[B] Bucurestiul istoric

[Harry]

Palatul Nifon Mitropolitul din București va fi restaurat printr-un proiect inițiat de Arhiepiscopia București. Situat pe Calea Victoriei colț cu strada Doamnei, acesta este monument istoric construit în 1895 și aflat într-o stare avansată de degradare.



Guvernul a adoptat astăzi, 23 noiembrie a.c., o Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții ,,Centrul educațional și social pastoral «Nifon Mitropolitul»(Palatul Nifon)".



Proiectul este derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), prin Compania Națională de Investiții (CNI) în cadrul ,,Programului naţional de construcţii de interes public sau social", Subprogramul ,,Alte obiective".



Beneficiarul - Arhiepiscopia Bucureștilor - doreşte ca, după consolidare, restaurare și refuncționalizarea spațiilor, acest monument istoric, aflat la km 0 al Municipiului Bucuresti, importantă operă a arhitectului Paul Gouttereau, unul din puținele imobile realizate în stil neoclasic, înscris în lista monumentelor istorice, să devină Centrul Educaţional şi Social Pastoral Nifon Mitropolitul, un obiectiv cu caracter public, educațional și social-cultural.



Proiectul are o durată de realizare de 27 luni și o valoare totală de 56.684 mii lei (inclusiv TVA), din care 56.079 mii lei de la bugetul de stat și 605 mii lei de la Arhiepiscopia Bucureștilor. Scopul acestui centru nu este unul pecuniar, ci o lucrare pastorală, socială şi misionară a Bisericii în folosul societăţii româneşti actuale.



După restaurare spațiul va fi deschis turiștilor, dar va avea și o zonă destinată şi organizării de conferinţe, colocvii, simpozioane, seminarii, organizării de activităţi culturale pentru promovarea dialogului dintre credinţă şi cultură, spiritualitate şi acţiune socială, teologie şi ştiinţă, artă şi educaţie etc.



Această investiţie vine și în întâmpinarea creării unei infrastructuri de tineri specializați pe meserii care a dispărut în ultima vreme din România, prin organizarea de cursuri, pe diverse specialități, recunoscute de Ministerul Educației Naționale și de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în directă corelație cu mediul de afaceri care va reprezenta un partener important al programului.

[Cristi N]

Nu inteleg de ce statul baga o gramada de bani intr-un imobil privat in conditiile in care nu se poate spune ca propietarul este un amarat.

[ghrt]

Probabil nu mai e nevoie să bage bani în catedrala aia. Ăsta măcar va arăta bine după reabilitare.

[Harry]

In ultima parte a anilor '30 , in cadrul complexului medical Colentina este construita o eleganta cladire modernista ce avea sa gazduiasca Institutul Surorilor de Ocrotire "Regina Maria".

Intrarea principala in cladire era marcata de superbe usi art deco realizate de nimeni altul decat marele sculptor Iosif Fekete, cel care a realizat emblematice monumente precum: Monumentul Eorii Aerului (Piata Aviatorilor), Ingerii (cimitirul Bellu), Monumentul Capitanului Aviator Dumitru Hubert (cimitirul Bellu), Usile Monumentale de la Ministerul de Justitie (disparute in urma "renovarilor" din anii '90).

Si in cazul de fata usile monumentale au fost pierdute definitiv odata cu renovarea cladirii.

[Harry]

Clădirea din Calea Șerban Vodă nr. 107, în care a funcționat primul Senat al României, a intrat într-un amplu proces de consolidare și restaurare.

Sunt peste 150 de ani de când primii senatori ai țării participau aici la prima ședință.

În 6 decembrie 1864, în casa construită de un negustor de pește s-au reunit 73 de persoane.

În cei doi ani de funcționare, 1864 – 1866, în clădirea cu amfiteatru la parter au pășit domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Regele Carol I, primul-ministru Mihail Kogălniceanu sau frații Brătianu.

Din păcate, clădirea a fost abandonată și a ajuns într-un stadiu avansat de degradare.

Compania Municipală Consolidări București a finalizat lucrările de punere în siguranță, iar în perioada următoare va începe consolidarea și restaurarea.

[Harry]

42 de șantiere sunt în lucru în Capitală, în programul inițiat de Primăria Municipiului Bucureşti prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.

Blocul cu cinci etaje din strada Biserica Enei nr. 14 se află printre imobilele unde lucrează deja Compania Municipală Consolidări București.

Imobilul este construit în anul 1936 și se află în categoria pericol public.

28 de familii au acceptat să se mute în apartamentele de necesitate pe toată perioada lucrărilor.

