Flota sub pavilion romanesc

[subway]

La noi daca rememoram situatiile critice relativ recente vorbim mai degraba de furtuna pe mare, eu la asta ma gandeam a propos de mijloacele tehnice de salvare pe mare necesare nu la incendii sau la alte nenorociri gen bolesnite grave, <mutiny on board>, piraterie terorista, actiuni militare ostile ori auto sabordare!...ca poti imagina orice nebunie cu consecinte grave!
Prostia e mult mai imaginativa decat ne putem inchipui, ca doar are cerebelul odihnit de inactivitate!!!

Viata da e prioritara dar nu in primul rand a echipajului ci a celor nevinovati prinsi la mijloc...e ca la razboi, femeile si copiii si civili au precedenta ca nu s-au irolat sa-si dea si viata la limita...

[kitsune]

Păi dacă e bulău nu vine nimeni. Mai ales ăștia de la ARSVOM cu bărcuțele lor.
Dar, trecând la modul serios de comentat, furtuna nu este situație de urgență. Situațiile de urgență sunt (citez din minte, poate uit una sau două, nu dați cu parul):
- pierderea capacității de guvernare (cârmă, etc., toate alea de cârmesc vaporul)
- pierderea propulsiei
- black-out (pierderea energiei electrice, asta ducând și la pierderea propulsiei și uneori a guvernării)
- poluare
- incendiu
- gaură de apă
- coliziune
- eșuare
- om la apă
- accident uman, boală, epidemie la bord
- terorism, piraterie
- pierderea stabilității
- pierderea flotabilității
- pierderea integrității structurale a navei
- etc.

Astea de sus vin singure sau sunt (de cele mai multe ori) combinate. Din multe situații de urgență se iese doar cu ajutorul echipajului.


Viata da e prioritara dar nu in primul rand a echipajului ci a celor nevinovati prinsi la mijloc

Viața omului aflat pe navă e prioritară. Da, la pasagere echipajul e cel care trebuie să coordoneze activitatea de evacuare (că bănuiesc că la asta te referi) apoi se vor salva și ei. Singurii care rămân, comandantul și lăutarii, ăștia au obligația morală să se ducă la fund, că așa s-a creat precedentul pe la 1912

[subway]

Incet incet vorbim aceeasi limba, e datoria <militarilor> sa protejeze <civilii>.
La fel e si in aviatie, mai intai pasagerii si abia la sfarsit stewardesele si pilotii, comandantul pleaca ultimul.
Hai sa revenim un pic la subiect, navele de salvare pe mare...
Am urmarit intamplator niste documentare cum e cu astea in UK (ca au furtuni incomparabile cu ale noastre), am vrea noi sa avem asa ceva in dotare si echipaje atat de bine antrenate permanent ca ei...

[kitsune]

Marea Neagră are furtuni incomparabile cu altele. Poate doar prin Biscaya mai găsești ceva asemănător.
Și o caracteristică e că se montează foarte repede, te ia pe nepregătite

[subway]

Asa stiam si eu, factorul surpriza e caracteristic, furtuna din senin...Unii spun chiar ca de aia se numeste Marea Neagra si nu se mai numeste Pontul Euxin, ca atunci cand vine furtuna se inegreste intro clipita! dar ma indoiesc ca furtunile noastre depasesc in violenta si intensitate furtunile din marile nordului sau din Atlantic ce pot sa franga in doua chiar si un portavion...
Nu cumva factorul de risc e dimensiunea fragila a navelor mai degraba costiere decat oceanice?

[kitsune]

Că veni vorba de UK, uite aici un pdf despre organizarea SAR la ei:

Strategic Overview of Search and Rescue in the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland

Referitor la furtuni, bănuiesc că îți închipui că am avut parte de ele și prin nord, și prin sud, de toate formele și culorile. Dar cel mai nasol m-am simțit aici la noi, in găleata asta.
Uite o lectură interesantă:

Extreme cyclones can be explosive as well as nonexplosive, formed under different conditions of large-scale atmospheric circulation. Extreme cyclones in the Atlantic–European region are often "meteorological bombs" [34], with the surface pressure tendency reaching 20 hPa in 6 h [4,5]. Deep cyclones of the Atlantic–European region are supported by interaction with the jet stream and breaking of Rossby waves [35,36], therefore, forming clusters more often than in other cyclogenesis processes [37,38,39]. Extreme cyclones in the Black Sea region are nonexplosive and not very deep (often no deeper than 980 hPa), but they are characterized by large pressure gradients and high wind speeds of ≥30 m/s. One of the most dangerous cyclones in the northern Black Sea region on November 7, 2007, which caused the tanker wreck in the Kerch Strait, had a deepening rate of 5 hPa in 3 h, which was close to those of explosive cyclones [40]. Thus, the extreme cyclones over the Black Sea region are weaker than in the Atlantic–European region, but they can lead to significant damage.

