[B] Bucurestiul istoric

[Harry]

-1933
-Parcelarea Filipescu
-Vila Nora Pevov
-arhitecti: M. Ricci si A. Ghinescu.
nu cred ca mai exista

[Harry]

In 1934, in capitala se inaugura maiestuosul sediu al Institutului National de Agronomie. Imobilul in stil modernist a fost proiectat de arhitectii Florentin Stanculescu, St. Peterneli si L. Plamadeala.

La subsol cladirea gazduia:

centrala termica
centrala electrica
centrala de apa
centrala de gaz
centrala de ventilatie
spatiile frigorifere
sectia fitotehnie: depozit de soluri, camera de uscare, balante, colectia de seminte, laborant, ingrasaminte chimice, camera de lucru, distilator, hale de soluri
sectia morarit si panificatie: mori, cuptoare, camera de azot, depozit, depozit de sticle, depozit cereale, atelier, laboranti, colectii
sectia fitogenetica si ameliorarea plantelor: laborant, camera de sortare, selectie de legume, depozit de sticle, aparatura curent, camera frigorifica, plante oleaginoase, depozit de lucerna si trifoi, plante furajere, spalatorie de sticle, depozit de porumb, laborator analize porumb, laborator fotografie, depozit de sfecla, depozit de cartofi,
servicii: dusuri, vestiare, bucatarie, sala de mese, depozite diverse, locuinta mecanic intretinere, locuinta bucatar, spalatorie, birouri, laborator fitopatologie, garaje
La parter se aflau:
birouri
sala de conferinte
apartamente pentru conferentiari
secretariat
sectia fitotehnie: laborator de chimie, laborator de plante medicinale, ingrasaminte chimice, dryfarming, laborator fitotehnie, laborator determinari PH, laborator de analiza mecanica a solurilor
sectia de morarit si panificatie: laborator fotografie, laborator chimie generala, laborator chimie speciala, panificatie de laborator, laborator microchimie, laborator microscopie-citologie-fermenti, analiza fizica a cerealelor
centrala telefonica
sectia fitogenetica si ameliorarea plantelor: biblioteca, analiza si controlul semintelor, laborator germinatie, laborator diafanoscopie, laborator de fizica, laborator fotografie, laborator anatomie, laborator citologie, laborator tehnica experimentala, laborator analize fine, depozit de seminte
locuinte pentru sefii de sectii
dusuri
garaje
La primul etaj gasim:

biblioteca
sectia chimie agricola: laborator analize calitative, laborator analize mecanice, studiul azotului, studiul fosforului, dezagregarea solului, bacteriologie, pregatirea probelor de sol, optica si electrochimie, analiza chimica a solului
sectie agrogeologie
sectie fitopatologie: biblioteca, bacteriologie, analize aparate, laborator foto, micologie, autoclav, termostate, sala de lucru, colectii, entomologie-morfologie-biologie, terarii, insectarii, acvarii, gradina botanica, solar
locuinta director
locuinte asistenti
La etajul 2 se aflau:
arhive
sala de lectura
depozit de carti
sectia tehnologie agricola
sectia viticultura-oenochimie-microbiologie: laborator viticultura, laborator oenochimie, autoclav, laborator microchimie
sectia economie rurala
sectia geniu rural
sectia zootehnie: biblioteca, piscicultura, sericicultura, avicultura, analize chimice, laptarie, apicultura, citologie, biologie - morfologie
locuinte directori
Etajul 3 gazduia:
sala de expozitii
sectia entomologie
sectia horticultura
apartamente asistenti
apartament intendent

[Harry]

Pe 24 iunie 1934, pe strada Batistei, la intersectia cu strada Nicolae Filipescu se inaugura unul dintre cele mai frumoase imobile art deco din capitala - Palatul Societatii Functionarilor Publici, opera a arhitectilor I. C. Rosu si Radu Culcer.