Pentru această clădire au fost alocate aproape 5,5 milioane de lei.

Consolidarea unei clădiri cu risc seimic nu se poate face cu proprietarii încă locuind în imobil.

Alte 56 de imobile urmează să intre în programul de consolidare, după ce toți proprietarii și-au dat acceptul.

[Harry]

Ca sa fim in tema cu stirile zilei. In 1940 se demarau procedurile pentru construirea viitoarei catedrale nationale. De proiect s-au ocupat arhitectii Constantin Joja si Nicolae Goga. Din pacate nu se mai realizeaza din cauza izbucnirii razboiului. Imobilul propus , daca s-ar fi realizat ar fi fost poate cel mai spectaculos landmark art deco al capitalei.

[tom_sawyer]

^ Superb! Nu stiu insa daca biserica ar fi acceptat designul, cam indraznet pentru gusturile lor.

[ghrt]

Si pentru actuala catedrala au fost propuneri f interesante.

[alinuttt]

Am tot căutat pe forum poze cu lucrările la catedrală, dar nu am găsit. E vreun topic separat? Chiar nu cred că nu sunt fotografii cu stadiul lucrărilor la cea care va fi cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume și cea mai mare biserică din Europa de Est. Se lucrează intens în 3 schimburi, sunt lucruri extrem de impresionante pentru ingineri și nu numai.

[dr4qul4]

Gasesti cateva poze la sectiunie diverse si din mers. Am postat si eu cateva, dar nu a existat vreodata un reportaj adevarat.
Eu abia astept sa porneasca lifturile din turnuri. Cred ca va fi o priveliste memorabila. Dar s-ar putea sa astept ceva, pentru ca va fi gata complet abia in 2024

[Harry]

Fostul Minister al Justitiei
Construita inital ca sediu al Asociatiei Generale a Medicilor Veterinari din Romania, cladirea cu 7 etaje a fost inaugurata in 1933, in prezenta Regelui Carol II.

Aceasta a fost imediat inchiriata de catre statul roman devenind sediul Ministerului Justitiei. Proiectul de arhitectura a fost realizat de catre Constantin Iotzu, cel care a proiectat si alte cladiri emblematice ale capitalei cum ar fi Casa Corpului Didactic sau Palatul Ministerului Economiei Nationale.

Intrarea principala era marcata de o pereche de usi in stil art deco (acelasi stil ca si cladirea), opera a artistului plastic Iosif Fekete. In timpul asa ziselor renovari din 1990 elementele decorative au disparut de pe usi.

[Harry]

Palatul Postei Romane

In 1937, pe Calea Victoriei din Capitala, se demoleaza o serie de imobile de la numerele 133 - 135.  In doar un an, dupa planurile arhitectului Arghir Culina se inaugureaza Palatul de Birouri al Societatii Romane a Postelor, la inaugurare fiind prezent si regele Carol II.

Impresionantul edificiu se desfasura pe 9 etaje si prin deschiderea foarte mare la strada se impusese rapid ca un landmark al capitalei.

Cladirea este consolidata dupa cutremurul din 1940, moment in care acoperisul este fortificat pentru a gazdui o baterie anti-aeriana.

Dupa nationalizare devine sediul Ministerului Metalurgiei si Constructiilor de Masini, apoi al Ministerul Industriei Constructiilor de Masini si intre 1990-1991 al  Ministerul Industriilor.

In 1991 Posta Romana reintra in posesia cladirii, motivand probleme la structura de rezistenta , in 2007 incepe demolarea cladirii. Procesul de demolare a durat destul de mult, cladirea avand, in ciuda declaratiilor oficiale, o structura de rezistenta foarte buna.

In acest caz DNA a deschis o ancheta. Conform DNA, SC IMOPOST DEVELOPEMENTS SA s-a constituit la data de 26 iulie 2005,  in urma parteneriatului dintre CN Posta Romana SA, SC PROCEMA SA, SC COMNORD SA si două persoane fizice, avand ca scop demolarea cladirilor existente pe terenul din Bucuresti, Calea Victoriei 133-135, prejudiciul adus statului roman fiind de aproximativ 9 milioane de euro. Gruparea alcatuita din membrii PNL si UDMR:   Mihai Toader, Andrei Marinescu, Nagy Zsolt, Emanoil Lepadatu si Ioan Folfa primieste pedepse cu suspendare si executare.

Din pacate caldirea nu mai e reconstruita.

[Harry]

Radio Bucuresti 1929:

[Harry]

Are cineva idee daca monumentul asta mai exista ?