Magistrale feroviare in Romania: discutii diverse si proiecte

Started by nenea_hartia, July 01, 2014, 01:36:56 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 3 Guests are viewing this topic.

Vice33

Da, asa este însă eu sunt obișnuit cu sistemul cfr călători, eu personal prefer sa vorbim de magistrale pe varianta normala, obișnuită, pe care o știu mulți. Dacă dați informații pe sistemul intern cfr, dați în paranteza și varianta comercială.

Phenol

Cat timp vorbim de infrastructura prefer sa folosesc numerotarea de la cfr infrastructura.
Ar fi fost mai greu sa explic folosind numerotarea de la Calatori fiindca la ei nu exista diferentiere de exemplu intre Teius - Coslariu si Podu Mures - Coslariu, ambele fiind parte a M200A.
Cauta BAR-ul pe site-ul cfr-lui, sa vezi numerotarea liniilor de la infrastructura; parca gasesti si in documentul de referinta a retelei CFR.

@Ionut: te rog muta aceste discutii la gara

riciu

Quote from: vancouver on May 08, 2019, 02:33:11 PM
La ecluza de la Cernavoda este o problema permanenta. Nu este vorba de podul chiar peste ecluza, ci de cel in curba din fata centralei de la Cernavoda. Acela NU a fost reabilitat, firma care a facut reabilitarea nu a vrut sa-si asume acolo reabilitarea. Din cate stiu initial pe acel pod s-a circulat cu 100, la fel ca si pe cel de la ecluza.

Avem asadar permanent 50 km/h acolo, pana nu s-o face mai rau.

Nu stiu in ce masura este sau nu adevarat, insa in 2009, imi spunea un CFR-ist, ca podul respectiv pentru a fi reabilitat la 120 ar fi trebuit sa-i fie indulcita curba destul de mult, si ca ar fi rezultat costuri suplimentare, cu reamplasarea lui, exproprieri si probleme legate de faptul ca pentru anumite terenurile de acolo ar trebui si aprobari suplimentare (avand in vedere proximitatea centralei). O situatie cumva similara este si la podul de Herestrau, care am inteles ca nici ala nu suporta mai mult de 70-80 la ora. Informatia vine de la acelasi CFR-ist. Repet, nu stiu in ce masura are sau nu are dreptate. Daca m-a trombonit, nu fac decat sa transmit minciuna mai departe...

vancouver

continui aici o discutie de pe M500, dar care e generala

Quote from: AlexxC on June 29, 2019, 10:14:45 PM
Trenuri cadentate la 30 min intre orasele mari peste tot in UE...la noi poate doar intre Bucuresti si Ploiesti =)))))))

Cresterea veniturilor genereaza mobilitate, iar pentru cresterea pe mai departe a productivitatii si deci a veniturilor e nevoie de mobilitate si mai mare. Daca vrem ca vreodata sa traim ca in Germania, trebuie sa ajungem sa avem mobilitatea din Germania, altfel nu e posibil. Iar daca o sa ajungem, vom dori sa calatorim, ca o sa avem banii necesari.

Ecologia va juca un rol tot mai mare in ceea ce facem. Daca vrem sa nu ne autodistrugem, nu putem ignora acest aspect. Dpdv eco, trenul e cam de 4-5 ori mai eco decat masina personala sau avionul, sigur depinde si cati pasageri sunt in masina personala, ce combustibil foloseste, cum e produsa energia electrica pentru trenuri, etc..., dar cam asta e tabloul general. De aceea va veni vremea in care o sa spunem STOP dezvoltarilor rutiere si o sa trecem pe investitii masive feroviare.

Bun, nu avem aceeasi densitate de populatie, si ca atare nu e nevoie de o retea feroviara asa de ramificiata, precum in Elvetia sau Germania. Si bun, nu ne permitem inca HSR. Dar reteau magistrala trebuie dezvoltata astfel ca TRENURILE INTRE MARILE ORASE SA CIRCULE CADENTATE LA 1 ORA. Daca avem populatie mai subtire, atunci trenurile nu vor avea 10-15 vagoane ca in Germania, ci doar 2-3-4-5. Cadentarea la 30 de minute se va putea face numai dupa ce dezvoltam si ceva linii dedicate HSR (2050 +). Ideea e sa avem in cap tinta, ca stim ce vrem sa facem.

