Soluții pentru descongestionarea traficului pe Valea Prahovei

Started by voicul, January 03, 2020, 10:04:18 AM

Previous topic - Next topic

0 Members and 3 Guests are viewing this topic.

RaduG

Uite aici strict pentru informare, la ce s-au gândit o masă critică de concerne comerciale, tot în Elveția: un sistem logistic complet automat și digitalizat, subteran, de transport marfă paletizată, cu monorail deasupra pentru coletărie ușoară.
https://en.wikipedia.org/wiki/Cargo_Sous_Terrain
https://www.cst.ch/en/

pasadia

Exact asta face Fan Courier? Adică transportă paleți de țeavă PVC 315 la 6m, colaci de țeavă PE 110 sau parbrize auto? Plus cazane pe paleți, medicamente sau flori (da, știu caz, florărie din Sinaia care se aprovizionează din Brașov).

Mă rog, eu zisesem de ieri că nu asta e problema (adică mica distribuție). Ea doar contribuie la volumul mare de trafic, dar dacă credeți voi că mutați distribuția mica intr-un vagon de marfă...go ahead.

vancouver

Quote from: dumbravaandrei on January 05, 2021, 12:06:53 PM
2. In magnifica metropola Busteni
   as crea un DN nou, in coridorul de protectie CF. Un DN nou, profil 1+1, cu toate lucrarile de arta necesare astfel incat pana la Cateaua Lesinata sa nu mai poti iesi/intra in Busteni (cu 2-3 traversari denivelate peste CF pe langa lucrarile necesare construirii in malul albiei). Cred ca suntem cu totii de acord ca ne putem lipsi de dughenele din acea parcare si putem amenaja o intersectie cu giratie in care sa avem si o banda dedicata pentru directia Bucuresti-Brasov. Tot DN-ul asta nu ar avea de ce sa coste mai mult de 10mil EUR (sunt ~5km de traseu - cate lucrari de arta poti sa ai). Stiu ca trebuie facute exproprieri dar alta cale mai usoara nu este... Daca are careva o problema ca la un moment dat o sa iasa Prahova din matca, se poate face un stavilar la Cumpatu - e destul loc si geografia avantajeaza o astfel de lucrare.

Se poate si fara exproprieri al unor proprietati private. Si ba da, exista alta cale mult mai usoara. Am prezentat-o detaliat deja in strategia din 2018.

Legat de Prahova, nu trebuie nici un stavilar, nu a iesit niciodata din matca, nu exista inundatii la Busteni. Este un biet pârâu acolo, importanta lui este mult exagerata. Abia pe la Sinaia devine rau in adevaratul sens al cuvantului si avem si debite mai mari.

Iata si solutia propusa de mine impreuna cu ceilalti colegi din Ascoro (idee initiala a fost a lui @myid):


QuoteCe este de făcut la Bușteni? Propunerea constă în construirea unui TUNEL CUT + NO COVER (semideschis) PE AMPLASAMENTUL ALBIEI RÂULUI PRAHOVA.
    Ce înseamnă CUT + NO COVER și ce avantaje aduce? Din limba engleză, CUT = săpătură, NO COVER = care nu se acoperă. Adică     săpăm un pasaj de 3-5 m adâncime, pe care nu îl mai acoperim cu planșeu. Spre deosebire de procedura clasică de construire a tunelurilor orășenești, numită CUT + COVER = sap si acopăr. Motivul principal pentru care săpăm: noul drum să nu se afle la aceeași cotă cu terenul și să nu existe posibilitatea racordării diverselor clădiri adiacente la el. Și nici să nu se poată opri pe margine. Astfel se poate garanta că drumul rămâne unul liniar, fără vehicule parcate aiurea pe margine. Viteza poate fi stabilită la 80km/h. Dacă în schimb drumul nou se face la nivelul terenului, construcții noi vor exploda dreapta-stânga. Al doilea avantaj al îngropării drumului sub cota terenului: intersecțiile cu drumurile locale existente – acestea pot să treacă pur și simplu peste drumul îngropat, necesitând doar un scurt pod de trecere, practic podul actual peste râu. Al treilea avantaj este poluarea fonică redusă pentru localitate: prin instalarea de panouri fonoabsorbante pe pereții pasajului îngropat sunetul vehiculelor rămâne în mare măsură captiv. În fine, un al patrulea avantaj: dacă e necesar pe anumite zone pasajul îngropat poate fi totuși acoperit. De exemplu pentru     un loc de joacă pentru copii.
    De unde până unde? De la sud de Poiana Țapului, până la nord de Bușteni. Este vorba de ca. 5 km de drum nou. La ambele capete sunt necesare pasaje supraterane, cu trecere peste calea ferată, abia după aceea traseul coboară în semi-subteran.

