La cheu

[kitsune]

Aia mică cu motor "outboard" e "rescue boat". Are un Yamaha mic, e folosită la mai multe, nu doar salvare (a altora).
Cea mare, acoperită, e pentru salvarea noastră, în caz de... Dacă observi, stă pe un tobogan, la nevoi, toată lumea intră înăuntru și îi dăm drumul la vale. Din inerție ar trebui să se depărteze de navă. Nu totdeauna se întâmplă așa.
Mijloacele de salvare au omorât mai mulți oameni decât au salvat. Dar cum SOLAS spune că trebuie manevrată în apă periodic, asta facem (dacă vremea permite). Se poate simula lansarea, totuși, pentru momentele când nu e posibil să o faci pe bune.
Mai sunt idioți, și cred că trebuie spus cu I, Idioți, care vor să lanseze barca cu echipajul în ea, nu coborâtă cu gruiul ci lansată. De cele mai multe ori accidentele se întâmplă din cauza lor. Pentru că nu înțeleg că o barcă de salvare asta trebuie să facă, să salveze. Nu e jucărie să te joci când arde pielea de "jupân" pe tine.
Mai jos, o lansare de "Rescue boat" în marș. I-aș lua brevetul celui care a ordonat asta:



Și aici un "Free Fall" prost proiectat: (nava în balast ușor, unghiul de intrare în apă prea aproape de 90 grade, deh, China)



Un al treilea video, cu o barcă clasică (aici e greșeală de operare și mentenanță proastă):

[kitsune]

@tom_sawyer: motor diesel în 4 timpi, 29 CP, capabil să propulseze barca full încărcată timp de cel puțin 24 ore cu i viteză de 6 noduri (cantitatea de combustibil e calculată tot așa, 150 l).
Capacitate 25 persoane.
Conține apă (3 l de persoană) și provizii (25 pachete de 10300 kJ), 4 semnale luminoase tip rachetă cu parașută, 6 făclii de mână, 2 fumigene și multe altele, de la unelte de pescuit la găleată și toporișcă, ancoră de furtună, deschizător de conserve, trusă medicală, cutie de scule, etc.

Iar pe cea mică (Rescue) chiar am folosit-o acum câțiva ani la o salvare.











Powered by API/PUM imgur uploader

[ghrt]

Am auzit că salvarea cu barca aia presupune să stai umăr la umăr, înghesuială maximă, cu podeaua acoperită de borâtură, şi să cazi în apă de la înălţime, eventual şi vreo 30 de metri.
Naşpa.
Bine, nici la bărcile mici nu e mai bine: plute de salvare în care e greu să te urci şi apoi nu ştii ce se va alege de tine.
Este motivul pentru care pe iahturi sunt destui marinari cu experienţă care nu poartă vestă de salvare şi nici nu îşi propun să aibă plută.
Cât despre chinezii ăia, sper că au învăţat ceva. Dacă fac asta cu echipajul înăuntru şi nu au nici centurile puse, nu cred că supravieţuieşte cineva.

[kitsune]

30 m nu chiar.
La noi umblă o vorbă: "Cea mai bună barcă de salvare e vaporul". Adică e preferabil să faci orice ca să nu fie nevoie să abandonezi. Însă când vine vremea, asta e, te urci în barcă, te legi cu toate centurile alea (au și pentru cap, fără glumă) și tragi de manetă.
Aia cu marinarii experimentați de pe iahturi, cei fără vestă de salvare... să nu ne fie cu supărare, dar culegem destui de pe mări și oceane. Uneori în viață (ca în pozele de mai sus cu Elena), alteori nu. Sau găsim doar barca.
Nimeni nu e Iron Man (sau în fine, Aquaman) să înoate cu orele. Și hipotermie faci și în apă de 30 grade dacă stai destul.
O vestă, o plută, un costum impermeabil sunt mijloace care pot prelungi viața pe mare. A nu purta e echivalent cu a suda fără mască, că "nu mă prinde flama, eu am experiență". Să fim serioși.
Apropo, pentru rău de mare există pastile. Dotare standard la bord, la spital dar și în trusa din barcă. Foarte eficiente.
Iar dacă o plută ți se pare aiurea, nu uita că o familie a supraviețuit mai mult de o lună pe o plută și mai sunt cazuri. Ce te ține afară din apă și relativ uscat îți înzecește șansele de supraviețuire.

