[B] Pasajul Metalurgiei-Turnu Magurele

[survola]

Om trăi și om vedea 

[hefaistos]

Poti sa o iei altfel, fiecare primar (ma rog PS4 si PS3) doreste in mod independent sa mute problemele de trafic de pe teritoriul lui pe teritoriul sectoarelor invecinate. Atat timp cat PMB (de 30 de ani nu de ieri azi) e incremenita in neputinta n-as spune ca e calea gresita. Pana la urma, mai bine un pasaj decat palmieri pe bulevarde.

[cezar-mario2012]

De la Ionut Ivasca

[TibiV]

Se vede destul de impresionant si de la sol. Poze de acum 4 zile.

[TibiV]

Evident, sensul este dinspre Brancoveanu spre Obregia...





Sotia a intrebat ce sunt "discurile" alea...

... i-am spus ca mentin distanta dintre armatura si placile de cofrare. Sper ca nu am gresit...

[dr4qul4]

facem un concurs? Care se termina primul:
1. Asta
2. D-na Ghica
3. Drumul intre Tarlale (A2)

[cezar-mario2012]

^ Acesta sigur termină înainte celui de la Doamna Ghica 

Singura problemă ce o vad aici este zidul de sprijin dinspre LIDL, clădirea de după este foarte aproape de carosabil și pentru trotuar ar trebui să intre în curte lor.

[vancouver]

Da, "discurile" alea se numesc distantieri si asigura pastrarea acoperirii de beton. In limbaj de santier li se mai spune purici, mai ales celor din beton. Exista mai multe modele, din plastic, din beton (acolo unde nu e voie plastic), de forma conica, rozete, serpi (adica sunt mai lungi). La structuri gen poduri, expuse la intemperii, acoperirea e bine sa fie mai mare, gen 3,5-4cm. In zone apropiate de ape sau la malul marii chiar si 5cm. La lucrari civile (locuinte) standardul este 2,5cm. Acoperirea de beton (a armaturii) are rolul primordial de a proteja armatura de coroziune. Minifisuri, cu adancimea mai mica decat acoperirea nu vor afecta asadar armatura, dar fisuri mai mari, da. De aceea fisurile nu trebuie lasate, ci trebuie acoperite cat mai repede cu mortar sau rasini. Rezistenta unei constructii e data in cea mai mare masura de armatura din betonul armat, nu de beton. Beton are insa rolul de a proteja armatura si de a o face sa conlucreze ca un intreg - adica plasele alea de armatura pe care le vedem inainte de turnare, in care fiecare bara lucreaza singura in lipsa betonului, ajung sa formeze o retea mega solida in beton. Pentru a conlucra bine si pentru ca armatura sa nu se poata smulge din beton, armatura se face de regula cu striatii si de asemenea este bine sa rugineasca usor, devening mai rugoasa. Este complet interzis ca armatura sa fie data cu substante gen ulei.

Sper ca v-a placut mica excursie in betoane armate.

[MrConnaisseur]

Salutare, long time lurker here.

Voi sparge gheata primului post cu o mica completare in legatura cu informatiile postate de colegul Vancouver.
"Minifisuri, cu adancimea mai mica decat acoperirea nu vor afecta asadar armatura, dar fisuri mai mari, da. De aceea fisurile nu trebuie lasate, ci trebuie acoperite cat mai repede cu mortar sau rasini"

Retelele de microfisuri sunt in general generate de contractia betonului, iar limitarea lor se face fie prin alegerea unui nr mai mare de bare ori un diametru mai mare pentru a avea o aria de armare mai mare, astfel limitandu-se fisurarea. Asta in cazul elementelor de tip grinda sau stalp. In cazul planseelor sau dalelor se poate alege, inafara carcasei de armatura, o plasa de tip STNB la partea superioara pentru a limita, din nou, fisurarea din contractii.
Micro fisurile din contractie nu sunt daunatoare pentru elemente, betonul fiind un material care lucreaza in stadiu fisurat.
Fisurile rezultate din diversele solicitari ale elementelor se vor monitoriza pana la stabilizare prin martori si se vor colmata functie de materialul elementului fie cu material cimentoid fie cu rasini polimerice.
"Rezistenta unei constructii e data in cea mai mare masura de armatura din betonul armat, nu de beton. Beton are insa rolul de a proteja armatura si de a o face sa conlucreze ca un intreg - adica plasele alea de armatura pe care le vedem inainte de turnare, in care fiecare bara lucreaza singura in lipsa betonului, ajung sa formeze o retea mega solida in beton. Pentru a conlucra bine si pentru ca armatura sa nu se poata smulge din beton, armatura se face de regula cu striatii si de asemenea este bine sa rugineasca usor, devening mai rugoasa."

