[CT] Constanta istorica

[kitsune]

Ba da, în blocul lipit din partea stângă.
Apropo, multe din pozele de pe topic, mai ales în primele pagini, nu se mai văd (sau nu le văd eu).

Pe casa cu iederă am petrecut o noapte în timpul revoluției, păzeam Consulatul Sovietic. Cu sarmale, cozonac și vin fiert făcut de doamna casei. Erau oameni cu stare, să zic așa, aveau televizor Philips, combină audio tot Philips, glumeam cu colegul de gardă că și instalația de pom e Philips.
Acum e o groapă acolo.

[Harry]

Unele din ele erau cu image link de facebook si de fiecare data cand fb modifica ceva se modifica si link-urile , alte imagini erau pe photobucket si astia au inceput sa le stearga, cine vrea sa le mentina trebuie sa plateasca. Pana acum cel mai ok e google cu g-suite si tot tacamul, image linkurile raman neschimbate

[Harry]

In 2018 povesteam despre centrala telefonica a orasului.

In anii '30 Romania se afla in plin proces de modernizare si automatizare a retelei de telefonie. In acest sens se construiesc zeci de cladiri noi cu destinatia de centrale telefonice, pentru majoritatea dintre ele arhitectul selectat de catre Romanian Telephone Company Ltd. - SART pentru proiect fiind Constantin Nanescu - Cotone.

In Constanta, centrala a fost construita pe strada Vasile Alecsandri 12, peste drum de cladirea Postei.

Reveni cu o imagine facuta zilele trecute. O parte din catarg a cazut, iar inscrisul "Telefoane" a disparut.

[kitsune]

Mergeam acolo în studenție să dau telefon. Era un oficiu poștal pe vremea aia. Am uitat numărul. E chiar vis-a-vis de Muzeul de Artă Populară

[Harry]

Constanta. Superba vila a fostului primar conservator - Titus Cananau. Unul dintre putinele imobile victoriene din Romania, cladirea poarta semnatura arhitectului Victor Stephanescu.





Casa Avocatului Nicolae Barsan.

[Harry]

In timpul celui de al doilea razboi mondial, in dreptul bulevardului Regina Elisabeta a fost construita o impresionanta linie defensiva. Dintre cazematele si buncarele construite cu aceasta ocazie, doar un singur imobil a fost demolat, este vorba de un depozit de munitii situat in zona Poarta 1.

3 dintre aceste structuri sunt cunoscute constantenilor si turistilor, fiind realizate partial in exteriorul promenadei. Este vorba de cele doua din dreptul statuii lui Eminescu si de cazemata de sub terasa Cazinoului.

Pentru astazi ne vom concentra pe cea de sub terasa Cazinoului.


se poate observa peretele fals care mascheaza gura de tragere

Multa vreme cazemata fost mascata de pereti falsi, insa in ultimii ani acestia s-au surpat lasand la vedere una dintre cele doua guri de tragere.




In fotografia de mai jos facuta in urma cu multi ani de catre reverse se observa cum peretele dinspre portul Tomis se prabusise partial. Intre timp acest perete a disparut cu totul.




gura de foc | foto: reverse

Prin intermediul gurii de foc, reverse a reusit sa surprinda cateva cadre din interior.







Accesul se facea cel mai probabil atat din interiorul Cazinoului care pe timpul razboiului fusese transformat in spital de campanie, cat si de pe terasa acestuia. Ambele intrari fiind astazi mascate.zidite.

Recent ingusta platforma (~50cm) dintre stabilopozi si cazemata s-a prabusit in mare scotand la iveala ceva surprinzator. Cazemata era desfasurata pe 2 niveluri.





O dispunere a liniei defensive din zona Cazinoului.

Cu verde sunt instalatiile existente, cu rosu depozitul de munitie demolat (amplasament aproximativ), iar cu galben este o cazemata despre care exista zvonuri dar nu se pot confirma/infirma fara a sapa sub piateta Saligny. Instalatiile militare erau legate intre ele de o retea de tuneluri, insa din nou greu de desenat traseul exact fara a se face sapaturi serioase.


PS: Ma bucur ca am salvat in calculator pozele facute de reverse acum ~8 ani pentru ca si-a inschis site-ul.