[ghrt]

Da, în iahting se spune că în pluta de salvare te urci, nu cobori. Şansele sunt întotdeauna mai mari pe iaht / vapor, cât timp pluteşte.
Unii vor sp moară pur şi simplu repede. Au harness şi lifeline, dar nu şi vestă.
Sunt curios care-s pastilele alea minune? Am navigat cu mulţi oameni suferinzi de rău de mare, unele pastile sau plasturi sunt mai bune, dar nimeni nu era ok, fie aveau rău fie erau ameţiţi. În ceea ce mă priveşte încă nu am avut nevoie, tolerez, ba chiar îmi face plăcere! Râd că nu am fost legănat destul de când eram mic, respectiv că la rodeo ăsta e mai mişto.

[kitsune]

Sincer nu știu ce conțin. I-am dat ieri treiarului una, și n-a mai avut probleme. Și s-au legănat serios. Am să mă uit pe cutie să văd ce sunt, eu le știu drept "anti sea-sickness pills" că așa sunt pe inventar.
Multă lume are rău de mișcare, e o condiție fiziologică legată de semnalele contradictorii date de urechea internă (responsabilă cu echilibrul) și ochi. Creierul primește informația, o interpretează eronat (de fapt așa e programat) și consideră că ai ingerat otravă, comandă golirea stomacului pentru eliminarea otrăvii.
Plasturii sunt chestii naturiste, au ceva efect, metroclopramidul de asemenea, eu l-am dus pe fiu-meu la medic și a făcut niște ședințe de "educare" a urechii interne, și-a revenit binișor cu echilibrul, aștept o vacanță și niște serpentine să văd dacă și răul de mișcare s-a diminuat.
Chiar dacă am 24 ani pe mare, sunt momente când am și eu rău de mare, mai ales în bărcuțe mici închise, când e cald și aerul e înăbușitor, cu tot harnașamentul pe mine. Dar sunt rare momentele. Mai degrabă acum mi se face foame. Am prins un contract iarnă, în Atlanticul de Nord, patru luni nu am putut ține ciorba în farfurie. E extenuant și enervant, pentru că nu dormi (sau mai bine zis nu te odihnești) și orice activitate presupune eforturi, chiar și completarea jurnalului de bord e o caznă când te miști cu tot cu masă.
Dar să trecem la ale noastre, acum e calm (și al dracului de cald, trebuie să caut alt termometru, că ăsta e la limită), e duminică (deci inevitabil la noapte e manevra de intrare în port), ieri am montat bradul, unii au pescuit, ai mei curăță baleiajul, secundul urmând să intre azi să măsoare segmenții, viața merge înainte.
22:00 POB (pilot on board), 00:01 ETB (estimated time of berthing), 00:30 commence loading, 18:00 complete loading, 19:30 ETD (estimated time of departure). Cam ăsta e programul.

[ghrt]

Am plimbat ceva amici. Răul de mare se manifestă în câteva feluri, mâncare, senzaţia de vomă (dar fără a voma) şi cu durere nedefinită de cap, dorinţa de a urca cât mai sus şi somnolenţă. Eu sunt pe aia cu voma, dar din fericire nu am în realitate probleme. Cedez controlul bărcii şi, când trebuie să mă mişc, mă adaptez cât pot la mişcări. Copiii foarte mici se simt cum se simte mama.
Ştiu teoria cu otolitele dar nu cred în ea, bănuiesc mai degrabă o stare de panică difuză. La urma urmei e un mediu nefamiliar. Pe unii îi ajută să ţină echea şi să simtă barca cum călăreşte valurile.
Dacă eşti pe o barcă mică, ai ocazia să faci baie şi reuşeşti să ai curajul să sari în apă - trece instant. Problema este că după ce se manifestă explicit cel în cauză nu mai are curaj să coboare de pe barcă.

Cel mai interesant a fost că am trăit răul de mare cel mai intens cu barca pe cheu în Eforie. Am stat cu ea pe beton în Bucureşti câteva luni, nici o problemă evident, apoi am stat peste un an pe apă şi m-am obişnuit cu mişcările pe care le face. Apoi am ridicat-o. Când am intrat în salon, barca fiind nemişcată pe beton, iar catargele celorlalte bărci de pe apă bandând continuu, m-a apucat un rău de mare incredibil. Am pus piciorul pe cheu, mi-a trecut instant şi complet. Iar am urcat, iar m-a luat. Până la urmă am strâns din dinţi şi m-am culcat în cuşetă. Când m-am trezit eram total ok.

