Discuții cu și despre CNIR

[horatiu.cosma]

Nu se transferă personal, e cu angajări de la zero. Au mutat aici ce nu e pe lista de priorități reale.

[oneLess]

^^

,,Două mame stau de vorbă:
– Copilul meu nu plânge niciodată noaptea, pentru că atunci când începe să plângă, eu îi cânt un cântecel de leagăn și adoarme instant.
– Și eu îi cântam copilului meu, doar că vecinii mi-au zis că decât să îi cânt eu, mai bine să-l las pe el să plângă".

Adică să-și ia CNIR ce personal vor ei, că tot va fi mai bine dacât cu cei de la CNAIR! 

[tom_sawyer]

Astăzi, 26 aprilie 2024, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii anunţă deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a următorului proiect de act normativ:

Ordin comun pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al Companiei Naționale de Investiții Rutiere S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

MT

[Stef]

Urtoi anunță pe facebook că în cele din urmă CNIR are buget.

[tom_sawyer]

Gabriel Budescu, directorul general al CNIR (Compania Națională pentru Investiții Rutiere), este invitatul emisiunii Gândul Exclusiv de joi, 6 iunie, de la ora 14:15

[Feri]

Gabriel Budescu la ZF Live azi, 12iunie

[Feri]

Gabriel Budescu și la ,,Drumurile Noastre" moderată de Ștefan Etveș:

[Konter]

"Pentru proiectele rutiere ce urmează să fie preluate de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) și pentru care au fost deja lansate proceduri de achiziție publică de către
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), preluarea se va face la 30 de zile după atribuirea contractelor.
CNIR preia de la CNAIR șapte proiecte de autostradă și drum expres. Al optulea obiectiv, autostrada/drumul expres Bucureștiu – Giurgiu, va fi primul proiect nou al CNIR. Astfel, lungimea totală a celor opt proiecte de investiții CNIR este de 774 kilometri.
"Cele mai dificile proiecte CNIR vor fi Autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț (secțiune din Autostrada Unirii A8 ) și Autostrada Ploiești – Brașov. În privința finanțării, avem alocați bani din Programul Transport, cel puțin pentru Autostrada A8, iar pentru Ploiești – Brașov va trebui să vedem la momentul finalizării studiului de fezabilitate câți bani vor fi necesari și pe ce perioadă. Noi avem în vedere orice potențială sursă de finanțare", a explicat directorul general CNIR, Gabriel Budescu.
* Autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț: Secțiunea Miercurea Nirajului – Leghin (157 km)
Loturile Târgu Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Târgu Neamț sunt lansate în licitație pentru proiectare și execuție cu finanțare PNRR.
Pentru secțiunea de munte, Miercurea Nirajului – Leghin, cele șase loturi sunt în diferite etape de pregătire a licitației sau lansate în procedura de achiziție pentru proiectare și execuție.
Finanțarea este asigurată din fonduri europene, Programul Transport 2021-2027.
Valoarea estimată a investiției este de 38 de miliarde de lei.
* Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni (93 km)
Finalizarea studiului de fezabilitate cu Acord de Mediu se estimează pentru luna august.
Valoarea estimată a execuției este de 23,8 de miliarde de lei.
* Autostrada Bacău – Brașov (164 km)
Acesta este primul proiect de investiții pe care CNIR îl preia de la CNAIR.
Urmează să fie semnat contractul pentru studiul de fezabilitate.
* Autostrada Ploiești – Brașov (112 km)
Costul estimat este de 28 de miliarde de lei.
Obiectivul este în etapa realizării Studiului de Fezabilitate și Proiectului Tehnic, cu termen pentru finalizarea studiului de fezabilitate în ianuarie 2025.
Una dintre variantele luate în calcul pentru finanțarea este parteneriatul public-privat (PPP).
"Pentru Autostrada Ploiești – Brașov, valoarea estimată este de 5,6 miliarde euro ca urmare a analizei multicriteriale, Faza II. Dar până când nu se finalizează studiile geotehnice și nu sunt definite soluțiile tehnice, nu putem spune sigur cât costă. Este o chestiune valabilă la fiecare proiect, putem face doar estimări. Ne asumăm proiectul Ploiești – Brașov, trebuie să-l pregătim cât mai bine. Suntem optimiști în privința studiului de fezabilitate. Așteptăm să preluăm proiectul, să vedem la ce stadiu a ajuns CNAIR, vedem cum finalizăm acest studiu de fezabilitate, trebuie intabulat coridorul să nu ne trezim cu construcții în coridorul de expropriere. Vom vedea, ulterior, ce bani sunt necesari și sursa de finanțare", a spus Gabriel Budescu.

* Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț (51 km)
Costul a fost estimat de 7,7 miliarde lei, iar licitația pentru execuție poate fi lansată după ce Executivul aprobă indicatorii tehnico-economici.
* Drumul Expres Focșani – Brăila
Drumul Expres Focșani – Brăila asigură legătura între Autostrada Moldovei (A7) prin Podul peste Dunăre de la Brăila, Delta Dunării și Dobrogea.
Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici, iar estimarea pentru lansarea licitației (proiectare și execuție) este pentru luna august 2024.
Lungimea drumului de mare viteză este de 73 km, iar costul estimat de 6,7 miliarde de lei.
Finanțarea este asigurată din Programul Transport 2021-2027.
* Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu
Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu face parte din proiectul drumului de mare viteză Craiova-Târgu Jiu, cu profil de autostradă între Craiova și Filiași respectiv profil de drum expres Filiași – Târgu Jiu (63 km).
Indicatorii tehnico-economici sunt aprobați.
Costul estimat este de 7,2 miliarde de lei.
În plus, față de cele menționate, CNIR va implementa și proiectul Autostrăzii/Drumului Expres București-Giurgiu.
"Este un proiect nou și ne dorim lansarea licitației pentru realizarea studiului de fezabilitate până la sfârșitul anului. Studiul de fezabilitate va stabili profilul drumului (Autostradă sau Drum Expres), costul estimat, variantele de traseu" a concluzionat directorul general CNIR, Gabriel Budescu."
 Sursa

[Konter]

" Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a preluat primele patru proiecte de autostradă și drum expres de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Acestea sunt:
* Autostrada ,,Unirii" (A8) Târgu Mureș-Târgu Neamț, secțiunea Miercurea Nirajului – Leghin, loturile 1 C Sărățeni – Joseni, 1 D Joseni-Ditrău, 2A Ditrău – Grințieș, 2 B Grințieș-Pipirig;
* Autostrada București – Brașov (A3), tronson Ploiești-Brașov (112 km);
* Drum Expres Focșani – Brăila (73 km);
* Drum Expres Bacău – Piatra Neamț (51 km)."
Sursa

[mirceaeliade]

Rep.: Care sunt priorităţile C.N.I.R anul acesta?

Gabriel Budescu: Avem ca obiectiv crearea unei echipe de oameni pregătiți și mai ales cu inițiativă la nivelul CNIR. Fără această condiție nu poate fi atins niciun deziderat ulterior.

Ne propunem să începem primele opt proiecte de infrastructură rutieră pe baza unor principii solide și echitabile în relaţia CNIR – Antreprenor/prestator.

Compania noastră înțelege și promovează conceptul lucrului bine făcut de la început chiar dacă durează mai mult și considerăm că, un management de succes trebuie să știe mai mult să anticipeze problemele decât să le rezolve pe măsura ce apar.

Rep.: Ce dificultăţi întâmpinaţi în ceea ce priveşte preluarea proiectelor de la CNAIR?

Gabriel Budescu: Lipsa de personal și dotări, aspecte pentru care lucrăm în momentul de față și estimăm că vor fi rezolvate în următoarele 2-3 luni.

Despre eventuale alte dificultăţi putem discuta numai în momentul preluării efective a proiectelor, etape ce am propus colegilor de la CNAIR să fie parcurse etapizat pentru a fi asigurată continuitatea proiectelor.

Pentru licitațiile deja lansate de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), preluarea proiectelor la CNIR se va face în termen de 30 de zile de la semnarea contractului.

Rep.: Cum veţi gestiona situaţia cu firmele de construcţii ţinând cont de faptul că sunt deja foarte multe proiecte de investiţii în derulare inclusiv ale CNAIR?

Gabriel Budescu: În ultimii ani se constată o creștere accelerată a investițiilor, dar în continuare, cu unele probleme, încă nerezolvate precum: capacitatea administrativă redusă, procedurile de licitație de durată, contestațiile, capacitatea de pe piața construcțiilor, numărul redus al constructorilor de infrastructură mare din intern, impredictibilitate fiscală.

Printre cauzele care duc la întârzierea proiectelor regăsim lipsa cooperării între autoritățile locale și centrale, emiterea unor Autorizații de Construire pe același amplasament, lipsa planurilor privind poziționarea utilităților, proceduri greoaie de exproprieri, emiterea Avizelor de Mediu, constrângerile de mediu.

Ne dorim să atragem specialiști atât din mediul privat, cât și din sectorul public, punem accent pe tehnologiile digitale și soluțiile inovatoare care să contribuie în mod decisiv la dezvoltarea proiectelor și la definirea unor noi standarde, precum BIM.

Totodată, un nou concept în strategia de CNIR se referă la cooptarea implicarea și supervizorului (consultantul) în etapa de evaluare a proiectelor.

Vreau să avem, încă de la început, consultantul alături de noi pe aceste contracte de proiectare și execuție sau doar execuție. Consultantul, inginerul să vină, să fie contractat înainte și să-l avem cooptat în licitații când atribuim o lucrare. Să analizăm împreună ofertele și să alegem cea mai bună ofertă.

