Stiri si discutii diverse din aviatie in Romania

Started by iuli, February 07, 2014, 10:43:38 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 2 Guests are viewing this topic.

Ionut

Zborurile întârziate au afectat mai mult de 10 milioane de pasageri în 2018, inclusiv din România. Ce despăgubiri se pot obţine

Anul 2018 a fost unul al recordurilor în ceea ce priveşte întârzierile zborurilor. La nivel global, în 2018, s-a înregistrat un record: mai mult de 10 milioane de pasageri au avut parte de zboruri întârziate, anulate şi supra rezervate. Recordul este valabil şi pentru România, numărul acestor pasageri fiind de 83.300. Potrivit directivei europene EC261/2004, pasagerii afectaţi de întârzierea zborurilor pot obţine compensaţii de până la 600 de euro. AirHelp, liderul mondial în obţinerea de compensaţii pentru pasagerii companiilor aeriene, a adunat întârzierile pe care le-au avut operatorii aerieni, iar concluzia pentru România urmează trendul internaţional: punctualitatea pe aeroporturile din România în decursul anului trecut a fost de 79%.

"Anul 2018 va intra în istorie ca anul care a provocat la maximum industria aeriană. Evenimentele neprevăzute au arătat că sunt o mulţime de lucruri de rezolvat şi este un drum lung de străbătut până când companiile aeriene vor face o prioritate din legea pasagerilor. Am văzut o creştere mare în ceea ce priveşte numărul cererilor pentru compensaţii şi este vizibil nevoie de AirHelp pentru informarea pasagerilor companiilor aeriene cu privire la drepturile lor şi, la fel de bine, pentru sprijinirea lor cu scopul obţinerii de compensaţii" , spune Laura Kauczynski, purtător de cuvânt al AirHelp şi expert în drepturile pasagerilor.

Adevarul

Ionut

Ce trebuie să faceți dacă transportatorul aerian vă pierde bagajele sau le deteriorează grav

Mii de bagaje se pierd anual pe aeroporturile din ţară. Unele sunt furate pur şi simplu de pe banda rulantă, altele sunt rătăcite pe la alte curse. Uneori, genţile ajung înapoi la proprietari, dar sunt deteriorate grav. De cele mai multe ori, ele rămân însă pierdute pentru totdeauna. Chiar şi aşa, oamenii nu îşi încheie asigurări pentru bagaje, fie pentru că nu ştiu că au posibilitatea de a fi despăgubiţi în funcţie de valoarea bunurilor, fie nu consideră necesară această măsură de siguranţă.

Datele unei companii de trasport aerian arată că anul trecut, dintr-un total de 2,5 milioane de bagaje, peste 5.000 au fost pierdute sau furate. 10% dintre acestea nu au mai fost recuperate. Astfel, compania aeriană a fost obligată să plătească aproape 100.000 de euro pentru bunurile pierdute.



Digi24

Ionut

Stadiul pregatirii proiectelor POIM din sectorul naval, prezentare ce va fi facuta la CM POIM 29-30.01.2019 de catre OIT (Organismul Intermediar Transport din subordinea Ministerului Transporturilor).








Ionut

Radiografia traficului aerian: 16 aeroporturi, 21,8 milioane de pasageri anul trecut, plus 7,7%

Traficul de pasageri pe aeroporturile din România a depăşit anul trecut pragul de 21 milioane de pasageri, în creştere cu 7,7% faţă de nivelul înregistrat în 2017, arată o analiză ZF, pe baza datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România. Cel mai mare aeroport din ţară, Henri Coandă, principala poartă aeriană, a ajuns la 13,8 milioane de pasageri, adică mai bine de 60% din totalul traficului de la nivel naţional.

Prin comparaţie, la coada clasamentului se află aeroportul din Tulcea cu doar 158 de persoane. Acest aeroport, ce ar putea să asigure conexiunea aeriană cu Delta Dunării, nu a reuşit să atragă nicio companie aeriană pe zboruri regulate şi continuă să rămână în coada clasamentului în ceea ce priveşte numărul de pasageri. Cele mai mari trei aeroporturi din ţară, Henri Coandă (Otopeni), Avram Iancu din Cluj Napoca şi Traian Vuia din Timişoara au avut anul trecut un trafic total de 18 milioane de pasageri, adică au generat circa 83% din numărul total de pasageri de pe toate aeroporturile din ţară. În total în România sunt 16 aerogări analizate de ZF pentru această analiză.