Asa cum avem transport in comun in Bucuresti si alte mari orase, cu autobuze si tramvaie si metrou la 10-15-20 de minute, asa reteaua feroviara trebuie sa asigure legaturi la nivelul intregii tari cadentate la 30 minute sau macar la ora. Atunci Romania va functiona ca un tot unitar, asa cum un oras functioneaza acum ca un tot unitar. In plus e nevoie si de transport de marfa pe calea ferata.
Prioritatea zero: A1 Sibiu - Pitești. Prioritate zero virgulă zero: A0 centura București. Importante: A7 Ploiești - Bacău - Pașcani - Suceava; A13 Sibiu - Brașov - Onești - Adjud; A3 Cluj - Oradea; A3 Ploiești - Brașov; A12 Pitești - Craiova; A8 Pașcani - Iași; A4 Constanța - Vama Veche. Toate NUMAI SI NUMAI cu fonduri europene. Un NU categoric oricărei forme de taxare la km pe autostrăzi.

carutasul

Lucrurile astea sunt cumva de tip "oul sau găina". Presiunea pe marile metropole e încă din anii '80, când în celelalte orașe se oprea curentul, se opreau gazele , mâncarea era pe cartelă. După '90 unele din probleme au dispărut, dar latura economică s-a accentuat: PIB-ul marilor orașe e pe la media europeană, în cele mici  au dispărut locurile de muncă, ceea ce a degradat nivelul general de confort. Din cauza asta am ajuns să avem 10% din populație în București. Acum există o tendință inversă, doar că una din piedici e tocmai transportul. Oamenii se înghesuie în București, pentru că de la mine, de exemplu, sau de la Videle :) e greu de ajuns la serviciu. Pe de altă parte, nu se introduce transport de la Videle că nu sunt destui oameni acolo :) Nu știu care e soluția, trebuie cumva rupt cercul vicios; din punctul meu de vedere trebuie cumva un program politic  asumat, care să favorizeze întoarcerea populației în orașele și satele medii - cele mari sunt deja sufocate. Problemele anilor '80 nu mai există, problema locurilor de muncă va mai exista ceva vreme, deci cumva trebuie o investiție în perspectivă... Nu e vorba doar de transport, e vorba și de sănătate, școli etc, dar și aici transportul contează ( sistemul de a avea școli de 8 clase în orice cătun e și el falimentar, copiii trebuie să poată merge la școli din orașe medii care să fie la fel de bune ca cele din București, la fel, să poți merge în capitala regiunii la spital, liceu, facultate etc) .

carutasul

Încă un lucru, am mai avut tentativa o dată de a discuta despre perspectivele transportului feroviar. Ce am înțeles de la colegii care locuiesc în țări mai dezvoltate  și acum pare foarte clar e că transportul de navetă are viitor, pentru că va crește fluxul care există și acum, dinspre periferie spre metropolă. Cam de ce distanțe vorbim, nu știu, aș zice de genul 100km.
Sunt anumite distanțe pe care nu știu dacă mai e o perspectivă clară. Pe distanțe lungi mă gândesc așa :  Vorbeați de 200, oare ar fi posibil București-Iași sau București-Cluj în 3-4 ore? ( în linie dreaptă sunt 3-400km). Până  la Budapesta în linie dreaptă sunt ceva peste 600 de km , dacă ai putea ajunge în 5 ore ar funcționa. La distanțe mai mari nu știu dacă rentează; mai bine mergi cu viteze normale și mizezi pe cușetă ( și pe preț) , altfel nu poți concura cu avionul.  Noi acum avem acest proiect cu coridorul, să presupunem că va reuși în final. Cât ar face cel mai rapid tren de Timișoara? Cred că dacă e mai mult de 5 ore atunci preferam să rămânem la 140 la costuri și deranj mult mai mic. Dacă scade sub 5 ore, eu zic că va merita, își va găsi clienți.
Unde nu văd nici o perspectivă sunt liniile de legătură cu orașele mici de pe magistrale. Corabia-Caracal, Turnu-Măgurele-Alexandria-Roșiori... din punctul meu de vedere nu au nici un viitor ( dacă nu vedeți cumva Caracalul vreo metropolă ) autobuzele vor fi totdeauna superioare pe traseele astea...  Poate pentru cereale....

dan tm


tom_sawyer

Quote from: frunzaverde on July 03, 2019, 12:46:54 AM
Legat de 700 - eu zic ca 700+600 ar trebui sa devina prioritatea principala pentru trafic de calatori rapid/ultra-rapid. Adica, spre deosebire de propunerea lui @cristi5, ideea mea e exact opusul - 500-le ar trebui sa ramana linia cu marfa grea (de 120/140) si 700-le reinviata ca linie de viteza.