Sursa

Dar trebuie să mă repet, furtuna nu este în sine o situație de urgență. Factor favorizant da. Dar navele in general sunt proiectate să facă față celor mai rele furtuni. Iar pe furtună nu ai ce salva cu bărcuțele alea de care facem referire. Nici măcar cu Hercules, care cu toate că a fost gândit să facă asta, nu este capabil. Sau Viteazul, "coleg" la Grupul de Intervenții și Salvări Navale, care nu a reușit să facă nimic cu Sadu (la Paris și You Xiu același Viteaz a ajuns la accident dar pe partea cealaltă a digului, pe partea interioară, la adăpost).

[subway]

Amandoi ne zbatem cu galetile noastre autohtone, tu cu galeata ta cu apa, eu cu galeata mea cu mamaliga seismica de sol!

Gandind un pic mai atent, nu cumva faptul ca apa noastra de mare salmastra (Demi-dulce la jumatate de salinitate) inrautateste flotabilitatea navelor proiectate a naviga pe ape maritime cu salinitate normala? (Datorita diferentei de densitate specifica a apelor salmastre fata de cele cu adevarat saline)
Arhimede a spus de mult ca totul depinde de greutatea volumului de apa dislocat!...deci in Marea Neagra navele se cufunda mai mult in apa decat in alte mari si oceane ale lumii...pentru a compensa densitatea mai redusa a apei!
Ma gandesc si la faptul ca submarinul nostru Delfinul proiectat initial pentru apele Adriaticei a avut grave probleme de flotabilitate cand a fost sa fie receptionat pentru navigatie la Gurile Dunarii...ca orice factor de mediu trecut cu vederea poate avea consecinte nebanuite si total neplacute...

[Ionut]

Stati asa, am o intrebare tehnică. Vorbim de flota sau de accidente navale? Ca sa stiu daca suntem offtopic.

[subway]

Vorbim despre salvarea pe mare cu nave sub pavilion national, ca asta e subiectul la ordinea zilei...parerea mea...

[kitsune]

Păi vorbim de flota care ar trebui să se ocupe de accidentele navale (salvarea, căutarea, lupta cu incendiile, etc.). Nu știu cum să o încadrez nici eu.
Discuția a plecat de la ARSVOM, care înainte se numea Grupul de Intervenții și Salvări Navale. Poate că topicul de Infrastructură navală să fie mai potrivit, nu știu. Că sunt o mulțime de conexiuni aici cu diverse alte topicuri.

[subway]

Daca e sub pavilon romanesc unde am putea s-o incadram in alta parte?
Restul sunt detalii, cum ar trebui sa arate, ce sa faca si cum...
Daca ai alta sugestie spune-ne si ne conformam.
Doar sa nu ne indrumi spre ceva cu interceptari si DNA ca noi n-am comentat asa ceva aici...tehnic vorbind!

[kitsune]