Betonul este un material compozit care are dezavantajul cedarii casante. Pentru a preintampina acest lucru au aparut otelurile folosite pentru a crea betonul armat. Armatura din beton are capacitatea de a conferii atat rigiditate sporita in cazul solicitarilor gravitationale cat si ductilitate in cazul solicitarilor orizontale (incarcare seismica). In orice element, armaturile longitudinale vor prelua incarcarile survenite din momentul incovoietor sau foarta axiala (compresiune sau intindere), iar etrierii vor prelua intotdeauna forta taietoare (incarcarea seismica). Rezistenta unui element de beton este data de clasa betonului, iar armatura are rolul de a face ductil elementul cum am antementionat. Notiunea de "carcasa de armatura"  se realizata prin jontarea barelor cf. proiectului (in general intre 40....60 lbd - diametre bara). Petrecerea barelor asigura o conlucrare a intregului sistem structural.
Cat despre rugina, nu este un musai. Rugozitatea este data striatii dar si de de volumul de carbon din compozitia otelului barei si omogenitatea sa. De aceea nu mai este permis ca bara sa fie curatata de coroziune cu ajutorul periei de sarma deoarece s-ar colmata micro-porii materialului, iar conlucrarea otel-beton ar fi redusa.

Scuze daca am detaliat putin cam mult insa am simtit nevoia sa aduc un aport "constructiv" la ceea ce a antementionat colegul.

[TibiV]

Pentru "neconstructori":

1. Ce este "o plasa de tip STNB"? Structura Tehnica Numita "de Buzau"? (glumesc, nu cred ca este vorba de "plasa de Buzau"...)

2. Ce este "jontarea barelor"?

3. Ce unitate de masura este lbd? ("in general intre 40....60 lbd") Stiu ca lb este "pound", dar despre lbd nu am auzit pana acum...

4. Eu stiam ca oxizii/hidroxizii au probleme daca raportul dintre volumul lor si cel al metalului "de baza" difera mult de 1. Daca raportul este <<1 atunci oxidul "crapa/fisureaza", daca este >>1 atunci "se umfla" si se desprinde (rugina). Ambele variante duc la cresterea permanenta a adancimii la care se produce oxidarea metalului (adica rugina "mananca" fierul...) Aluminiul este o exceptie, pentru ca volumul oxid/metal = 1 (stratul de oxid nu crapa si nu se umfla) si devine chiar o protectie - de aceea se face cu intentie, si se numeste eloxare.
Intrebarea: exista un "prag" pana la care rugina este acceptata ca "ajutor" pentru cresterea rugozitatii fierului, dar dincolo de care rugina devine nedorita/periculoasa?... Si daca exista un asemenea prag, cum se procedeaza daca nu se mai permite curatarea cu peria de sarma? Daca este vora de niste "mustati" ale unei structuri incomplete, nu poti sa le tai cu flexul pentru "reciclare" la fier vechi...

[MrConnaisseur]

STNB inseamna "Sarma Trasa Neteda pentru Beton". Este fosta plasa sudata de Buzau dar cu proprietati superioare conforme cu normativele europene din constructii.

Jontarea barelor reprezinta lungimea de petrecere intre 2 bare. Aceasta conform P100 si SREN 1992-1 trebuie sa fie undeva intre minim 40 diametre * fi-ul barei si 60 diametre * fi-ul barei. L_bd este notatatia pentru lungimea de ancorare a barelor.

Referitor la pct. 4, asa este, daca raportul <1 oxidul devine casant. Problemele acestea apar in general la barele de tip BST500 (betonstahl 500 - limita de curgere a otelului in N/mm2) care ajunge sa fie incet-incet standardul de armare in UE. BST a fost bagat pe gat de nemti fiind inferior din anumite puncte de vedere PC52ului. BST se preteaza mult in tarile fara activitate seismica. PC52 este un otel profilat cu capacitate foarte buna de ductilitate, de aici si pretarea buna la incarcari orizontale (seism). In prezent ca sa poata fi acceptat si pe piata din Romania, BST500 vine cu 3 clase de ductilitate functie de utilizarea barei.

Barele atacate de coroziune se vor inspecta vizual. Daca culoarea este rosiatica si se ia pe mana, rugina n-a strapuns otelul si nu prezinta un pericol.
Daca culoarea este neagra atunci rugina a strapuns materialul si trebuie trimise barele sau esantioane la laborator pentru a fi determinat gradul de penetrare.

[Probiu]

Stie cineva ce firma lucreaza efectiv la armare/cofrare/turnare? Am oprit la semafor si am deschis geamul... vorbeau turca

[TibiV]

De la Ionut Ivasca, filmare din 6 iulie:

[lucian]

[lucian]

Asta în timp ce la cel de la Ghica nu a sosit nici macar tablierul metalic,iar aici se montează deja.