    De ce pe amplasamentul actual al râului Prahova și ce facem cu apa râului? Amplasamentul actual al râului este singura fâșie complet liberă în lungul localității, unde construcția unui drum este facilă tehnologic și nu necesită exproprieri de construcții – cu puține excepții. În general albia râului este foarte lată și permite fără probleme amplasarea noii lucrări. Singura zonă ceva mai dificilă este în partea de nord, de la podul de pe strada Zamorei spre nord. Acolo râul face o buclă în formă de S, pe care calea rutieră evident nu o poate urma și ca atare de acolo spre nord este necesară ieșirea din semi-subteran și continuarea cu un pasaj suprateran amplasat lângă râu, până la limita de ieșire din teritoriul orașului Bușteni. Bucla în formă de S oferă însă oportunitatea captării apei – de la acea buclă spre nord, apa rămâne la suprafață în albia existentă, iar spre sud se captează într-un canal subteran, până la ieșirea din Bușteni. Soluția râurilor introduse în subteran nu este nimic nou și a fost folosită intensiv în sec. XVIII-XIX în toată Europa, inclusiv la noi. De exemplu în Brașov avem două râuri canalizate în subteran. Dâmbovița din București este de asemenea canalizată subteran, apa pe care o vedem este numai o parte din apa care trece prin București – adică un canal artificial. Exact așa se poate proceda și la Bușteni, lângă noua arteră se poate construi un canal artificial, prin care o parte a apei să rămână vizibilă pe o parte a traseului. De remarcat, albia râului nu are în acest moment nici o valoare estetică. Am căutat pe internet și nu am găsit decât o singură poză făcută de departe, în care sunt remarcate gunoaiele de pe margine. Așadar nici un turist din Bușteni nu s-a gândit să coboare până la râu să facă poze cu el. Din punct de vedere al mediului, râul nu mai are în acest moment rol de zonă de adăpat pentru animale, fiind situat în mijlocul localității. Zona în care râul Prahova devine frumos și putem vorbi de un monument al naturii începe abia de la Sinaia în aval, acolo unde se adaugă mai multe pâraie și debitul crește semnificativ. Această zonă frumoasă se poate admira bine din tren, între Sinaia și Comarnic. Aici, la Bușteni, debitul este încă mult mai mic, iar aspectul mai degrabă dezolant.

Astfel arată albia râului Prahova în Bușteni, în câteva puncte în care există imagini street-view în maps.google.ro:







Feroviar: inadmisibil că ramâne 1 fir pe unele porțiuni după reabilitare pe Craiova-Caransebeș și Cluj-Oradea. Da pentru extinderea programului Quick Wins. Limitare instalare ETCS doar pe coridorul IV, pana cand va deveni pe deplin functional si isi dovedeste eficienta. Autostrazi: DA pentru 4 treceri montane: A1, A3, A6 si A8. NU deocamdata pentru A13 montan si A Nordului partea montana.

RaduG

@Pasadia Eu am încercat doar să prezint o potențială soluție la nivel macro. Este evident că mica buticăreală va continua să se aprovizioneze the old fashion way, și probabil modelul acesta de consum se va schimba destul de greu.
Dar, populația stabilă de pe valea Prahovei e undeva pe la 50.000, fără Breaza și Câmpina (alte 50.000) 50.000 de oameni care trebuie hrăniți și îmbrăcați. Atenție, nu pun aici turismul. 50.000 de oameni înseamnă un buget de retail de 10-12 mil EUR lunar. Înseamnă cantități de ordinul sutelor sau chiar miilor de tone lunar de produse care trebuie aprovizionate pentru ei, și care mai mult ca sigur sunt aduse de firmele de distribuție cu camionul sau dubița, cu costuri fenomenale în carburant și poluare.

