Infrastructura de transport si PNRR

Started by voicul, April 28, 2021, 09:18:07 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

pasadia

Bugetul public, sau celelalte finantari din programe europene - aruncand practic in neant sansa d a mai porni proiecte noi.

shift2rail

reforma pensiilor speciale/ a pensiilor sunt jaloane pnrr cu termene t3/t4 a.c.

TVlad

Inteleg ca practic vindem pielea ursului din padure cu acest PNRR. Depunem proiecte marete si ne batem cu mina pe umeri cind reusim dar de fapt banii nu or sa vina. Mie mi-e clar ca "astia" sint capabili sa renunte la dezvoltarea tarii pentru a-si pastra beneficiile nemeritate.

frunzaverde

Nu mi-as face prea mari probleme cu reforma pensiilor pentru finantarea proiectelor de infrastrucutra. Jaloanele macro au fost gandite explicit pentru partea de imprumut, nu pentru partea de grant din RRF. E foarte probabil ca prin negocieri, dat fiind natura foarte complexa a problemei, sa se amane/limiteze.

Oricum, foarte stupid sa faci schimbari de sisteme de pensii prin metode "hei-rup". In toata Europa, din Ungaria pana in Spania, schimbarile unui sistem de pensii s-au facut in ani, cu negocieri multiple si cu greve.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

carutasul

hai să fim totuși mai clari: când vorbim de pensia "normală" sigur că o să fie negocieri si greve; e vorba de niște bani pe care îi plătești și de care vrei să beneficiezi conform contractului.
"Pensiile speciale" sunt niște indemnizații pe care nu am nici o idee de ce le plătește Casa de Pensii și nu orice altă instituție a statului. În afară de faptul că atunci când te angajezi ți se fac niște promisiuni vagi (că nu scrie în contract cu ce pensie o să ieși) nu prea văd ce drepturi ai. Evident că o parte din sumă e la fel ca la ceilalți, dar restul e un cadou pe care îl primești sau nu... Sigur, toți o să o dea după copac cu deciziile curții, dar ăsta e doar un pretext... Nici măcar nu sunt sigur că e ok să duci la Curtea Constituțională o cauză in care judecătorii sunt parte.

TVlad

Stai, au conditionat PNRR de reforma tuturor pensiilor sau numai a celor speciale? E adevarat ca nici sistemul "normal" de pensii nu functioneaza cum ar trebui din diverse motive (cel mai evident inversarea piramidei virstelor) dar nu ar trebui amestecate.

pasadia

Vezi aici, componenta 8 din partea II. Raspunsul e mai complex decat un DA sau NU la intrebarea ta.

De exemplu ai jalonul 215 cu termen Q4/2022 (deci depasit deja) care spune asa:

QuoteIntrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale

Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității.
- Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.
- Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.
- Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.

Jalonul 214 cu termen Q1/2023

QuoteIntrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care înlocuiește dispozițiile Legii nr. 127/2019

Noua lege a pensiilor va asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale și înlocuirea dispozițiilor Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la perioada de contribuție fixă de 25 ani).

Eventualele modificări în cursul procesului legislativ ar trebui să respecte obiectivul privind stabilitatea cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB, prin includerea, atunci când este necesar, a unor modificări ale parametrilor cu rol de compensare. Bazându-se pe asistența tehnică (jalonul 211), reforma va conține cel puțin următoarele elemente:
- va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul urmărit în ceea ce privește nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB (9,4 % din PIB). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri adhoc ale nivelurilor pensiilor; Formula detaliată elimină a priori indicele de corecție, se bazează pe numărul de puncte obținute de fiecare beneficiar în conformitate cu principiul contributivității și aplică un mecanism de indexare a pensiilor care nu mai permite majorări ad-hoc.
- va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procentdin PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc;
- va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;
- va introduce stimulente pentru amânarea pensionării;
- va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității;
- va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul;
- va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei;
- va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii. Pachetul poate include legi separate privind regimul general și pensiile speciale.

Iar Jalonul 213 cu termen Q1/2022

QuoteIntrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2

Noul cadru legislativ:
- va asigura sustenabilitatea fiscală a pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în conformitate cu dispozițiile Strategiei fiscal-bugetare;
- va digitaliza funcționării sistemului de pensii private
- va diversifica investițiile din pilonul II de pensii. În ceea ce privește investițiile din pilonul II de pensii, guvernul:
- va analiza posibilitatea de a flexibiliza regimul de reglementare aplicabil investițiilor din fondurile de pensii private prin reducerea restricțiilor cantitative în materie de investiții și reducerea restricțiilor bugetare legate de risc aplicabile fondurilor de pensii private;
- va apăra independența administratorilor de pensii în ceea ce privește definirea propriilor lor strategii de investiții;
- va reglementa viitoarele ajustări ale regimului de investiții ale fondurilor de pensii private care contribuie la un cadru flexibil ce îi încurajează pe administratorii de pensii să își diversifice în mod corespunzător portofoliile pentru a obține un randament al investițiilor ajustat la risc echitabil;
- va spori accesul întreprinderilor la piața de capital, pentru a facilita cotarea noilor emitenți și a utiliza într-o mai mare măsură sursele private de finanțare, inclusiv activele fondurilor de pensii. Acest lucru ar conduce la un ecosistem de investiții mai bun pentru administratorii de pensii și la oportunități sporite pentru o diversificare adecvată a portofoliilor fondurilor de pensii.