Cladirea era un adevarat community center cu banca, centru medical, farmacie, restaurant, bar, sala de bowling, frizerie, spatii expo, sala multifunctionala (evenimente, teatru, cinema). Din pacate in timpul ocupatiei sovietice are loc o alterare grosolana a salii de spectacole.

Intrarea in cladire se facea prin intermediul unui hol central unde ocazional se tineau diverse expozitii.

Pe scara principala era ampalsat un basorelief in memoria functionarilor publici morti in primul razboi mondial.

[Harry]

 Austriecii de la Strabag au cumpărat cu 12 milioane de euro un teren pe Calea Victoriei din Bucureşti pentru a dezvolta un hotel şi birouri. Constructorul austriac, care a ridicat Catedrala Neamului şi Sky Tower, deţine hotelul de 5 stele JW Marriott din Bucureşti

https://www.zfcorporate.ro/zf-print/prima-pagina/piata-real-estate-incinge-austriecii-strabag-au-cumparat-12-milioane-euro-teren-calea-victoriei-bucuresti-dezvolta-hotel-birouri-constructorul-austriac-ridicat-catedrala-neamului-sky-tower-detine-18270421

Daca am avea autoritati cu capul pe umeri acum ar fi fost momentul sa impuna ca noua cladire sa aiba fatada vechiului sediu al postei, o cladire realizata in 1937 de Arghir Culina si demolata ilegal  in 2007.

[Harry]

Ar fi misto sa reconstruiasca monumentele astea 2 topite de tovarasi
Monumentul Infanteriei de pe Kiseleff - Ion Jalea 1936


Pentru Patrie in Piata Victoriei - Ion Jalea 1930

[Harry]

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind înfiinţarea Muzeului Holocaustului pe Calea Victoriei

https://www.news.ro/politic-intern/camera-deputatilor-a-adoptat-proiectul-de-lege-privind-infiintarea-muzeului-holocaustului-pe-calea-victoriei-in-imobilul-banloc-goodrich-1922401711002019091419111017



Este vorba de fostul sediu al companiei americane Goodrich care incepand cu 1936 incepuse productia de anvelope in Romania.

Sediul din Calea Victoriei 218 a fost construit in 1938, dupa planurile arhitectului Octav Doicescu.


Sa speram ca o sa asistam de o restuarae ca la carte fara interventii moderne, cu refacerea paletei de culori originala si cu refacerea usilor metalice de acces si nu inlocuirea loc cu PVC

[tom_sawyer]

Cum şi-au luat numele cartierele din București. De unde vin denumirile Militari, Drumul Taberei, Vitan, Ghencea, Giulești, Dristor sau Balta Albă

Numele cartierelor Capitalei îşi au originea nu doar într-o serie de întâmplări, denumirile fiind legate mai ales de evoluţia aşezărilor din jurul oraşului, explică istoricul şi antropologul Adrian Majuru, directorul general al Muzeului Municipiului Bucureşti pentru Agerpres. Capitala sărbătorește în aceste zile 560 de ani de la prima atestare documentară.

life.hotnews.ro

[Harry]

In 1848 Ioan V. Socec se refugia la Bucuresti, reusind sa scape de inrolarea in armata maghiara care pusese stapanire pe Transilvania. Ajuns in capitala devine ucenic al librarului George Ioanid.

In 1856 isi cumpara un teren in Calea Victoriei unde infiinteaza propria librarie, pentru ca un an mai tarziu sa se asocieze cu Nicolae Teclu si sa puna bazele companiei Socec & Co. care in 1872 sa devina cel mai mare lant de librarii din Romania si sa detina si propria tipografie.

In 1879  Socec & Co. isi diversifica portofoliul, intrand in zona industriei prin infiintarea Uzinelor de Hartie Letea din Bacau.

In 1905, fratii Ion si Emil Socec care preluasera fraiele companiei dupa decesul tatalui lor, transforma Socec & Co in societate pe actiuni.

