Fonduri europene

[TibiV]

Parlamentul aprobă Mecanismul de redresare și reziliență în valoare de 672,5 miliarde EUR

PE a aprobat marți Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta țările Uniunii să combată efectele pandemiei de COVID-19.

Regulamentul referitor la obiectivele, finanțarea și normele de accesare ale Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) a fost adoptat cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri. MRR este cel mai important element constitutiv al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare ,,Next Generation EU", în valoare de 750 de miliarde EUR.

Limitarea efectelor negative ale pandemiei

Se pun la dispoziție 672,5 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei. Se pot finanța prin MRR și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior. Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

Eligibilitatea pentru finanțare

Pentru a putea să beneficieze de finanțare, planurile naționale de redresare și reziliență trebuie să se concentreze pe domenii-cheie de politică ale Uniunii: tranziția spre o economie verde, inclusiv biodiversitatea, transformarea digitală, coeziunea economică și competitivitatea, precum și coeziunea socială și teritorială. Sunt eligibile pentru finanțare și planurile care ajută instituțiile să se pregătească pentru crize și să reacționeze la ele. Mai pot fi finanțate politicile pentru copii și tineret, inclusiv pentru învățământ și formarea de competențe.

Fiecare plan trebuie să consacre climei cel puțin 37% din buget, iar acțiunilor din domeniul digital cel puțin 20%. Planurile trebuie să aibă un impact social și economic de durată și să includă reforme cuprinzătoare și un pachet robust de investiții. Ele nu pot prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu.

Regulamentul mai stipulează că doar statele membre care s-au angajat să respecte statul de drept și valorile fundamentale ale Uniunii pot primi fonduri din MRR.

https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20210204IPR97105/parlamentul-aproba-un-mecanism-de-redresare-si-rezilienta-de-672-5-miliarde-eur

Mi se pare mie sau ultima fraza spune ca Ungaria va avea probleme cu finantarea din MRR?....

[etravel]

Suntem printre cei mai green și mai digitalizați?

Cred ca el confunda digitalizarea cu conectivitatea la Internet.
Prima e groaznica spre zero absolut, a doua e clar mult peste media europeana.

[cristi5]

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

https://www.contributors.ro/pnrr-for-dummies-sau-planul-cincinal-cu-mcv-atasat/

Sorin Ionita magistral ca de obicei. Am ales cateva paragrafe, poate vrea @TibiV sa mai puna altele

Cum se derulează financiar PNRR

Toată lumea depune planurile naţionale agreate până în mai-iunie 2021
Apoi începe altă muncă grea: fiecare ţară face un Plan de Finanţare (PF) eşalonat pe fiecare domeniu din PNRR, pe ani şi pe ţinte de atins periodic (milestones & targets). PF trebuie agreat PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat cu Comisia, deci va urma încă o repriză de negocieri şi stres, în funcţie de cât de bine şi clar a fost făcut PNRR iniţial.
Prefinanţarea (13% din sumă) ni se virează la două luni după aprobarea PF. În funcţie de cum ne mişcăm, poate fi octombrie 2021 sau mai târziu.
De două ori pe an facem un Raport de Implementare pe reforme (milestones), nu doar pe stadiul proiectelor cum eram obişnuiţi până acum. La ele ataşăm o cerere de plată conform calendarului agreat în PF.
Decontarea celor două cereri de plată anuale se face în funcție de reforme, NU proporțional cu avansul fizic al proiectelor. Deci dacă ai promis reforma pensiilor sau ANAF, de exemplu, şi n-ai făcut-o la termen, se blochează banii chiar dacă lucrările pe proiecte sunt în grafic. Cu cât se decalează mai mult plăţile, cu atât e mai puţin probabil să te încadrezi în termenul de cinci ani. În plus se verifică încadrarea în cele 37% cheltuieli pentru "verde" şi 20% pentru digitalizare iar abaterile duc de asemenea la nedecontare. Ministerele vor trebui să poată gestiona deci simultan şi graficele de lucrări, şi categoriile de cheltuieli şi avansul reformelor promise.
Unde suntem cu PNRR astăzi, 7 mai 2021? Care sunt problemele?