Totodată, îmi doresc ca, unitățile CNIR, birourile de implementare, să ducă proiectul de la cap la coadă, să nu mai existe o direcție de implementare separată pentru execuție. Un birou să ia proiectul de la etapa de concept, să facă partea de studiu de fezabilitate, să deruleze proiectarea și execuția și apoi o ia de la capăt cu un alt obiectiv. În acest fel asigurăm și memoria instituțională, apar mult mai puține modificări, iar oamenii văd cu ce probleme se confruntă, ce a mers bine și ce a mers rău și pot îmbunătăți.

Supervizorii vor fi personalul de echilibru în derularea contractului, să atragă atenția constructorului când iese din limitele proiectului, dar și beneficiarului atunci când vine cu cerințe exagerate.

Rep.: Cum veţi asigura sursele de finanţare pentru aceste proiecte în condiţiile în care PNRR se termina în 2026?

Gabriel Budescu: Pentru infrastructura rutieră, România va beneficia beneficia de fonduri europene prin Programul Transport (2021-2027), PNRR și Connecting Europe Facility (CEF), iar alături de finanțarea de la Bugetul de Stat se poate ajunge la o supracontractare de 300%.

Cu toate acestea, valoarea totală estimată a investițiilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere este mai mare decât disponibilitatea resurselor financiare. În acest sens, Ministerul Transporturilor va trebui să identifice și alte soluții de finanțare, una dintre acestea putând fi varianta Parteneriatului Public – Privat.

Mai mult, în actualul exercițiu financiar al Comisiei Europene, prin PT 2021-2027, finanțarea nerambursabilă este de 40% din valoarea proiectului, iar restul de la Bugetul de Stat.

Pentru a veni în întâmpinarea acestor nevoi financiare, în cadrul Studiului de Fezabilitate pentru proiectul Drum de mare viteză Bucureşti – Giurgiu vom solicita elaborarea unui studiu de caz privind o potențială finanțare a obiectivului prin Parteneriat Public Privat pentru a prezenta, factorului decizional, Ministerul Transporturilor, toate variantele de finanțare posibile.

Rep.: Personal, ce veţi aduce nou în ceea ce priveşte conducerea companiei?

Gabriel Budescu: Scopul meu este să formez o echipă care să se identifice cu proiectele și care să fie mândră că lucrează la CNIR.

Tocmai în acest sens am prevăzut în Bugetul de Venituri și Cheltuieli participarea angajaților la profitul CNIR limită de maximum 10% prevăzută de lege.

Nu stiu daca e buna, dar macar exista undeva o motivatie directa ca sa se limiteze costurile (poate scapam de proiecte faraonice)

[naivu]

^Eu nu prea înțeleg cum e cu "profitul CNIR" (CNIR instituție de stat cu un viitor monopol pe proiectele mari de infrastructură rutieră), în funcție de cum e definit și cum se poate obține acel 10%, s-ar putea să avem un personal motivat sau, dimpotrivă, niște proiecte scumpe și lungi și câțiva angajaţi f bogați!
Deocamdată Gabriel Budescu mi se pare un bun comunicator, sper să fie și un manager bun și cinstit. Să fie într-un ceas bun!

[RazesIesean]

Asta e doar un politruc, zice totul si nimic.
Nu isi asuma nimic, o sa incercam o sa facem. Vine pe filiera PNL ca si Chistol.
Asta cu 10% profit sa vedeti de acum costuri pe proiectele de infrastructura rutiera. Deja 53 Mil pe KM la A8, 30 Mil pe Alternative Techerghiol.
Eu nu inteleg de ce trebuie sa faca profit o companie de stat?
Tot ce se investeste trebuie sa se intoarca la bugetul de stat pentru alte investitii. > CNAIR pentru intretinere
Profitul trebuie sa fie zero.

[alin2pas]

Cred că trebuie totuși un sistem de cointeresare a angajaților pentru ca lucrările să fie executate în termen și de calitate, precum și de sancționare sau chiar de eliminare din sistem a angajaților care se ocupă de lucrările întârziate nejustificat. În cazurile în care licitațiile trenează din cauza documentației slab pregătite e clar că angajații statului care trebuie să se ocupe de licitație au o vină.

[tom_sawyer]

Mai multe detalii veți putea afla în podcastul #HaiCaSePoate de Duminică, începând cu ora 13.00

Duminică, colegii mei Bogdan Ilut și Irinel Bucur care realizează acest podcast vor avea un invitat surpriză,  care ne va vorbi despre CNIR și despre finanțările proiectelor care sunt preluate de la CNAIR.
facebook.com/urtoi.catalin


Poate e cineva interesat și face un rezumat. Eu nu mă uit pentru că nu vreau să mi se zdruncine convingerea că proiectele CNIR nu vor mai avea finanțare .

[shift2rail]

^ nefericita plasarea podcastului duminica dupa-amiaza, intareste senzatia de divertisment voluntar, si, mai ales, involuntar.

Infrastructura Ro merita un podcast mai bun.