Poduri, pasaje si viaducte de cale ferata

[dan tm]

Cam colmatata albia. Cei de la Apele Romane ar trebui sa mai scoate din pietrisul ala de acolo.

Dimpotriva, eu cred ca tocmai faptul ca pilele sint atit de mult acoperite de piatra, le fereste de a fi sapate la fundatie cum s-a intimplat la Budila.

pe de alta parte dupa atitea valuri de ape mari cred ca multe poduri sint in pericol acum.

[ghrt]

Cred că din păcate putem spune adio acestei legături pe calea ferată. Să privim totuşi oportunităţile: se poate amenaja un roller coaster scurt dar vioi!

[pasadia]

Hai ca ne-am lamurit - podul de la Budila isi depasise perioada de viata:

Întrebat dacă aceste controale au vreo legătură cu prăbușirea podului de la Budila, Rasaliu a răspuns că ,,podul în cauză a fost dat în folosință în anul 1939 și avea durata de viață de 50 de ani".

SURSA

[Phenol]

Fiind o sectie inchiriata reconstructia podului, conform contractului de inchiriere nu cumva cade in sarcina RCCF?

Desi nu ma astept ca Regio Calatori sa aiba puterea financiara dar nici vointa pentru a suporta cheltuielile singur.

Oricum, intrebare mea este care este rolul CFR-lui si care este rolul lui RCCF in reconstructria podului?

Situatia ma aduce aminte de aceasta alunecare de teren de pe Galati - Barlad unde Transferoviar Grup a facut reparatiile.

[vancouver]

Asa cum CFR SA (societate pe actiuni) este administrator al retelei CF si poate accesa fonduri europene, nu vad de ce RCCF, care si el este administrator al acestei CF neinteroperabila, nu ar putea accesa fonduri europene. Este logic ca CFR SA are interdictie sa faca lucrari pe sectii neinteroperabile, dar exista alta entitate in locul CFR care trebuie sa poata sa faca asta. Si daca nu este asa, atunci trebuie schimbata legea europeana sau ceruta o derogare. Cere si poate ti se va da.

De ex. metroul din Bucuresti este si el o sectie neinteroperabila, acolo un singur operator va putea circula. Si primeste fonduri UE. De ce oamenii din Bucuresti au voie si cei din Intorsura Buzaului nu ar avea aceleasi drepturi de accesare de fonduri europene.

[Harry]

Doar ca podul a fost facut in anii '20 nu in '39...

[frunzaverde]

nu ar putea accesa fonduri europene.

Poate accesa fonduri europene, dar nu exista nici un capitol pe care s-ar putea incadra. POIM Axa 1.1 acopera doar reteaua TEN-T Core, POIM Axa 2.7 doar reteaua interoperabila, POR Axa 6 doar reteaua rutiera. Pur si simplu nu exista nici o sursa de finantare europeana pentru aceste linii. Nu in Romania.

Este logic ca CFR SA are interdictie sa faca lucrari pe sectii neinteroperabile, dar exista alta entitate in locul CFR care trebuie sa poata sa faca asta. Si daca nu este asa, atunci trebuie schimbata legea europeana sau ceruta o derogare. Cere si poate ti se va da.

Exista, chiar trei:
1. RC-CF daca doreste sa mentina linia in concesiune. Daca nu, RC-CF poate renunta la concesiune in aproximativ 2 zile. A facut asta de nenumarate ori, inclusi cu linii perfect functionale - procesul dureaza sub o zi.
2. CFR SA, care poate anula concesiunea unilateral bazat pe force majeure sau pe incapacitatea RC-CF de a mentine traficul in uz. A facut asta de nenumarate ori - procesul dureaza sub o zi.
3. MT, care poate aloca fonduri pentru refacerea podului ori catre CFR SA ori la RCCT.

Problemele sunt urmatoarele:

RC-CF are probleme mari financiare, impreuna cu intregul grup. Inclusiv legale - Regiotrans/RegioCalatori/RCCF trebuie sa dea inapoi 1.4 miliarde de lei in subventie ilegala.
Tot bugetul de reparatii capitale pentru toate liniile operate de CFR, inclusiv magistrale, in 2018, ar acoperi cu chiu cu vai un nou pod acolo. Dar asta ar insemna ca practic sa se inchida Bucuresti - Craiova - Timisoara la circulatie (ca fara carpeli constante pica de tot).
Iar MT... Voi ati vazut ce ministru este?

De ex. metroul din Bucuresti este si el o sectie neinteroperabila, acolo un singur operator va putea circula. Si primeste fonduri UE. De ce oamenii din Bucuresti au voie si cei din Intorsura Buzaului nu ar avea aceleasi drepturi de accesare de fonduri europene.

Nu, metroul nu este sectie neinteropoerabila. Metroul, in acceptiunea romaneasca este un cu totul alt fel de tip de infrastructura decat calea ferata. Anumite elemente ale infrastructurii de metrou sunt similare cu cele ale caii ferate, si se supun unui set similar de instructii si de organisme de control, dar cam atat.