vancouver

^^ Din pozele cu albia raului se observa ca:
- peste tot este loc suficient si pentru un drum 1+1, si pentru pastrarea apei, daca nu se doreste canalizarea
- se vede clar ca niecaieri apa nu a iesit din matca in trecutul apreciabil, nu exista aluviuni sau pietris mai sus, nu este afectata vegetatia, casele apropiate nu au vopseaua cumva murdarita la baza etc...
- pozele din gmaps sunt facute de pe podurile peste Prahova. Acestea trebuie inaltate ceva (cred ca 2 metri e fezabil fara mare deranj) si atunci suprafata de rulare a vehiculelor pe noul DN1 poate fi cam la nivelul apei - evident cu pereti de beton de 4-5 metri inaltime pe ambele parti, cu rol primordial de perete fonic, dar si protectie in caz ca totusi se umfla apa - asta daca se doreste cu orice pret pastrarea cursului la suprafata
- sunt inginer constructor si intre altele cu asta ma ocup: solutii de impermeabilizare pentru lucrari de beton. Credeti-ma: nu e nimic exceptional, iar mici gafe cum vedem la metrou Bucuresti aici nu ar conta (adica prelingeri de apa), ca nu avem statie pietonala cu elemente estetice deosebite, precum in statiile de metrou. Ca principiu general: printr-un perete de beton mai gros de 30cm nu trece apa neam. Doar daca nu s-a vibrat bine si avem fisuri mari, care traverseaza peretele. Problema este la imbinarile intre etapele de betonare, iar acolo solutiile sunt cu tola de cauciuc si tevi de injectare. Concluzie: si daca vrem ca suprafata de rulare sa fie mai mult sau mai putin ingropata fata de nivelul apei raului, tot nu este vreo problema tehnica.
- autostrada varianta SF 2002 oricum e prevazuta sa treaca prin albie - deci nici vorba sa fie o idee noua. Doar ca e prevazuta ca viaduct, peste albie. Dupa parerea mea o solutie groaznica estetic, vizibila de sus de pe munte, vuzibila din statiune, din pensiuni, etc. Iar zgomotul e greu de oprit. De aceea propun o semi-ingropare, astfel ca din peretele lateral de 5 metri sa ramana doar vreo 3-4 peste nivelul apei, adica doar 1-2 metri peste nivelul terenului din jur = ABIA VIZIBIL, chiar si pentru cei care au case cu fata spre albie.
- Banca Mondiala, in varianta in care au consiliat MT au propus ca A sa treaca tot prin albie (costuri reduse) - deci inca o data, cei care cred ca albia raului e ceva sfant si nu se poate umbla acolo: DA, in tara lui "nu se poate" mereu exista motive pentru care " nu se poate". Dar daca gandim normal, atunci se poate!
Feroviar: inadmisibil că ramâne 1 fir pe unele porțiuni după reabilitare pe Craiova-Caransebeș și Cluj-Oradea. Da pentru extinderea programului Quick Wins. Limitare instalare ETCS doar pe coridorul IV, pana cand va deveni pe deplin functional si isi dovedeste eficienta. Autostrazi: DA pentru 4 treceri montane: A1, A3, A6 si A8. NU deocamdata pentru A13 montan si A Nordului partea montana.

dumbravaandrei

Quote from: dr4qul4 on January 05, 2021, 01:29:00 PM
Ca sa fie o propunere buna ar fi trebuit sa mentioneze si ce se va face la Comarnic. Acolo este primul dop.


In Comarnic traficul se blocheaza la intersectia cu Ghiosesti-ul si la intersectia cu drumul spre Secaria (frumos peisaj dar pentru cei mai slabi de stomac nu-l recomand).
Ambele intersectii au raspunsul aici, adica 1km in aval, la intersectia cu drumul din Breaza. Adica, mai pe romaneste, pentru ca nu facem niste benzi de preselectie, tinem tot drumul blocat. in ambele cazuri, exista loc de extindere, daca se renunta la niste tapsane folosite pe post de parcare.


Intentionat nu am spus nimic de Comarnic dar, daca tot mi-ai ridicat-o la fileu...
1)  In teorie, avem proceduri lansate pentru centura Comarnic, la profil de A, ca parte din A3. Tot in teorie, avem si un orizont de timp pentru executia acesteia. Teoretic, ca eu practic nu-mi fac sperante sa fie vre-un buldozer pe acolo in urmatorii 5 ani.
2) Tot la mana MT-ului sta transformarea DN1 de la Nistoresti pana la Muzeul Posada in drum 2+1, cu banda din mijloc reversebila. Asta ar fi cea mai trainica si sanatoasa solutie iar pentru A3 eforturile sa fie concertate de asa natura incat sa puna premize reale constructiei, nu desenatului de harti - ca de asta s-au saturat pana si picii de gradinita.

Liviu M

Poți detalia, te rog, ce ai vrut să zici cu soluția de la intersecția la "1 km în aval"?
Mulțumesc!

dumbravaandrei

@vancouver eu cu noul traseu ma gandeam sa fie la nivel cu CF, de sapat ce sa zic... sa nu fie niste gandaci de balta pe la Busteni si in cazul asta exproprierile sa fie mai ieftine si mai fezabile (sunt sigur ca tu cel putin percepi ironia :) )


@Liviu adica exista benzi de preselectie si directia principala de mers nu este afectata.