Negocierile cu Comisia au fost permanente în ultimele săptămâni, pe sectoare de policy, pe ambele laturi ale PNRR: planul de reforme şi proiectele ca atare.

A. Matricea cu principalele reforme la care ne angajăm, pe care se vor construi milestones evaluate de două ori pe an, poate bloca complet finanţarea în PNRR cum am văzut. În cadrul discuţiilor în curs şi la negocierile de săptămâna viitoare avem ca temă să facem mai clar faptul că reformele finanțabile din PNRR sunt cele menționate în recomandările specifice de țară.

Discuţiile fiind în desfăşurare, EFOR nu poate şi care e stadiul lor exact azi, vineri 7 mai, dar din discuţiile anterioare putem da câteva exemple din cele care au fost desemnate ca priorităţi în rapoartele de ţară ale Comisiei, deci sunt obligatorii:

Reforma pensiilor, pe care ezităm să propunem un calendar exact
Reforma salarizării în sectorul bugetar: chestiunea cu sporurile şi toate celelalte probleme
Reforma în fiscalitate: aici am propus lucruri insuficiente, gen conectarea caselor de marcat, dar nu o reformă & digitalizare clară şi masivă a ANAF aşa cum se aşteaptă, pentru a îmbunătăţi colectarea veniturilor
Reforma administraţiei locale: solicităm un fond pentru primării dar nu am propus nimic substanţial ca reforme, în afară de o versiune soft (voluntară) de asocieri de localităţi care e oricum posibilă şi pe cadrul legal actual

[dr4qul4]

Intrebare: Pasajele peste CF au vreo sansa sa intre pe PNRR?
Ar ajuta la eliminearea de noxe (satul la bariera polueaza) dar mai ales la salvarea de vieti omenesti. Avem atat de multe treceri la nivel, incat nu ne ajung fondurile din PNRR. Dar macar 30-40 de pasaje sa facem.

Citind acest articol (banuiesc ca este scris de colegul nostru de forum cu expertiza pe CF se pare ca am confundat persoana), cred ca am putea baga metroul din Cluj-Napoca. Varianta usaora, nu vreuna de metrou greu. Bineinteles, NU va fi terminat in 5 ani. Dar si daca platim jumatate din el din PNRR tot e un castig. Peste 5 ani, tot cu fonduri UE sau cu imprumuturi, ar trebui sa-l putem termina. Totul e sa nu ne intindem )
Si bineinteles, paduri forestiere in lungul tuturor autostrazilor si variantelor de ocolire existente. Plus pe toate drumurile din Baragan.
Si plantatii de salcam pe nisipurile Olteniei si pe versantii rasi.

[cristi5]

^ nu pricep. Textul e scris de Sorin Ionita. El nu are expertiza CF, sau daca are *si* CF atunci e mai tare ca Napoleon si Champollion la un loc.

[TibiV]

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

https://www.contributors.ro/pnrr-for-dummies-sau-planul-cincinal-cu-mcv-atasat/

Sorin Ionita magistral ca de obicei. Am ales cateva paragrafe, poate vrea @TibiV sa mai puna altele

Vă propunem să priviţi proiectele ca împărţite (pur analitic) în trei categorii gen semafor, cu concluzia de acţiune pentru fiecare: vedeţi tabelul din pagina următoare. Lucrurile au fost în permanent flux în ultimele săptămâni, cu proiecte adăugate de ministere ori scoase în negocierile politice ale coaliţiei, deci nu putem avea o imagine completă a lor până săptămâna viitoare când se trage linia. Versiunea de PNRR publicată la începutul lunii aprilie evident nu mai corespunde în detalii.

Concluziile le tragem singuri...

PS
Foarte interesante comentariile de pe contributors.ro...
Coana Europa este rea si nu vrea sa ne dea bani pentru ce ne trebuie noua... Huoooo, coana Europa!

Ca in bancul ala...

Un roman plecat de 50 de ani in America, unde a facut avere, se intoarce in satul natal si le spune oamenilor ca le va trimite in fiecare luna cate 100 de dolari, ca sa ajute la propasirea satului.
Merge treaba cateiva ani, dar dupa aia vine criza...
Si satenii vad ca nu le mai vin 100 de dolari, le  vin doar50.
Se duc la primar sa il intrebe ce se intampla.
Primarul: "Stiti, a venit criza, omul are si el familie si responsabilitati, a fost nevoit sa mai reduca cheltuielile..."
Satean: "Bine, sa le reduca, DAR DE CE DIN BANII NOSTRI?!..."