[kitsune]

Îmi aduc aminte pozele, erau pe SSC, reverse mai e pe acolo, poate le mai are prin calculator.
Sunt cazemate și în Faleză Nord, e una lângă Reyna, transformată în bar sau restaurant, nu mai știu. Și am văzut pe google maps indicată o "Baterie Tirpitz" undeva mai la est de Lazu, cam unde intră A4 în port, nu știu ce e cu ea.

[TibiV]

Dupa nume, este clar ca astepta sosirea Tirpitz-ului... 

[Harry]

Acolo era fost baterie Tirpitz , un complex impresionant care avea ca "main attraction" cele 3 turnuri Tirpitz de 280 mm. O parte a fost aruncata in aer de rusi si tunurile duse la fier vechi, o parte e sub pamant, sunt cateva ruine ale ei separate acum de gardul portului, iar o alta parte a fost demolata cu ocazia lucrarilor de extindere a portului. Tot atunci a fost partial demolat si tunelul ce facea legatura cu bateria Elisabeta (Agigea, Elisabeta este cea mai bine conservata baterie in care am intrat, cele mai interesante si mai mari buncare sunt inca in interiorul UM) In nord unde sunt buncarele din faleza nord, in spatele lor erau alte trei tunuri foarte mari de asta data pe cale ferata Lange Bruno la fel de 280 mm, in timp ce in potcoave erau tunuri de calibru mai mic. De altfel se pare care acel fost chiosc de bilete de la cap linie 102 era punctul de control la intrarea in baza militara, are un nivel in subteran.  Am peste o mie de poze cu sute de instilatii militare din WW2 din Dobrogea. Trebuie sa-mi fac timp sa le pun pe toate in ordine.

Instalatiile militare (baterii) ce astazi pot fi vizitate au fost dezafectate abia in 1999. Inclusiv tunurile de care vorbeam pe topicul cu Mamaia erau amplasate in bateria care in WW2 apara aeropotul Tataia. Sintre toate instalatiile doua buncare raman cu destinatie necunoscuta, sunt singurele de acest tip din toata Dobrogea. Una in bateria Tirpitz si una in Elisabeta. Sa fi fost capetele unui al doilea tunel de legatura posibil cu linie de cale ferata intre cele doua baze militare? Who knows ?? Cert e ca ambele au taiate scarile de acces si ambele au fost inundate intentionat....

Asa arata unul din cele 3 tunuri care au fost mutate de la Ostende la Constanta



^^Cartile si povestile din Ro spun de Tirpitz ca era o baterie de coasta si cu buncare subterane insa e posibil ca tunurile in sine sa nu fi fost montate in potcoave ci sa fi fost pe cale ferata la fel ca Lange Bruno. In cartea Wordl War 2: Seawar volumul 4 (Donald Bertke, Don Kindell si Gordon Smith) spun ca tunurile erau de tip railway gun

Asta e un railway gun K5 de 280 mm fotografiat undeva pe frontul de est.

[dr4qul4]

https://www.rumaniamilitary.ro/bateria-tirpitz-partea-i

[Harry]

^^Stiu de imaginile alea dar nu stiu cat e sigur 100% ca sutn din Ct. In mod bizar pe teren nu e nici o urma cu potcoabele pentru tunuri.
=========================

Bursa Maritima de Marfuri, emblematica cladire proiectata de arhitectul Victor Stefanescu intra in reabilitare.

Descriere succinta:

1.Proiectarea reparatiei capitale a constructiei, conform variantei minimale a expertizei tehnice si a lucrarilor solicitate de catre Entitatea Contractanta; 2.Proiectarea demolarii corpului anexa;
3.Intocmirea documentatiilor tehnice pentru obtinerea Certificatului de Urbanism, Avizelor si Autorizatiei de Construire si Demolare si intocmirea Certificatului Energetic al Cladirii in vederea receptionarii cladirii;



4. Executia lucrarilor; Cladirea a fost data in folosinta in anul 1940 si in functie de necesitati, asupra ei au fost realizate modificari structurale, fara a se realiza si lucrarile de consolidare necesare. Se intentioneaza reabilitarea intregii cladiri, eliminarea modificarilor structurale care afecteaza cladirea, reconfigurarea (compartimentarea pe vertical si orizontal) Salii Mari si demolarea corpului anexa.

Valoarea totala estimata: 9.812.345 lei, fara TVA

Durata contractului: 30 luni

Data de deschidere a ofertelor:28.04.2020

Conform documentatiei:

Anexa care se demoleaza este din perioada functionarii centralei termice pe combustibili solizi/lichizi. Era anexa transfirmatorului.