ZF


Ionut

Flight Refund: TAROM, compania cu cele mai multe zboruri cu probleme în ultimele două luni. Cum pot cere românii despăgubiri

Începând cu decembrie 2018 şi până pe 26 ianuarie 2019, 225 de curse aeriene au înregistrat incidente pe principalele patru aeroporturi din România – Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi, mai mult de jumătate dintre ele fiind cauzate de evenimente de forţă majoră. Peste 75% din numărul total de incidente aparţin companiilor de linie. Aeroporturile din România continuă să fie tranzitate de un număr din ce în ce mai mare de pasageri, de la un an la altul. Se estimează că, în 2018, traficul de pasageri a depăşit 28 de milioane de persoane, previziunile pentru 2019 fiind de peste 32 de milioane de pasageri, potrivit Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS).

Potrivit Flight Refund, companie dedicată rezolvării cererilor îndreptăţite ale călătorilor în ceea ce priveşte serviciile companiilor aeriene, în această perioadă au fost înregistrate 225 de incidente de zbor, peste 75% aparţinând companiilor de linie. De altfel, TAROM este compania aeriană pentru care au fost raportate cele mai multe zboruri cu probleme – 86 la număr, fiind urmată de Lufthansa, cu 42 de incidente şi Aeroflot, cu 12 astfel de cazuri. Dintre companiile low-cost, Wizz Air a avut cele mai multe zboruri cu probleme – 34 la număr, în primele două luni de iarnă.

Alte detalii in Adevarul

Ionut

Românii, în top 10 al pasagerilor care depun cu întârziere cererile de compensații pentru zboruri anulate sau întârziate

Pasagerii români ai companiilor aeriene depun cereri de despăgubire, în medie, după o lună și jumătate de la zbor (durata medie – 42.3 zile). Portughezii sunt cei care depun cel mai rapid cererile de compensații pentru zborurile eligibile conform directivei europene EC 261 (34,4 zile). Canadienii depun cereri de despăgubire, în medie, dupa 52,3 zile de la zbor, fiind cei care amână cel mai mult acest pas. Mai mult de 85% dintre pasagerii europeni nu-și cunosc drepturile când vine vorba despre compensațiile pe care le pot primi de la companiile aeriene în caz de întârziere, anulare sau suprarezervare a zborului. Românii nu sunt nici ei o excepție și, chiar și celor informați, le ia mult timp până se hotărăsc să depună o astfel de cerere care le permite să primească până la 600 de euro compensații.

Detalii pe Profit.ro

Ionut

Zboruri întârziate, dar puține despăgubiri plătite

Aproape 1.200 de zboruri au întârziat cel puţin 45 de minute, în ultimele două luni, în Uniunea Europeană. Iar peste o sută de curse au avut întârzieri mai mari de trei ore. Datele apar în cel mai recent studiu al unei companii de cercetare de piaţă. Regulile UE prevăd că pasagerii pot cere despăgubiri atât pentru zborurile întârziate, cât şi pentru pierderea curselor de legătură. Deşi directiva e aplicată şi în România de 12 ani, prea puţini călători îşi cunosc drepturile. Doar 1% dintre pasagerii români ştiu că au dreptul la o serie de despăgubiri de la compania aeriană în anumite condiţii: în cazul în care avionul are întârziere între 45-180 de minute, pentru refuzul la îmbarcare, dacă se anulează cursa.

Digi24

Ionut

INS: Numărul de pasageri care au optat pentru transportul aerian a crescut cu 7,9% în 2018

Numărul pasagerilor care au călătorit cu avionul 2018 a fost de peste 21,8 milioane persoane, în creştere cu 7,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Cele mai mari ponderi în ceea ce priveşte transportul de pasageri şi mărfuri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă - Bucureşti, Avram Iancu - Cluj-Napoca şi Traian Vuia - Timişoara. Astfel, pe aeroportul Henri Coandă - Bucureşti, s-au îmbarcat 6,956 milioane pasageri şi au debarcat 6,862 milioane, pe aeroportul Avram Iancu - Cluj-Napoca 1,404 milioane pasageri, respectiv 1,377 milioane şi pe Traian Vuia-Timişoara 749.300 pasageri îmbarcaţi şi 767.900 pasageri debarcaţi.

Agerpres

Ionut

STUDIU: Numărul pasagerilor afectaţi de întârzieri ale curselor aeriene s-a dublat în ultimii 5 ani

Numărul pasagerilor care au fost afectaţi de întârzieri ale curselor aeriene, pe aeroporturile din România, a depăşit 20.300 în primul trimestru din 2019, aproape dublu faţă de cel înregistrat în primul trimestru din 2015, în contextul în care numărul zborurilor întârziate, în primul trimestru al anului 2019 , este cu aproximativ 70% mai mare, potrivit datelor transmise, joi, de AirHelp. Numărul zborurilor întârziate pe aeroporturile din România, în primul trimestru al anului 2019, este cu 70% mai mare decât în 2015, în timp ce procentul este mai mare (80%) în cazul zborurilor eligibile pentru compensaţii.