[cristi5]

Eu nu ma pricep la fonduri europene dar am auzit ca nu s-a facut mare lucru pe fonduri structurale (50 miliarde conform tabelului lui Ionita) in ultimii ani. Stie cineva mai mult? @Florin?

[Feri]

Scriu aici despre un aspect despre care parca nu se comunica indeajuns la noi, dar pana la finele anului asta ar trebui sa apara o revizuire a reglementarilor TEN-T din partea comisiei. (https://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t/review_en )

Consulatrea s-a incheiat pe 05.05.21 (https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12532-Trans-European-transport-network-TEN-T-revised-guidelines_en)

Toata procedura are in spate si un Audit finalizat in martie '20 si concentrat pe stadiul realizarii retelei TEN-T Core (https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR20_09/SR_Road_network_EN.pdf ).

Citez din principala recomandare a acestuia:

The Commission should:
(a) ensure that Member States have appropriate planning to have the entire TEN-T core network complete by 2030, indicating the schedule and budgetary availability. A particular attention should be paid on cross-border sections, especially in Member States which are not progressing in these areas.
Timeframe: 2021 revision of the TEN-T Regulation

(b) take the appropriate steps so that Member States prioritise the available Cohesion Fund and ERDF for roads on investment in the core network with a view to completing it by 2030, especially in Member States where progress has been limited so far.
Timeframe: when adopting PAs and OPs for 2021-2027 programming period

Asadar pe execrcitiul financiar 2021-2027 este foarte probabil sa se insiste pe prioritizarea sectiunilor in core neatinse inca de SF/PT/Executie comparativ cu cele din comprehensive/non TEN-T.

De altfel si declaratia doamnei Valean confirma aceasta idee:

The design of the core network, strategically the most important part of the TEN-T, will remain as it is. We are not looking for a revolution and we have already made a lot of progress. However, certain projects are delayed and risk missing the 2030 completion target. BUT extending this deadline is not an option. Reducing ambition neither.
The only way forward is instead to strengthen the mandatory nature of Member States' obligations, and to reinforce EU-level instruments and the governance of the network, which proves every day to be more important.

https://ec.europa.eu/commission/commissioners/2019-2024/valean/announcements/speech-commissioner-valean-ten-t-revision-first-results-stakeholder-consultation-european-parliament_en

Asadar este foarte probabil sa continue sprijinul pentru A6 de expmplu, cum scriam si aici:

Nu ar trebui sa mire pe nimeni faptul ca A6 este readusa in discutie. Spre deosebire de guvernantii nostri din ultimii 20 de ani si declaratile electorale pompoase promitind autostrazi peste tot, UE a fost si este consecventa in strategia sa unde A6, impreuna cu A1, sunt top priority ca parte din Core Ten-T. Defapt A6 montan are lobby puternic  bulgaresc si nu numai [...]

Si tot legat de asta, nu cred ca este intamplator ca 3 din cele 4 proiecte din capitolul autostrazi pe PNRR sunt din reteaua core.

[Feri]

S-a aprobat in sfarsit de catre CE acordul de parteneriat si implicit noile Programe Operationale 2021-2027:

45 de miliarde de euro pentru transformarea României: Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat pentru perioada 2021-2027

Comisia Europeană a anunțat, astăzi, aprobarea Acordului de Parteneriat, document esențial pentru ca România să poată atrage fondurile europene aferente perioadei de programare 2021-2027.
Țara noastră dispune prin Politica de Coeziune 2021-2027 de 45,1 miliarde de euro, dintre care 31,5 miliarde de euro alocare europeană și 13,6 miliarde euro contribuție națională.
Politica de Coezine cuprinde investiții importante în infrastructură, educație, sănătate și servicii sociale.
[...]
 
