia persoanelor interesate arhiva revistei Drumuri - Poduri:

http://www.apdp.ro/ro/publicatii/drumuri-poduri/


Din istoricul A2, în primele numere (1991; contractele nu au mai fost duse la capăt din cauza situației economice din anii '90):



http://www.apdp.ro/documents/dp/1991/DP_2_1991.pdf


http://www.apdp.ro/documents/dp/1991/DP_3_1991.pdf

Powered by API/PUM imgur uploader

[tom_sawyer]

Un "sereleu" din Podu Turcului a cîştigat contracte de peste 100 milioane de euro în ultimii doi ani!

12 martie 2004

Sereleul "Spedition UMB" din Podu Turcului (Bacău) cîştigă contract după contract pentru refacerea unor drumuri naţionale, acumulînd într-un an şi jumătate un portofoliu de lucrări de peste 105 milioane de euro. Motivul pare să fie relaţia specială pe care patronul firmei, Dorinel Umbrărescu, o are cu responsabilii din ministerul transporturilor. "Spedition UMB" este asociată direct cu firma "Selena" Bacău, controlată de Dumitru Sechelariu, fratele secretarului de stat responsabil cu coordonarea investiţiilor din sectorul drumurilor naţionale, Sergiu Sechelariu.

Dorinel Umbrărescu şi Dumitru Sechelariu sînt parteneri în consorţiul care a cumpărat fabrica de hîrtie de ziar "Letea" Bacău. Zilele trecute, firma omului de afaceri Dorinel Umbrărescu a reuşit să cîştige noi contracte în domeniul infrastructurii rutiere, în valoare totală de peste 35,8 milioane de euro, ridicînd valoarea încasărilor societăţii din aceas-tă activitate la peste 105 milioane de euro.

"Spedition UMB" a semnat, recent, trei contracte în mai puţin de două săptămîni cu Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi pentru realizarea de covoare asfaltice pe o lungime de 150 km şi întreţinere periodică pe un alt drum. Practic, împreună cu alte două societăţi - "Genesis International" Bucureşti şi "PA & CO International" Bacău (controlată de Costel Căşuneanu, important sponsor al partidului de guvernămînt) - firma "Spedition UMB" domină la capitolul contracte publice de modernizare şi întreţinere a drumurilor naţionale. De-a lungul ultimelor 14-16 luni, cele trei firme au căpătat de la bugetul statului fonduri de peste 165 milioane de euro. Surse din piaţă susţin că preferinţa autorităţilor pentru "Spedition UMB" nu are ca motivaţie cauze obiective; firma nu lucrează mai repede şi nici mai bine faţă de celelalte, ba dimpotrivă. Şoseaua Iaşi-Vaslui-Crasna, contractată anul trecut de "Spedition UMB", arată astăzi mai prost decît a fost înainte de reabilitare. În prezent, compania "Spedition" are lucrări contractate în Braşov (circa 55 miloane de euro), Iaşi (35,8 milioane de euro), pe tronsonul DN 11B Tîrgu Secuiesc-Cozmeni (5 milioane de euro), DN 1 Ploieşti-Buzău (12,6 milioane de euro).

bursa.ro

[GIV]

interesant articolul^

[stangabriel]

https://iptana.ro/istoria/

Poze si filmari din ultimii 50 de ani, plus statistici.

[tom_sawyer]

sursa

After the union of Transylvania with Romania in 1918, the bad condition of roads made a modernisation necessary. A swedish company, Johnsonkoncern, began with the construction of a road of 750 km from Bucharest via Brasov, Sibiu, Sebes, Turda and Cluj to Oradea. The construction began in 1931 and lasted until 1938.

sursa

Si aici putina bascalie, dar o istorie buna a contractului cu suedezii pentru DN1:
http://www.dailycotcodac.ro/2013/09/modelul-bechtel-inventat-intre-razboaie-soseaua-bucuresti-oradea-o-teapa-de-traditie/

1937:






"La Roumanie", suplimentul ziarului Figaro, 27 iunie 1937
https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k409532m/f4.item#

[tom_sawyer]

"Semne oficiale pentru SEMNALIZĂRI RUTIERE, conform legii din 28 Mai 1935"


(sursa: un anunț de pe okazii.ro)

Powered by API/PUM imgur uploader

[TVlad]

Formidabil, ai cumva mai multe informatii despre drumurile modernizate de firma suedeza? Un unchi de-al meu originar din jud. Olt spunea in anii '80 ca drumul Slatina - Pitesti ar fi fost construit de o "societate suedeza". Am retinut informatia asta de mic copil pentru ca mi s-a parut uluitor ca in polul national comunismului sa fi lucrat cindva, intr-o lume mai buna, o firma occidentala. In acei ani '80 drumul era cu placi de beton intr-o stare nu prea buna. Iar pe margine erau pancarte cu lozinci cu Partidul, iubitul conducator si alte asemenea. S-a intimplat o data sa fim trasi pe dreapta de Militie si sa asteptam o ora sa treaca "Tovarasu"...

[tom_sawyer]

Vezi la pagina 5 câte ceva.

[tom_sawyer]

Proiect de pod peste raul Siret la Cosmesti, 1939
Mapa cu proiectul de pod peste raul Siret.
Contine 34 planse litografice alb negru si colorate de mana.
Format folio.
www.anticariat-unu.ro/proiect-de-pod-peste-raul-siret-la-cosmesti-1939-p103976


















Powered by API/PUM imgur uploader

[TibiV]

Proiectul nu este pentru un pod de cale ferata?!...