Pardoseala salii va fi inlocuita cu marmura. Schimba toate usile interioare si exterioare. Inlocuieste toate suprafetele vitrate cu respectarea modelului initial. Refacere finisaje interioare si exterioare.

[Harry]

Agentia de mediu a dat unda verde pentu proiectul de reabilitare a embelmaticei vile Sutu de pe faleza peninsulei constantene.



Conform documentatiei se va realiza consolidarea, conservarea si amenajarea ca locuinta, se vor restaura elementele artistice si se vor reface amenajarile exterioare precum si imprejmuirea.

====
Am gasit prin calculator cateva poze din interior facute de reverse si Radu Cornescu acum cativa ani:

[Harry]

Primaria Municipiului Constanta a lansat licitatia pentru ,,Achiziția și Contractarea Execuției Lucrărilor de Construcții în cadrul Proiectului "Acces și mobilitate pietonală în zona centrală a municipiului Constanța"-Cod SMIS 129226.

Incheierea contractului de achiziție publică este condiționată de obținerea finanțării lucrărilor din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional Regional (POR) gestionat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării si Administrației în calitate de autoritate de management.

Valoarea totala estimata: 71.374.333,05 lei + tva.

Zona de intervenție a proiectului este alcătuită din:

I. Strada Ștefan cel Mare (intre strada Mircea cel Batran catre faleza si strada Atelierelor;

II. Strada Mircea cel Bătrân (intre bulevardul Mamaia si bulevardul Ferdinand);

III. Bulevardul Mamaia (intre bulevardul Tomis si strada Mircea cel Batran);

IV. Bulevardul Ferdinand (intre strada Theodor Burada si strada Mircea cel Batran);

V. Strada Mihai Viteazu (intre strada Grivitei si strada Traian);

VI. Strada I. Ghe. Duca (intre strada Stefan cel Mare si bulevardul Ferdinand); VII. Strada Atelierelor (intre strada Stefan cel Mare si bulevardul Ferdinand); VIII. Strada Ștefan Mihăileanu (intre strada Stefan cel Mare si bulevardul Ferdinand);

IX. Strada Cuza Vodă (intre strada Mircea cel Batran si bulevardul I.C. Bratianu);

X. Strada General Manu (intre strada Stefan cel Mare si bulevardul Ferdinand); XI. Strada Răscoalei 1907 (intre strada Stefan cel Mare si bulevardul Ferdinand);

XII. Strada Miron Costin (intre strada Cuza Voda si bulevardul Ferdinand);

XIII. Strada Ion Lahovari (intre strada Cuza Voda si bulevardul Ferdinand); XIV. Strada Jupiter (intre strada Cuza Voda si bulevardul Ferdinand);

Durata contractului: 18 luni.

Data de deschidere a ofertelor: 27.04.2020.

Conform proiectului tehnic:

Bulevardul Ferdinand (intre strada Theodor Burada si strada Mircea cel Batran): Se propune realizarea unei benzi de circulatie pe directia dinspre strada Mircea cel Batran catre strada Theodor Burada, a 2 benzi pentru traficul general pe directia dinspre strada Theodor Burada catre strada Mircea cel Batran, latimea benzilor fiind de 3,50 m. Trotuarele se vor reabilita, urmand ca in cadrul latimii trotuarelor sa se realizeze, pe zonele unde spatiul existent permite acest lucru, piste dedicate exclusiv biciclistilor, cate o pista de bicicleta pe fiecare sens de circulatie.

Strada Mircea cel Bătrân (intre bulevardul Mamaia si bulevardul Ferdinand): Se propune realizarea unei benzi dedicate exclusiv mijloacelor de transport public, reabilitarea trotuarelor si realizarea de piste pentru biciclisti (in limita spatiului disponibil).

Strada Ștefan cel Mare (intre strada Mircea cel Batran catre faleza si strada Atelierelor): Se propune transformarea strazii intr-un spatiu pietonal de promenada.