Fie sub forma de upgrade la 140-160, fie sub forma (in viitorul mediu) de upgrade la 200 - 250, fie sub forma (in viitorul extra-indepartat) de reconstructie la 300 km/h. 700+600 are cateva avantaje majore fata de 500 pentru perechile principale de trafic, adica Bucuresti - Iasi si Bucuresti - Braila - Galati:

Nu s-ar putea aplica modelul Railjet de la austrieci, cu viteza max. 230 km/h? Macar pe sectiunea din campie (Tecuci-Faurei-Bucuresti).

Ei cum circula cu 230 pe linie conventionala?

rota

"Ridicarea restricţiilor de viteză începând cu noul Mers al Trenurilor este o provocare pentru CFR SA, în condiţiile în care, în prezent, sunt 210-215 restricţii de viteză care vor fi eliminate până la începutul anului viitor, faţă de 490 de restricţii câte erau în martie.

La 1 noiembrie, sută la sută nu vom avea restricţii între Bucureşti şi Suceava. Voi termina, după 3-4 ani, podul de la Ploieşti. Îl voi termina la sfârşitul lunii. Am notificat toţi operatorii de transport de călători şi de marfă că am ridicat restricţiile şi aşteptăm să vină cu propuneri. Şi vă spun acum dumneavoastră că aştept ca cineva să vină să îmi ceară să pună un Intercity pe calea ferată română între Bucureşti şi Suceava. Durata se reduce cu o oră şi 20 de minute cu Intercity şi cu o oră la trenul Regio.

În prezent, avem aproape 250% proiecte de investiţii puse în derulare. Este prima dată când am început un proiect pentru ridicarea vitezei în unele regiuni ale ţării şi am început proiectele pentru linie de viteză, de reabilitare a căii ferate pe Moldova şi s-a dat temă de a se proiecta viteza de circulaţie la 200 km/oră."

Sursa
Bucovina sustine autostrada A7
Pariu 500 lei: UMB termina tot Buzău - Focșani, 4 loturi, 82 km pana in 5 iulie 2025!

BogdanPetrini

Mâine dimineață chiar o să trec pe lângă podul de la Ploiești. Să vedem dacă arată a proiect "gata până la finalul lunii" sau dacă domnul director e personal pe șantier să-l termine.

razvan96

Studiu de Fezabilitate pentru ˮLucrări de reparații/modernizări ale liniilor de cale ferată (București-Brașov, Timișoara-Arad, București-Buzău, București-Craiova, Pașcani-Iași, București-Constanța, București-Pitești), pentru asigurarea unei viteze sporite și creșterea calității serviciilor de transport

Licitatia a fost atribuita asocierii VIO TOP-BAICONS pentru 3.900.000 RON.Durata contractului e de 11 luni.

catalin_i

Lucian Bode: "Dacă vrem să dezvoltăm rapid infrastructura României este absolut necesară implicarea administrației locale în realizarea proiectelor pentru care aceasta are capacitatea administrativă necesară"
-------------------------------------

Ministrul Lucian Bode a avut o întâlnire de lucru vineri, 14 februarie, cu Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Călin Bibarț primarul municipiului Arad şi Ilie Bolojan primarul municipiului Oradea, primari care sunt membri ai Alianței Vestului precum și cu reprezentanți ai Instituției Prefectului – Județul Cluj.

În cadrul întâlnirii au fost prezentate stadiile în care se află proiectele de infrastructură prioritare pentru dezvoltarea Vestului României, precum și soluțiile ce pot fi implementate pentru accelerarea realizării acestora.
În acest sens cei prezenți au discutat despre proiecte de infrastructură, precum: Autostrada Brașov – Cluj – Borș tronsoanele Nădășelu- Suplacu de Barcău și  Suplacu de Barcău – Borș, Varianta de ocolire Zalău, Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca- Oradea- Episcopia Bihor, Tunelul rutier la profil de autostrada în zona Meses, Drumul Transregio Feleac TR35, Legătura Centura Oradea (girație Calea Sîntandrei) – Autostrada A3 (Biharia),  Drumul de legătură Autostrada A1 Arad - Timișoara - DN69, Autostrada Timișoara – Moravița, Drumul Expres Arad – Oradea.