[RataRR]

Podul e unul mixt feroviar/rutier. Calea ferata sus, drumul jos. Se vede in a treia poza cum un drum intra sub calea ferata si pare sa continue sub ea.

[stangabriel]

https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/povestea-autostrazilor-inaugurate-de-ceausescu-2368443.html

La sfârșitul anilor '80, rețeaua de drumuri din România măsura peste 70.000 de kilometri, însă doar 11.000 de kilometri de drumuri puteau fi clasificate ca șosele moderne, la standarde internaționale.

,,În 1985 sistemul rutier mai includea 15.672 de kilometri de drumuri acoperite cu beton, 20.208 kilometri de drumuri asfaltate, 27.279 de kilometri de drumuri pietruite și peste 9.100 de kilometri de drumuri de pământ. În anii '70 și '80 șoselele au cuprins un trafic mai ridicat de călători și marfă, deși programele Partidului Comunist Român încercau să inverseze trendul. Printre marile proiecte de infrastructură ale epocii Ceaușescu cele mai notabile au fost șoseaua Transfăgărașanului, super-șoseaua Sibiu - București - Constanța și podurile de la Cernavodă", arătau, în 1989, cercetătorii de la Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, în volumul ,,România, un studiu al ţării", editat de Ronald D. Bachman (1947 – 2012).

n anii '60, când a început construcția primei autostrăzi din România, planurile legate de dezvoltarea infrastructurii rutiere vizau construcția a peste 3.000 de kilometri de șosele de mare viteză. O hartă din 1968 care prezenta viitoarele autostrăzi, publicată de fostul Institut de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA) cuprindea traseele autostrăzilor Mureş, Argeş, Făgăraş, Litoral, Ardeal Nord, Prahova, Moldova, Oltenia şi Giurgiu. Toate erau unite între ele şi se întindeau până la frontierele României, potrivit documentului.

Însă în următoarele două decenii, doar două sectoare de autostradă au fost construite în România. Primul, între București și Pitești, avea 95 de kilometri și a fost inaugurat în 1972. Al doilea tronson de autostradă din România a fost realizat în anii '80. Cei 17 kilometri din Autostrada Soarelui, între Feteşti şi Cernavodă, au fost inaugurați în 1987 de Nicolae Ceaușescu.

Prima autostradă din România
Peste șase ani a durat construcția celor aproximativ 100 de kilometri din Autostrada București - Pitești, pe traseul unui drum modernizat înainte de Al Doilea Război Mondial, care se prezenta, în deceniile următoare într-o stare excelentă, față de restul șoselelor din România.

Ținând cont de traficul intens şi de vitezele de circulaţie crescânde, pe noul drum viteza proiectată este de 140 de kilometri pe oră. În plan, traseul a fost proiectat, adoptându-se curbe şi contra-curbe, cu tangențe comune, cu raze mari, asigurându-se o vizibilitate bună şi eliminarea monotoniei traseului. De-a lungul drumului vor fi construite platforme de parcare, în ambele sensuri, pentru a da posibilitate autovehiculelor să oprească, din loc în loc, fără a stânjeni circulaţia. În calculele făcute de către proiectanţi şi constructori este prevăzută şi capacitatea de circulaţie: 900 autovehicule etalon pe oră", arăta Informația Bucureștiului, în 1968.

Atunci, finalizarea lucrărilor la autostrada București - Pitești era estimată pentru anul 1969, însă proiectul a acumulat întârzieri, autostrada fiind inaugurată în 1 iulie 1972.

,,La 1 iulie 1972 a fost dată în folosință prima autostradă din țara noastră, Iată câteva date mai importante: 100 kilometri lungime, cu două sensuri de circulație de cite 7 metri lățime, despărțite de o zonă verde de 4 metri. Fiecare sens este constituit din două benzi de circulație de câte 3,5 metri. îmbrăcămintea rutieră adoptată este betonul asfaltic, iar ambele sensuri de circulație dispun de o bandă de siguranță de 3 metri, din pământ stabilizat, ce urmează să se asfalteze. Spațiul verde central ce se va completa cu vegetație pitică, are rolul de a forma un ecran protector împotriva orbirii cu farurile autovehiculelor ce vin din sens contrar. În total, platforma autostrăzii are 24 de metri", informa revista Almanah Auto, în 1973.

Un ciot din Autostrada Soarelui, inaugurat de Nicolae Ceaușescu
La darea în folosință a autostrăzii, autoritățile anunțau noi planuri de extindere a rețelei rutiere de mare viteză.

,,Programul de construcții de autostrăzi și autodrumuri continuă în ritm susținut; în anul care a trecut, au fost elaborate studiile și proiectele pentru autostrada București—Litoral, a cărei execuție pe tronsoane va începe încă din anul 1972", informa Almanahul Știință și Tehnică.

După finalizarea lucrărilor la Autostrada Bucureşti – Piteşti, investiţiile în autostrăzi nu au mai continuat în ritmul aşteptat de români.

Abia 15 ani mai târziu, în noiembrie 1987, fostul președinte comunist Nicolae Ceaușescu a inaugurat și a doua autostradă din România, de 17 kilometri, între orașele Fetești și Cernavodă, unde au fost deschise și noile poduri de pe Dunăre.

Prin darea în folosinţă a segmentului de autostradă Feteşti — Cernavodă, drumul bucureştenilor şi al majorităţii celor care se îndreaptă spre litoral va trece prin judeţul Călăraşi, acesta fiind sensibil mai scurt decât vechiul traseu", informa revista Flacăra, în 1988.