In 1907 acestia finalizeaza noul imobil din Calea Victoriei, libraria diversificandu-si gama de produse puse la vanzare. In 1919 imobilul primeste noi etaje si devine un adevarat department store. Toate acestea se peteceau simultan cu o expansiune agresiva la nivel national.

Anul 1930 aduce cu sine asocierea cu gigantul francez "Galeries Lafayette" alaturi de care cumpara hotelul Grand de vis-a-vis de galeriile comerciale Lafayette-Socec, schimband denumirea acestuia in Hotel Lafayette.

Galeriile comerciale erau desfasurate pe parter si 5 etaje, circulatia intre acestea fiind facuta atat prin intermediul scarilor cat si al celor 4 lifturi.

Produsele comercializate erau dispuse astfel:

Parter: parfumerie si articole de toaleta, librarie - carti si reviste (romanesti, franceze, engleze, germane), papetarie, articole de birou, lanari, mercerie, genti de doamne, bijuterie, ceasornicarie, masini de scris, pictura, surprize, cadouri
Etajul 1: matasuri si stofe pentru doamne, panzarie, lenjerie de masa si de pat, stofe de mobila, perdelarie, covoare, linoleum
Etajul 2: galanterie pentru domni, lenjerie barbateasca, cravate, palarii pentru domni, articole si echipamente sportive, stofe barbatesti, confectii barbatesti, articole de voiaj
Etajul 3: articole de menaj, portelanuri, sticlarie, lampi si lustre, aparate electrice, bibelouri, articole pentru cadouri, masini de gatit
Etajul 4: confectii de dama, imbracaminte de dama, blanuri, dressuri, manusi, lenejerie de dama, tricotaje, articole de botez, imbracaminte pentru copii, incaltaminte (barbati, femei si copii)
Etajul 5: jucarii, carucioare, mobilier de gradina
Tot la etajul 5 functiona si "Bomboniera Lafayette" - inima vietii mondene din capitala. Bomboniera dispunea de restaurant si cafenea, iar vara se amenaja o terasa (se pare ca o portiunea din acoperis era demontabila ). Aceasta dispunea de scena pentru formatia muzicala, era impodobita cu flori si lumini ambientale, iar mesele erau dispuse in jurul iazului, weekend-urile fiind rezervate prezentarilor de moda, unde lumea mondena putea vedea cele mai noi creatii ale designerilor romani si straini.



-------------------------

Spre rusinea mea recunosc ca nu am fost niciodata in magazin. Are cineva idee daca la interior a mai ramas ceva din cladirea veche: lifturile, usi, terasa, iazul?

[TibiV]

Eu nu am mai intrat in cladirea aia de vreo 25 de ani.
Lifturile erau foarte vechi, dar nu mai tin minte cat de vechi..

[Harry]

La mijlocul anilor '30, pe strada Visarion #28 din capitala, pe un teren cu laturile de 17 si 14 metri, Colonelul D. Radulescu ridica un imobil de apartamente. De proiect se ocupa arhitectul Toma Marinescu care realizeaza o superba cladire in stil mediterranean revival.

Parterul si etajul erau ocupate de locuinta colonelului, in timp ce etajele 2, 3 si 4 dispuneau de apartamente si garsoniere, etajele avand intrare separata.

Apartamentul proprietarului era desfasurat astfel:

- parter: vestiar, hal, birou, sufragerie, fumoir, depozitare, bucatarie, baie

- etaj: salon, doua dormitoare, baie, debara.

Parterul este complet deschis, desparitile itnre camere fiind facute cu ajutorul draperiilor. Pardoselile sunt alcatuite din marmura roz si alba respectiv parchet de stejar in camere.

Scara interioara era palcata cu marmura alba avand sub ea amenajata o nisa cu bancheta, taburete si masute suprapuse.

Tencuiala peretilor este efectuata in "calcio vecchio", cu tavane finisate alb si sisteme de iluminat mascate.

Intr-unul din peretii sufrageriei a fost amenajata o nisa rotunjita care gazduieste bufetul si o oglinda de dimensiuni mari.