Strada Ștefan Mihăileanu (intre strada Stefan cel Mare si bulevardul Ferdinand), Strada Miron Costin (intre strada Cuza Voda si bulevardul Ferdinand), Strada Jupiter (intre strada Cuza Voda si bulevardul Ferdinand): Se propune transformarea acestor strazi in spatii shared-space (spatiu in care pietonii si biciclistii sa aiba prioritate, urmati de autoturisme, autoturisme a caror viteza sa nu depaseasca 5km/h, spatiu deschis fara trotuare delimitate de borduri).

Celelalte strazi din zona centrala prevazute in proiect: Se propune reabilitarea trotuarelor.

Strada Stefan cel Mare:

Tronsonul 1, cuprins intre strada Atelierelor si strada I. Ghe. Duca: Se propune ambientarea catre frontul sudic cu arbori incastrati la nivelul pavimentului, intercalati cu jardiniere cu locuri de sedere si plantatii bogate, iar pe frontul nordic cu spatii verzi cu locuri de sedere in configuratii diferite pentru evitarea monotoniei si ambientate cu vegetatie bogata si arbori pentru umbrire.

Tronsonul 2, cuprins intre strada I. Ghe. Duca si strada Stefan Mihaileanu: Se propun spatii verzi cu locuri de sedere, in configuratii diferite pentru favorizarea desfasurarii activitatilor comerciale de alimentatie publica.

Tronsonul 3, cuprins intre strada Stefan Mihaileanu si strada Mihai Viteazu: In zona din fata CEC se propune o piateta cu fantana de pardoseala, jardiniere amovibile si banci, pentru desfasurarea unor posibile evenimente. In continuare se propune dezvoltarea unor ansambluri de spatii verzi cu elemente de sedere de tip deck si instalatie de pulverizare apa intre care se intercaleaza o fantana la nivelul pardoselii cu posibilitate de traversare. Accesul la pasajul pietonal Mihai Viteazu va primi o constructie de acoperire din metal si sticla si preluarea apelor meteorice inainte de coborare.

Tronsonul 4, cuprins intre strada Mihai Viteazu si Rascoalei 1907: Se propune realizarea in fata teraselor complexului comercial Tomis Mall a unui ansamblu de fantani la nivelul pardoselii, cu spatii verzi, elemente de sedere in configuratii diverse, paviment de tip deck, cu posibilitate de traversare. Dupa constructia Tomis Mall se propune blocarea vizuala a strazii infundate cu un spatiu verde bogat plantat si ambientarea cu un ansamblu de iluminat si sedere, apoi se continua cu arbori incastrati in paviment pe zona ingustata, alternand cu ansambluri de banci si o umbrire decorativa cu plasa decorativa agatata la inaltime de fatadele fronturilor construite avand acelasi regim de inaltime. In dreptul Casei Modei se propun ansambluri de sedere de tip sezlong cu spatiu verde si fasii verticale de perete verde de diverse inaltimi care sa creeze un tablou luxuriant.

Tronsonul 5, cuprins intre strada Rascoalei 1907 si bulevardul Tomis: Se propune realizarea unor ansambluri de sedere cu elemente de tip deck, cu decupaje pentru spatii verzi si fantani, care se inchid catre bulevardul Tomis cu o cascada pe trei laturi catre o rigola la nivelul pardoselii.

Tronsonul 6, cuprins intre bulevardul Tomis si strada Mircea cel Batran: Se propune continuarea ambientarii cu ansambluri de fantani, cu o alta cascada catre rigola in paviment catre bulevard. Ansamblurile de fantani din fata teraselor vor avea diferente de nivel si caderi de apa, elemente de sedere liniare sau in zig-zag catre spatiile verzi. In fata Colegiului se propune realizarea unei piatete cu banci si jardiniere amovibile, pentru posibile evenimente, ambientat cu un ansamblu de iluminat si sedere.

Tronsonul 7, cuprins intre strada Mircea cel Batran si coborarea spre faleza: Se propune dispunerea de arbori in aliniament si spatii verzi bogat plantate ce pot deservi activitatilor de alimentatie publica. Axul compozitional se termina intr-o piateta de tip belvedere cu banci si un ansamblu de sedere cu elemente de tip deck decupate cu spatii verzi si fantana, arbori incastrati in paviment si un ansamblu de iluminat si sedere.

Strada Mircea cel Batran, strada Mihai Viteazu si bulevardul Ferdinand: Au fost prevazute statii de transport public inteligente, statii prevazute cu panouri fotovoltaice, incarcare USB, afisaj publicitar, si informare calatori, rastele pentru biciclete, banci smart.






