News.ro

Ionut

România va avea o Strategie a Spaţiului Aerian

IATA, organizaţia internaţională care reuneşte companiile aeriene, şi ROMATSA, furnizorul naţional de servicii de navigaţie aeriană, au anunţat vineri că vor lucra împreună pentru a elabora şi implementa o Strategie Naţională pentru Spaţiul Aerian. Unul dintre motivele pentru care se impune elaborarea acestei strategii este legat de cererea pasagerilor pentru transportul aerian, care a crescut în România cu peste 76% în ultimii 5 ani şi este preconizat să mai adauge încă 55% creştere în următoarele două decenii. Potrivit unui comunicat al ROMATSA, strategia pentru spaţiul aerian românesc va include: creşterea coordonării pentru rute aeriene mai eficiente, optimizarea spaţiului aerian la nivel regional şi între regiuni, capacitate crescută garantând nivelele de siguranţă, îmbunătăţirea punctualităţii zborurilor şi un mai bun schimb de informaţii la nivelul reţelei europene de transport aerian

"Această săptămână marchează două evenimente - reper pentru spaţiul aerian românesc, care vor defini evoluţia noastră în deceniile următoare. Noul sistem ATM care a devenit operaţional din 8 aprilie implementează funcţionalităţi noi care măresc flexibilitatea şi capacitatea, optimizează structura spaţiului aerian şi ne aliniază cu ultimele dezvoltări tehnologice. Colaborarea cu IATA pentru dezvoltarea şi implementarea unei strategii naţionale pentru spaţiul aerian este un pas înainte normal şi foarte necesar pentru a aduce laolaltă toţi stakeholderii din aviaţie din România şi a ne stabili priorităţile pentru a satisface cererea clienţilor, pentru a îndeplini obiectivele SES şi pentru a creşte competitivitatea sectorului aviaţiei din România şi a economiei în general", a afirmat directorul general al ROMATSA, Mircea Boştină.

Adevarul

tom_sawyer

Licitatia CN1008755 Elicopter mediu / greu multifuncțional maritim/uscat a fost anulata, pentru a doua oara, pentru ca nu a depus nimeni oferte.

Cristi N

#297
Initiativa legislativa a lui Catalin care va permite Companiei aeroporturi Bucuresti sa investeasca bani in reparatia pistelor de pe Aeroportul Henri Coanda a fost adoptata de Camera Deputatilor si urmeaza sa fie promulgata de Presedinte.

QuoteAm trecut două legi de Parlament astăzi.

1) Lege pentru deblocarea investițiilor la pistele Aeroportului Otopeni (PL-x 92/2019) la care sunt unic inițiator.

Companiile aeroportuare nu aveau voie până la această lege să investească în modernizarea pistelor, suprafețelor de rulare și platformele de îmbarcare din fonduri proprii. Asta în ciudat unor profituri care, în cazul, Otopeniului (CN Aeroporturi București) se ridică la peste 400 de milioane de lei.

Link post FB
Link lege

Cealalta initiativa o gasiti la rubrica Industria IT&C in Romania]Industria IT&C in Romania

Ionut

Traficul de pe aeroporturile din ţară s-a dublat faţă de 2010: terminalul din Craiova a avut o creştere de 1881%, cel din Suceava de 925%, iar cel din Iaşi de 687%

2018 pe locul şase în topul aeroporturilor locale în funcţie de trafic, a avut în perioada 2010-2018 cea mai puternică evoluţie a numărului de pasageri, de peste 1.800%, până la 493.000 de pasageri anul trecut, arată o analiză a ZF făcută pe baza datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România.

Astfel, de la nici 30.000 de pasageri în 2010, aeroportul din Craiova a ajuns unul dintre cele mai importante zece aerogări de pe plan local. Creşteri importante au mai avut aeroportul din Suceava (peste 900%), Oradea (peste 400%), Satu Mare (300%) sau Iaşi (687%). Astfel, expansiunea companiilor aeriene în provincie, dar şi investiţiile în extindere făcute de companiile care administrează aeroporturile au condus la creşterea traficului de pe aeroporturile mai mici.

ZF

Ionut

Traficul de pasageri de pe aeroporturi a urcat cu 6,5% în T1/2019

Peste 4,6 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile din ţară în primul trimestru din 2019, în creştere cu 6,5% faţă de perioada similară din 2019, arată datele de la Asociaţia Aero­porturilor din România (AAR). Printre cele mai mari creşteri au fost înregistrate de aero­por­turile din Sibiu (33%), Suceava (peste 16%) şi Iaşi (17,6%). Pe de altă parte, scăderi au raportat aeroporturile din Timişoara (-8,2%), Craiova ( aproape minus 3%) , Bacău (minus 6%) şi Oradea (minus 70%), mai arată calculele ZF pe baza datelor AAR.

ZF