[Harry]

In anii '30 arhitectul Arghir Culina decide impreuna cu omul de afaceri C. Mihaiescu sa construiasca un bloc de locuinte cu 12 etaje pe terenul lui Mihaiescu din bulevardul Take Ionescu #10. Un teren amplasat strategic intre cladirea ARO si garajele Ciclop.

In 1935 incep lucrarile la blocul denumit Casa Alba. O superba cladire art deco cu o serie de elemente decorative interesante printre care se remarca un elegant ceas.

Un an mai tarziu lucrarile sunt oprite cand deja cladirea depasise ca inaltime Ciclopul. Culina si Mihaiescu decid sa modifice cladirea si sa-i schimbe destinatia in hotel de lux. Astfel Culina realizeaza un nou proiect, se pastreaza volumetria insa se aduc modificari primului etaj, de asemenea se renunta la elementele decorative iar cladirea mai primeste un etaj, crescand de la 12 la 13. Un alt elemente la care se renunta este scara de servici cu acces din bulevard.

Denumirea proiectului este la randul ei shcimbata din Casa Alba in Hotel Ambasador, inaugurarea avand loc in anul 1937. Parterul era impartit in doua zone principale separate de lobby-ul receptiei. In dreapta se aflau barul si restaurantul, iar in stanga showroom-ul auto Nash.







Mai jos aveti planurile initiale pentru varianta rezidentiala.

[Harry]

Continuam povestea vechilor mall-uri din perioada interbelica cu un interesant imobil din Piata Amzei #13.

In 1935 vechea piata este demolata pentru a face loc unui centru comercial modern. O superba cladire in stil art deco proiectata de arhitectul Nicu Georgescu si edificata de antrepriza inginerului C. M. Vasilescu.

Imobilul cuprindea 60 de spatii comerciale, depozit frigorific, sala multifunctionala (teatru/cinema), biblioteca, doua judecatorii si 100 de spatii de birouri.

Intrarea catre corpul judecatoresc este sobra dar monumentala, in timp ce intrarea in corpul comercial este bogat decorata, din pacate statuile care o decorau astazi nu mai exista.

[Harry]

Imediat dupa primul razboi mondial, sub inaltul patronaj al MS Regina Maria se infiinteaza Societatea Marasesti. Scopul acesteia era reconstruirea localitatilor Marasesti si Marasti, precum si strangerea de fonduri pentru ridicarea mausoleurilor si de asemenea ajutorarea veteranilor de razboi prin construirea de sanatorii si locuinte.

Un astfel de imobil de locuinte a fost edificat in capitala pe strada I. L. Caragiale #1b (astazi #4). Discutam de un imobil in stil art deco, cu 5 etaje care se remarca prin intrarea monumentala placata cu marmura, arhitect fiind M. Sonenfeld Campeanu. Pe langa locuinte cladirea cuprindea si diverse birouri si spatii administrative ale Societatii Marasesti.







Un al doilea astfel de imobil de locuinte a fost edificat in capitala pe strada Robert de Flers (astazi Logofat Luca Stroici #11).

Este vorba de un imobil art deco cu 4 etaje proiectat de catre arhitectul M. Sonenfeld Campeanu. Din pacate astazi frizele decorative de pe balconul ultimului etaj nu mai exista. Ca un fapt inedit cladirea dispunea de o superba sala de evenimente.

[Harry]

Sistematizarea Pietei 8 iunie (Unirii), proiectul Zamfiropol-Hempel

In 1935 la initiativa Regelui Carol II se organizeaza o serie de concursuri de arhitectura pentru resistematizarea principalelor piete bucurestene. Cea mai importanta schimbare se dorea a fi aplicata Pietei 8 iunie (astazi Unirii) care devenise inima capitalei.

Se dorea ca noua piata sa gazduiasca Palatul Regal si Fundatia Regala.

[Harry]

Monumentul I. C. Bratianu. Poze de acum ~30 de minute