Liviu M

@dumbravaandrei: nu mă prind. Sugerezi folosirea intersecției respective ca punct de plecare pentru centură? Că altfel nu văd care-i problema cu ea. Până la waze drumul prin Breaza era ignorat total.

dumbravaandrei

#295
vai doamne... cum sa folosesti intersectia aia?
Ma refeream sa amenajezi  tot pe DN1 o intersectie ca aia, cu banda de preselectie pentru virajul la stanga, o banda care sa poata acumula 3-10 masini, in functie de cata vopsea ramane in galeata.... eventual sa mai faca si niste benzi dedicate virajului la dreapta.

Liviu M

ln nord, pentru Secariei poate funcționează, da' la piață mă tem că n-o să aibe efectul scontat.
Nu e singurul punct de acces doar pentru Ghioșești, ci si pentru Poiana (pe dealul celălalt). Și in afară de asta, cum îi zice și numele, e zona pieței, cu agitația corespunzătoare. Ultima dată când am fost pe acolo, pe stânga (cum urci) era Mega Image, pe dreapta Carrefour. Plus altele mai mici.

LE Ce voiam sa zic e ca traficul local e, probabil, destul de intens in zona, asa ca doar benzile de acumulat masinile care cotesc nu-s suficiente. Din cand in cand tot trebuie oprita circulatia si lasati sa se dezacumuleze, plus sa iasa cei de pe strazile laterale, plus traversat...

myid

Pentru ca a fost citat, si DA, solutia a fost propusa initial de mine pentru ca asa o vad firesc, normal si logic.
Solutiile propuse de ASCORO acum 3 ani au venit dupa nenumarate discutii intre membrii asociatiei, contactarea altor persoane specializate in mobilitate, mediu, infrastructura din afara asociatiei. Nu a fost o singura idee a lui Baiazid, vancouver, sau alti membrii care au luat parte la crearea documentului. A fost un conglomerat de idei, structurate, dezbatute si prezentate atat MT, cat si opiniei publice dupa saptamani de lucru.

Revenind. Nu vorbesc din povesti sau din poze de pe G-street.
Am locuit 18 de ani in Breaza, inainte sa ma duc la facultate, apoi am facut saptamanal traseul Breaza-Brasov in cei 4 ani de facultate, uneori chiar si de 2 ori pe saptamana, atat rutier si feroviar. Acum cativa ani spuneam (fara sa glumesc) ca stiu la perfectie cam tot traseul, as putea sa il fac legat la ochi si sa spun ce urmeaza dupa fiecare curba.

Solutia de ingropare a oricarei solutii de ocolire(autostrada, 1+1, centura, orice)  a Poiana Tapului, Busteni, Azuga prin albia raului este singura solutie fireasca, normala si logica.

Mediu :
in zona nu exista populatii de animale care sa foloseasca raul pentru adapare.  Raul Prahova trece printre cartiere, care se afla la distanta si nu exista culoare de trecere dintr-o parte in alta. Raul in zona Poiana-Tapului - Azuga are debite infime, asa cum mentiona si @vancouver.
Estetic
: asa cum vedeti in pozele de mai sus, situatia de astazi e o mizerie, atat la propriu cat si la figurat. Nu cred ca cineva vede vreo calitate estetica a situatiei de astazi, este o albie a unui rau de munte nereglementata si nedocalmatata de mai bine de 40-50 de ani, plina de aluviuni, cu vegetatie haotica. Vegatatie care nu are rolul de protectie.
Poluare :
Solutia ingroparii ar diminua problema poluarii. Atat poluare de noxe (viteze superioare de tranzit) , cat si fonice, fara a crea bariere de panouri fono-absorbante.
Expropieri :
Aici e marele castig, in cazul de fata, albia raului e in proprietatea statului in proportie de  95%, se obtin reduceri de cost la implementarea proiectului cat si la viteza de implementare. Nu ai retele electrice/gaz/canalizare/apa de mutat (LE : cred totusi ca exista o magistrala de gaz care merge paralel cu albia si o sub/supratraverseaza de cateva ori - de verificat ), nu ai reparcelari. Situatia juridica a terenului albiei e simpla si e cunoscuta. Dar poate ca asta e problema...Ca nu se obtin venituri din expropieri.

Sunt multe de discutat, ar fi interesat sa facem un ZOOM/MEET meeting, in care sa discutam punct cu punct. Poate chiar sa participe si echipa ministeriala.
Asta ar fi ceva nou si un plus !

dumbravaandrei

#298
Acum, daca ANPM-ul da aviz negativ de mediu la un DN sapat in albie, ar trebui batuti in cap cu asta.
Nu ca nu ar trebui si acum batuti in cap cu asa ceva, ca toata canalizarea din Predeal pana in Nistoresti se varsa in Prahova.


@myid macar daca s-ar transmite live o dezbatere intre MT/parti interesate pe vre-o platforma unde se pot pune/modera intrebari si tot ar fi ceva.