Remorcherul maritim multifunctional HERCULES

A fost construit la Santierul Naval Braila, numar de santier 1291, fiind livrat I.E.P. Constanta in cursul lunii aprilie 1988.
Una dintre primele sale misiuni, daca nu cumva chiar prima, a fost remorcarea cargoului FUNDULEA, grav avariat in urma atacului cu rachete din stramtoarea Ormuz, la 23.11.1987.
Acesta a fost adus de la Sarjah pana la Constanta, fiind apoi dus la Santierul Naval Galati, unde a fost reparat.
Pentru HERCULES a urmat rolul de "spectator" la tragedia cargoului SADU din 2.12.1988, acesta ramanand la adapostul digului, neiesind din port... Greu de inteles, in fond, la cea vreme, era cel mai nou si mai puternic remorcher din portul Constanta.
Dupa 1990 a ajuns in patrimoniul G.I.S.N. (Grup Interventie si Salvare Navala), in urma reorganizarii I.E.P. Constanta.
A urmat apoi tragedia navelor YOU XIU si PARIS, scufundate in aceleasi conditii ca si SADU, la 4.01.1995 la Constanta. Nici in acest caz remorcherul HERCULES nu a intervenit, avand motoarele defecte...
Singurele interventii certe pe care le-a avut, au fost cele de pe Dunare, in iernile geroase, in care sloiurile de gheata blocau complet circulatia. In acei ani a intervenit, alaturi de nava sora - ALBATROS 1 (actual PERSEUS), pe sectorul Tulcea-Sulina.
La data de 7.05.2001 a intervenit, alaturi de alte remorchere din portul constanta, pentru stingerea incendiului de la bordul petrolierului bulgaresc MESTA, aflat in rada portului Constanta.
In 2004 a fost transferat la nou infiintata Agentie Romana de Salvare a Vietii Omenesti pe Mare - ARSVOM, rezultata in urma reorganizarii G.I.S.N. Constanta.
In toamna anului 2007 a fost reparat la Santierul Naval Constanta, cu aceasata ocazie fiind revopsit in actualele culori: corpul portocaliu, suprastructura alba.
La 1.09.2010 a fost trimis pentru remorcarea cargoului turcesc MEDY, aflat in dificultate, in dreptul Capului Tuzla, dupa ce plecase din Constanta cu o incarcatura de fier vechi. Din pacate, odata ajuns in apropierea cargoului, nu a mai putut face nimic, acesta era bandat puternic la babord, iar in scurt timp s-a scufundat.
Ultimele interventii pe Dunare, la spart gheata, le-a avut in acea teribila iarna din ianuarie-martie 2012, cand a actionat pe sectorul Tulcea-Sulina.
Din primavara anului 2012 nu a mai fost folosit, asteptand intrarea la reparatii/modernizare.

Lucrarile s-au desfasurat in pas de melc pana in 2016, cand, stadiul lucrarilor de modernizare/retehnologizare ar fi ajuns la 83%.
Desi la momentul aprobarii retehnologizarii se cunostea starea de uzura a motoarelor si generatoarelor navei, ARSVOM a argumentat ca pe parcursul executiei lucrarilor de modernizare a aparut necesitatea suplimentarii volumului de servicii si de executare a unor lucrari noi pentru obtinerea functionalitatii si sigurantei navei, precum si pentru obtinerea permisului
de navigatie din partea autoritatii navale.
La data de 26.10.2017, in timp ce lucrarile de modernizare la remorcher ajunsesera la aproximativ 95%, un incendiu a izbucnit in sala masini, in timp ce cateva echipe de muncitor lucrau acolo. Incendiul a fost lichidat de catre pompieri in aproximativ 4 ore.
Pagubele au fost insemnate, fiind distruse mai multe trasee de cablu, precum si cateva tablouri electrice.

Dupa aceasta data, singura interventie la care a fost mentionat, a fost cea din portul Midia, 25.11.2019, atunci cand nava transport animale QUENN HIND s-a rasturnat. Interventie e cam mult spus, doar s-a deplasat in zona aceea, fiindu-i necesare 8 ore pentru a ajunge acolo

extras selectiv din marinarii.ro

Asta ca să înțelegem mai bine despre ce carieră glorioasă vorbim

[subway]

Mai ai multe din astea de ne fac sa ne plangem in hohote de mila pentru noi insine???
Sau vrei sa ma provoci sa pun si eu lista completa a blocurilor cu bulina rosie seismica din Bucuresti ca sa fim chit???

P.S.
La ora actuala Hercules e in stare de deplina functionare sau la anul si la multi ani?

[kitsune]

Văd că acte are, cel puțin până în ianuarie 2022 deci, teoretic ar trebui să fie ok. Dar tot așa, văd că pe AiS e cam nemișcat. Acuma, nici nu ar avea ceva de salvat zilele astea...

[subway]

O nava cu dimensiunile si caracteristicile astea ar putea iesi din port aproape in orice conditii fie si cele mai nefavorabile, de ce nu ar putea interveni si atunci cand nu e neaparat vorba de o remorcare, ca doar nu-i doare-n basca sa salveze oameni...