mirceaeliade

QuoteBanca Mondială avertizează: "risc critic" ca România să rateze trei mari proiecte din PNRR – metroul de la Cluj, cele 27 de spitale noi și campania de reîmpădurire

O analiză realizată de experți ai Băncii Mondiale pentru guvern cu fonduri europene, consultat de G4Media, arată că există "un risc critic" ca România să piardă trei mari proiecte din PNRR. E vorba despre metroul de la Cluj, cele 27 de spitale și secți spitalicești noi, dar și campania de împădurire

https://economedia.ro/banca-mondiala-avertizeaza-risc-critic-ca-romania-sa-rateze-trei-mari-proiecte-din-pnrr-metroul-de-la-cluj-cele-27-de-spitale-noi-si-campania-de-reimpadurire.html

gsimon

Am si eu o curiozitate, nu stiu daca e locul potrivit threadul acesta..  :-[
Pentru lucrarile mari intrate sub PNRR, dar nu numai, materiile prime (primul care imi vine in mine e fierul) sunt produse local? sau vin din import?
Exista un imagine de ansamblu, cam de unde provin acestea?

Ionut

Întrebarea nu are sens. Răspunsul e: depinde. În primul rând nu e o chestiune de PNRR. Nu impune programul de finanțare ca un material să fie din țara X sau Y.

În al doilea rând, e o chestiune de ofertare. Când constructorul depune oferta, trebuie să aibă semnate niște oferte din piață de la furnizori de toate felurile/produsele/materialele, ca să își justifice preturile ofertate.

În al treilea rând, sunt materiale care sunt produse local, altele nu sunt produse la noi în țară și nu ai cum să le iei decât din afară. Iar altele nu poți să le iei decât din țară (exemplu simplu: betonul - nu poți face A în București cu beton din Ruse sau din Budapesta). La fel agregate - nu are sens (financiar în primul rând) să aduci piatră și pământ de la 50km+ depărtare de șantier.

Discuția e similară dar diferă pe rutier față de feroviar. Șină de exemplu. Cine face șină în România? Aparate de cale? Culmea, aparate de cale se fac la Buzău (dar câte poți face?). Traverse. Echipamente ETCS? Trenuri?

Deci chiar nu are sens întrebarea, poate avea 100 de răspunsuri. :)

mirceaeliade

Sunt bani europeni asa ca probabil sunt pe 'piata libera'. Imi inchipui daca de exemplu un turc are contract PNRR si isi aduce otel din Turcia, atata timp cat plateste taxe de import, nu cred ca e vreo problema/cerinta.

Ionut

#101
Nu. Se pot lua de oriunde din lume. Poți lua din Turcia, din Ucraina. Non-UE.

Doar un exemplu aleator care îmi vine în cap. Transformatoarele geniale de pe M5 Drumul Taberei-Eroilor au fost produse în Japonia. (M5 finanțare POIM, fonduri structurale.)

rt25

ce intrebi tu sunt contractele cu offset daca nu ma insel, si se practica in domeniul militar.
Adica pentru a atribui acel contract pui conditia ca x procente din produsul final sa fie produs in tara.

Dar, domeniul militar e special pentru ca e diferit ca legislatie. Probabil in contractele europene de constructii civile nu poti pune un astfel de criteriu in mod legal in caietul de sarcini (nu stiu daca se face diferentiere UE-non-UE, dar clar la nivel statal nu ai voie).

Ionut

Mai e ceva. Sunt produse pe care la ofertare le voiai de la cineva. Dar la implementare acel cineva nu mai poate livra (deloc sau preț prea mare sau nu poate livra la timp sau e război sau 100 de alte motive). Schimbi furnizorul, asta e, ce să faci.

Cu aprobare de la inginer (supervizor) și client (CFR, CNAIR, Metrorex). Dar vă dați seama că nu poți pune restricții de-astea mai ales pe rail (suprateran și subteran) unde ai și partea de trenuri (loco, vagoane, rame) și centralizare.

carutasul

a existat, la fondurile de preaderare de exemplu, condiția să se folosească produse românești sau europene. Cel mai distractiv era că aveam certificate de origine de la Microsoft că Windows e produs în Irlanda (cd-ul, probabil) :)  Dar acum e altă situație, originea e interesantă în schimb pentru evaluări statistice ( cât poate absorbi industria locală din benii respectivi) dar din ce știu cam tot ce e fond european vine cu condiția să se respecte libera concurență ( evident, asta e valabil pentru beneficiar, Alarko poate să își cumpere de unde vrea materiale)