Programele Operaționale prin care România va atrage fondurile alocate pentru perioada 2021-2027 sunt următoarele:

Programul operațional și data transmiterii la Comisia Europeană   Buget total (alocare UE și cofinanțare)

• Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027 (6 mai 2022)   959 mil euro
• Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 (31 mai 2022)   4,11 mld euro
• Programul Operațional Transport 2021 – 2027 (3 iunie 2022)   9,68 mld euro
• Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 (8 iunie 2022)   5,25 mld euro
• Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027 (9 iunie 2022)   4,32 mld euro
• Programul Operațional Regional Vest 2021-2027 (18 mai 2022)   1,17 mld euro
• Programul Operațional Regional Sud Muntenia 2021-2027 (25 mai 2022)   1,57 mld euro
• Programul Operațional Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027 (25 mai 2022)   1,20 mld euro
• Programul Operațional Regional Nord-Vest 2021-2027 (26 mai 2022)   1,43 mld euro
• Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 (30 mai 2022)   1,75 mld euro
• Programul Operațional Regional Sud-Est 2021-2027 (30 mai 2022)   1,48 mld euro
• Programul Operațional Regional Centru 2021 – 2027 (30 mai 2022)   1,38 mld euro
• Programul Operațional Regional București-Ilfov (23 iunie 2022) 1,46 mld euro
• Programul operațional și data transmiterii la Comisia Europeană   Buget total (alocare UE și cofinanțare)
• Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027 (6 mai 2022)   959 mil euro
• Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 (31 mai 2022)   4,11 mld euro
• Programul Operațional Sănătate (29 iulie 2022)   3,88 mld de euro
• Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (29 iulie 2022) 2,2 mld euro
• Programul Operațional Tranziție Justă (29 iulie 2022)   2,53 mld euro

Pentru PO Transport, per total cam asa se schimba cofinantarea de la bugetul de stat comparativ cu peroada precedenta:




Powered by API/PUM imgur uploader

[mirceaeliade]

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României cu o valoare de 4 miliarde de euro pentru sprijinirea întreprinderilor din toate sectoarele, în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Cadrul temporar de criză prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre:
1) cuantumuri limitate de ajutoare, sub orice formă, pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contramăsurile ulterioare, până la suma majorată de 62.000 de euro și 75.000 de euro în sectorul agriculturii și, respectiv, al pescuitului și acvaculturii și de până la 500.000 de euro în toate celelalte sectoare;
2) sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate;
3) ajutor prin care să se ofere compensații întreprinderilor pentru prețurile ridicate la energie. Ajutorul, care poate fi acordat sub orice formă, va oferi compensații parțiale întreprinderilor, în special marilor consumatori de energie, pentru costurile suplimentare datorate creșterii excepționale a prețului gazului și al energiei electrice. Ajutorul total pe beneficiar nu poate depăși 30 % din costurile eligibile și, pentru a stimula economisirea de energie, ar trebui să privească cel mult 70 % din consumul său de gaze și de energie electrică din aceeași perioadă a anului precedent, până la maximum 2 milioane de euro în orice moment. În cazul în care întreprinderea înregistrează pierderi din exploatare, poate fi necesară acordarea unui ajutor suplimentar pentru a se asigura continuarea activității sale economice. Prin urmare, pentru utilizatorii mari consumatori de energie, intensitățile ajutoarelor sunt mai mari, iar statele membre pot acorda ajutoare care depășesc aceste plafoane, până la 25 de milioane de euro, iar întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele și subsectoarele afectate în mod deosebit, până la 50 de milioane de euro;
4) măsuri de accelerare a introducerii energiei din surse regenerabile. Statele membre pot institui scheme de investiții în energia din surse regenerabile, inclusiv hidrogenul din surse regenerabile, biogazul și biometanul, stocarea și căldura din surse regenerabile, inclusiv prin pompe de căldură, cu proceduri de licitație simplificate care pot fi puse în aplicare rapid, incluzând, în același timp, garanții suficiente pentru respectarea condițiilor de concurență echitabile.
5) măsuri de facilitare a decarbonizării proceselor industriale. Pentru a accelera și mai mult diversificarea aprovizionării cu energie, statele membre pot sprijini investițiile care vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special prin electrificare, eficiență energetică și trecerea la utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile care respectă anumite condiții. Statele membre au posibilitatea fie să instituie noi sisteme bazate pe licitații, fie să sprijine direct proiecte, fără licitații, cu anumite limite în ceea ce privește ponderea sprijinului public per investiție. Ar fi prevăzute bonusuri specifice de tip top-up pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și pentru soluții deosebit de eficiente din punct de vedere energetic.