Detalii Strada Stefan cel Mare









Detalii pasaj Tomis Mall

[Harry]

MINISTERUL APARARII - UNITATEA MILITARA 02542 FOCSANI a lansat licitatia pentru "LUCRĂRI DE INTERVENȚIE LA PAVILIONUL A DIN CAZARMA 477 CONSTANȚA"



Valoarea totala estimata:17.913.669,91 lei + tva.

Data de deschidere a ofertelor: 05.05.2020.

Termen de finalizare a execuţiei lucrărilor: 18 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Conform caietului de sarcini, proiectul de investiție imobiliară cuprinde următoarele obiecte:

Obiectul 1 – Consolidare la pavilionul A;
Obiectul 2 – Reabilitare pavilion A;
Obiectul 3 – Reabilitare pavilion B;
Obiectul 5 – Centrale termice pavilion B;
Obiectul 6 – Reabilitare rețea alimentare cu apă;
Obiectul 7 – Reabilitare rețea canalizare;
Obiectul 8 – Grup electrogen și platformă betonată;
Obiectul 9 – Racord electric subteran inclusiv tarif de racordare
Obiectul 10 – Instalație exterioară de iluminat
Obiectul 11 – Refacere suprafețe betonate, alei, parcări
Obiectul 12 – Branșament de gaz, inclusiv post de reglare măsurare și rețea interioară de utilizare;
Obiectul 13 – Reabilitare împrejmuire.















Cladirea a fost construita de catre compania britanica Danube & Black Sea Railway & Kostence Harbor Co. Ltd. avand destinatia de hotel - Hotel Terminus, numit astfel pentru ca langa cladire, despartit doar de un han si celebrul Far genovez se afla un turntable unde intorceau locomotivele cu abur. Acesta a fost primul hotel al Constantei, fiind edificat dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu, imobilul fiind un elegant reprezentant al stilului neoclasic. Inaugurarea oficiala avut loc in data de 1 iunie 1882.

Dupa 1900 numele hotelului este schimbat in "Hotel Carol 1". In 1905 este electrificat. In 1924 cladirea este preluata de catre Marina Militara si pana in 1927 intra in lucrari de reamenajare si etajare. In 1928 devine "Cercul Militar Carol 1", iar din 1932 Muzeu al Marinei.

Dupa razboi si pana in 1958 are functiunea de camin militar, dupa care devine sediul DSAPC, pentru ca dupa 1990 sa devina sediul amiralitatii.

[Harry]

La sfarsitul lui 1800, inceputul lui 1900, la intersectia bulevardului Tomis cu bulevardul Ferdinand se ridica un mic hotel in stil neoclasic. Hotelul cu doua etaje si mansarda se numea Continental.

La inceputul anilor '30, lipit de Continental se ridica hotelul Carlton. Un impunator edificiu art deco cu 5 etaje  realizat dupa planurile arhitectului Harry Goldstein. Carltonul este fara indoiala cea mai reprezentativa cladire proiectata de acesta.

Instaurarea regimului comunist este echivalentul inceputului sfarsitului pentru cele 2 cladiri. Primul cade Continentalul. Pe locul lui se ridica un cub anost ca o noua aripa a Carlton-ului. Insa cum Carlton era o denumire occidentala, tovarasii decid sa o schimbe in Proletarul. Apoi devine Republica, pentru ca in anii '70 sa preia numele hotelului demolat - Continental.

Dupa comunism, in anii '90, primarul Gheorghe Mihaiesi incepe demolarea hotelului din motive doar de el stiute.

Mostenitorii de drept dau in judecata primaria si cer retrocedarea cladirii.  Din pacate e prea tarziu, din hotel a ramas doar structura parterului si fragmente din cea a primului etaj.

In 2000 in locul lui Mihaiesi este ales Radu Mazare. Acesta anticipand durata lunga pe care avea sa se intinda procesul decide sa elibereze terenul de sarcina si sa amenajeze un spatiu verde.
Procesul de retrocedare s-a finalizat in urma cu doar cativa ani, iar in prezent proprietarul terenului intentioneaza sa edifice o cladire de birouri. Vestea excelenta este ca noul imobil va prelua fatadele fostului Carlton si astfel este redata orasului o cladire emblematica. Parterul va avea destinatie comerciala.



foto: colectia Arhitect Radu Cornescu