Metroul Bucuresti este considerat de catre CE ca fiind "infrastructura mare" si este prins in POIM Axa 1.4.

avea durata de viață de 50 de ani.

Ce dracu de pod are durata de viata de 50 de ani? Sunt zeci de mii de poduri in toata lumea din secolul XIX... Mai ales ca podul ala a fost facut sa care magistrala feroviara Brasov - Buzau - Constanta!

De la inaugurare practic au trecut pe el tonaje minuscule - aproape exclusiv sectia fiind exploatata cu automotoare sau trenuri scurte cu vagoane suburbane sau rame TE. Probabil a trecut pe podul ala tonaj cat a fost calculat sa treaca intr-un singur an de exploatare proiectata.

[pasadia]

E declaratia prefectului, nu a mea. Eu doar am citat din articol.

Tin sa precizez caci deh...

Sent from my ONEPLUS A5000 using Tapatalk

[dr4qul4]

podul ala nu avea pic de armatura. O fi fost el facut in 1920 dar pare copy-paste (la scala mai mica) dupa...podul lui Apolodor din Damasc. Ala de la Drobeta.

[frunzaverde]

^
Podul a fost construit sa duca trafic super-greu de magistrala principala. Atat geometria, cat si structurile (printre care cel mai lung tunel din tara) au fost facute sa duca tonaje foarte mari si trenuri foarte frecvente (inclusiv electrificare).

Linia a fost construita ca prima parte a liniei Brasov - Buzau - Constanta de Julius Berger (azi Bilfinger), nu de cine stie ce firma de doi bani. Ma indoiesc ca s-a facut rabat de calitate acolo.

[TibiV]

^
De vreo 20 de ani tot vedem poduri prabusite/luate de ape.
La podul (vechi) de la Gradistea nu avem asteptari, este "dinaintea erei betonului armat"...

La alte poduri mai noi "cazute" se vedeau "spaghete de armatura" iesind din beton.
Dar la podul de la Budila nu am vazut in poze nici o bara de fier-beton, nici de samanta...
Doar sparturi de beton "curat".
Faptul ca a fost facut de "Julius Berger (azi Bilfinger)" nu a ajutat prea mult.
Care or fi fost standardele de proiectare/constructie pe vremea aia ?!...

[Harry]

Majoritatea au aproape 100 de ani...cat sa reziste daca nu au fost intretinute. Si pentru ca tot suntem la capitolul poduri feroviare:

Cea mai complexa lucrare a inginerului Elie Radu este tronsonul de cale ferata lung de 56 km ce leaga Targu Ocna de Palanca. Dealungul acestui traseu a realizat ziduri de sprijin, poduri feroviare si mixte (rutiere si feroviare) peste raurile Trotus si Ciobanasu, viaducte si tuneluri.

Lucrarile au fost finalizate in 1903.

Cine cunoaste zona poate reuseste sa le identifice:

[nenea_hartia]

^ Excelente poze, mulțumesc!

[Harry]

^^ Multumesc. Imaginile fac parte dintr-un album lansat de catre Min Lucrarilor Publice in 1903.

Linia ferata Targoviste - Pucioasa este un tronson al coridorului Titu - Pietrosita inaugurat pe etape: Titu - Targoviste (2 ianuarie 1884), Targoviste - Pucioasa (27 mai 1894) si Pucioasa - Pietrosita (27 mai 1894).

Pe sectorul Targoviste - Pucioasa se realzieaza doua poduri: unul peste Bezdedel in lungime de 65 metri si unul peste Ialomita, avand impresionanta lungime de 255 metri.

[JohannDB]

Podul de la Budila, L 403, deși nu vezi la el fier beton în secțiunile de spărtură, a fost construit conform calculelor inginerești valabile și azi. "Întreținerea" pare a fi "cuiul lui Pepelea" și cu deosebire întreținerea albiei pârâului Tărlung de-a lungul vremii, mai cu "seamă" de după momentul ridicării barajului de la Brădet/Săcele (acum vreo 15 ani o viitură ce coincidea cu deschiderea de baraj la vreme de ploi consistente s-a soldat cu ruperea unei conducte de aducțiune apă de 1000 mm).
  Din păcate, chiar în ultimii 20 de ani, viituri consistente au fost provocate și de deschiderea intempestivă (unii motivează că la capacitate controlată) a barajului pentru a putea primi repede surpusul de apă la momente de ploaie/ploi "deluviene".
Acel prag aflat în avalul podului la cca 50-100m este rupt de ani buni, motiv pentru care apa cam face ce vrea și la viteza la care "vrea".   Vedeți bine că pila 1 și 2 căzute primele (se vede perfect în filmarea momentului coplapsului) cade fiecare înspre aval amonte (în susul apei), ceea ce duce la ideea că unda de apă a reușit să sape de data asta peste (cumulat acum cu ocaziile anterioare), mult peste orice limită de portanță a fundamentului, provocând o răsturnare...... Păcat, păcat... În alte vremi s-ar fi lăsat cu cutremure până la nivel de minister.