https://www.economica.net/ce-aproba-o-schema-de-ajutoare-a-romaniei-cu-o-valoare-de-4-miliarde-euro-pentru-sprijinirea-firmelor-in-contextul-razboiului-din-ucraina_610569.html

[GIV]

care ar fi absorbtia fondurilor din total disponibili pe exercitiu financiar care se incheie la sfarsit de 2023 (2020+3) ?

[qionescu1]

Inca o sansa pentru Romania. Coridoare de interconectare, inclusiv (sau mai ales) cu Ucraina.

https://romania.representation.ec.europa.eu/news/infrastructura-de-transporturi-7-miliarde-de-euro-disponibile-pentru-proiecte-de-infrastructura-2023-09-26_ro

[tom_sawyer]

^

Astăzi, 26 septembrie, Comisia Europeană lansează un apel de proiecte pentru transporturi, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei [CEF].

Peste 7 miliarde de euro sunt disponibile pentru proiecte noi de infrastructură, modernizări și îmbunătățiri pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), care implică transportul feroviar, căile navigabile interioare, porturile maritime sau fluviale, și infrastructura rutieră.

De asemenea, vor fi eligibile și proiectele care ajută Culoarele Solidarității UE-Ucraina, create pentru a facilita exporturile și importurile Ucrainei și Moldovei.

Pentru prima dată, entități și autorități din Ucraina și din Moldova pot solicita direct finanțare din partea UE în cadrul acestui apel de proiecte, grație semnării acordurilor de asociere la CEF cu cele două țări la începutul acestui an.

Solicitanții sunt invitați să își depună propunerile până la 30 ianuarie 2024.

[tom_sawyer]

Document intern UE prezentat de Financial Times: Eventuala aderare a Ucrainei la UE va avea un impact major asupra are bugetului comunitar.

Estimările interne privind bugetul comun al Uniunii Europene, la care Financial Times a avut acces, arată că eventuala aderare a Ucrainei la UE ar da dreptul Kievului la aproximativ 186 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, ceea ce ar face ca multe dintre statele membre actuale să devină pentru prima dată plătitoare nete.

Oficialii UE au estimat în această vară potențialele implicații financiare într-un studiu consultat de Financial Times. Studiul intern, care nu e asumat de nici o instituție comunitară și reprezintă doar o schiță, a folosit actuala legislație a UE, aplicată în eventualitate unei uniuni extinse care include Ucraina, Moldova, Georgia și șase state din Balcanii de Vest.

Proiecția ia în calcul aderarea tuturor acestor țări aflate acum în diverse stadii ale negocierilor cu UE. Trebuie spus că e greu de crezut că aderarea tuturor acestor nouă țări poate avea loc concomitent sau în viitorul foarte apropiat. De altfel, un document elaborat de experți germani și francezi în urmă cu o lună arăta un posibil scenariu de lucru în UE, cu o Uniune dispusă pe patru cercuri concentrice, cu grade diferite de integrare.

,,Toate statele membre vor trebui să plătească mai mult la bugetul UE și să primească mai puțin de la acesta; multe state membre care în prezent sunt primitoare nete vor deveni contributoare nete", concluzionează documentul elaborat de secretariatul Consiliului UE.

[...]De asemenea, Ucraina s-ar califica pentru plăți în valoare de 61 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE, care au ca scop îmbunătățirea infrastructurii în statele membre mai sărace. Cu nouă state membre suplimentare, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Slovenia, Cipru și Malta nu ar mai fi eligibile pentru fondurile de coeziune, estimează studiul.

Studiul utilizează o simplă extrapolare a normelor bugetare existente ale UE, care ar fi aproape sigur ajustate în cazul extinderii. Studiul nu a fost elaborat în colaborare cu Comisia Europeană, organul executiv al blocului, și nici nu a fost aprobat de aceasta. Nu ia în considerare posibila aderare a Turciei.

g4media.ro