În cazul proiectului "Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca- Oradea- Episcopia Bihor" ministrul Lucian Bode a semnat acordul pentru implementarea acestui important proiect de infrastructură.

"Am reușit în sfârșit să finalizăm studiul de fezabilitate. A fost aprobat. Este un proiect major, în valoare de 7,3 miliarde de lei, extrem de important pentru această regiune. Semnăm azi și ne asigurăm că termenele vor fi respectate", a declarat ministrul Lucian Bode.

Lucrările din proiect vizează electrificarea în întregime a celor 166 de km cale ferată, precum și modernizarea, pe întregul traseu, a tuturor stațiilor, haltelor și spațiilor adiacente, incluzând parcările, rampele și peroanele cu copertine. Traseele de circulaţie pentru călători vor asigura deplasarea în deplină siguranţă a persoanelor cu handicap locomotor și vizual, fiind prevăzute, de asemenea, rampe și marcaje tactile pentru nevăzători la accesele principale în clădire și către punctele principale de interes. Partea de execuție este estimată la 4 ani din durata totală de 10 ani a proiectului. În urma reabilitării, pe 60% din traseu trenurile vor putea circula cu peste 100 km/oră, iar distanța Oradea-Cluj se va parcurge în 2 ore.

Proiectul, în valoare de 7,3 miliarde lei, este finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României, și reprezintă cea mai amplă investiție în infrastructura feroviară din Vestul României.

Programul zilei a cuprins și vizitarea uzinei Remarul 16 Februarie.

"Pentru că nimic nu este întâmplător în această lume și pentru ca toate sunt cu voia lui Dumnezeu, astăzi, sărbătorim 150 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Cluj Napoca - Oradea, sărbătoare care coincide cu cei 150 de ani de activitate a Societății Remarul 16 Februarie.
Sunt aici alături de dumneavoastră, de cei care au înțeles că, pentru dezvoltarea întregii regiuni este foarte importantă colaborarea. Ca prim pas ați realizat această Alianță a Vestului. Practic, prin această construcție instituțională, ați demonstrat că proiectele importante precum cele din zona infrastructurii pot fi realizate prin cooperarea tuturor unităților administrative, care sunt interesate în realizarea lor, în colaborare cu cei ai CNAIR sau CFR Infrastructură. Așa cum am mai spus, pentru dezvoltarea rapidă a zonelor și pentru atragerea de noi investiții, trebuie să acordăm importanța pe care o merită comunitățile locale și să transferăm o parte din atribuțiile administrației publice centrale către primăriile care pot susține realizarea proiectelor de infrastructură. Știu că aveți mulți oameni pregătiți în gestionarea proiectelor de infrastructură care sunt buni profesioniști și pot accesa fondurile europene. Dacă aveți o infrastructură dezvoltată se vor deschide noi oportunități de investiții, iar cei care deja au investit în această zonă vor putea să se extindă și astfel nivelul de trai va crește în mod vizibil. Pentru zona dumneavoastră avem multe proiecte, care din păcate în ultimii ani au fost blocate din diverse motive. Am discutat cu toți cei implicați și pot să spun că acum avem soluțiile, inclusiv cele de finanțare pentru ca aceste proiecte să se realizeze", a spus ministrul Lucian Bode.


https://www.facebook.com/1525742790987938/posts/2667772816784924/

Xenos

Cred ca ruta prin Oradea si Cluj ar atrage mai multi calatori in traficul international spre/dinspre Austria si Ungaria decat cea prin Valea Muresului (M200) - Arad - Curtici. Oricum e bine sa existe ambele variante in conditii tehnice bune.


vancouver

Prioritatea zero: A1 Sibiu - Pitești. Prioritate zero virgulă zero: A0 centura București. Importante: A7 Ploiești - Bacău - Pașcani - Suceava; A13 Sibiu - Brașov - Onești - Adjud; A3 Cluj - Oradea; A3 Ploiești - Brașov; A12 Pitești - Craiova; A8 Pașcani - Iași; A4 Constanța - Vama Veche. Toate NUMAI SI NUMAI cu fonduri europene. Un NU categoric oricărei forme de taxare la km pe autostrăzi.