[kitsune]

Eu tind să cred teoria cu "otrăvirea", am constatat pe propria piele, nu numai la răul de mișcare ci și la diverse "toxine" ingerate. Plus că asta ni se predă la cursuri. Și cum am spus, recent cu fiu-meu, care era incurabil, câteva ședințe cu "balansoarul" ăla și s-a văzut rezultatul imediat.
Când ai o altă activitate și te concentrezi asupra ei, gen condus (mașină, barcă, etc.) folosește mult. Probabil că resursele creierului sunt utilizate și nu mai rămâne loc de speculații gen "orizontul nu se mișcă dar scaunul da".
Ajută să privești în depărtare, altfel e în spatele autocarului comparativ cu fața, lângă ghid (în IranNational-urile alea ale ONT-ului de pe vremuri, mamă ce vomit comet erau. Cred că de la suspensiile alea moi).

În fine, azi e duminică, dar cum munca nu se termină niciodată, e zi de curățat de baleiaj. Activitate murdară, plus că e și cald cu draci.














Powered by API/PUM imgur uploader

[kitsune]

Azi e 23 decembrie. Barca ce duce și aduce echipajul la cheu are astăzi câțiva voluntari care duc cadouri de Crăciun vapoarelor din port. Sunt in mare parte lucruri minore, dar care bucură.

(GPS)


(GPS)



Powered by API/PUM imgur uploader

[kitsune]

O informație pe care poate mulți nu o știu:
De la 1 Ianuarie 2020 s-a trecut la IMO Global Sulphur Cap. Asta înseamnă că emisiile de sulf pe toată planeta (mă refer aici la domeniul naval) trebuie reduse începând de azi (noapte) folosindu-se un combustibil cu maximum 0,5 % Sulf (comparativ cu până ieri, când limita era la 3,5 %). Mulți armatori au instalat deja dispozitive de curățare a gazelor arse, așa numitele Scrubber, care permit folosirea combustibilului cu maxim 3,5%S în continuare. Mulți nu au făcut asta, așa că acum e "bătaie" pe șantiere, totul este plin. Ceea ce se considera că va dura o lună (instalarea unui Scrubber) a ajuns să dureze mai mult de 2 luni, deci "coada" e mare. În mod sigur sunt pierderi, pentru că mulți sunt obligați să folosească motorină cu conținut redus de sulf (în aceeași situație suntem și noi, am schimbat aseară pe motorină), care e mai scumpă decât combustibilul greu folosit până acum. Colac peste pupăză, pe 25 ianuarie incepe Anul nou chinezesc, deci va fi o pauză mare. Coleg de-al meu care e acum în șantier și trebuia să termine pe 27 decembrie, estimează încă vreo 2-4 săptămâni până se termină instalarea.
Noi suntem programați pe 28... Om vedea.
Totuși, sistemul de Open Loop scrubber nu prea rezolvă situația cu poluarea, pentru că apa care spală gazele va fi deversată în ocean (inclusiv sulful și compușii lui, SOx și bine-înțeles acidul sulfuric). Deci se mută poluarea din aer în apă. De aceea, nu e de mirare că multe state (și lista crește zilnic) au creat reguli proprii, locale, care nu permit folosirea în port a Scrubber-ului și cer folosirea unui combustibil cu conținut redus de sulf (<0,1%). România se află sub incidența unei directive EU care spune că în port, dacă durata staționării este mai mult de 2 ore, se va folosi combustibil cu <0,1% S. Marea Neagră nu este declarată zonă de emisii controlate și nu știu de o inițiativă în direcția asta. Poate ar trebui, așa cum e ECA în Nordul Europei, ECA în SUA și Canada și mai nou Chinese DECA, plus multe alte zone punctuale, cu e Singapore, Hong Kong, Taiwan, șamd.

[kitsune]

Poate că ar trebui să întrebăm Ministerul Mediului (și/sau cine mai are atribuții pe speța asta) care sunt măsurile luate pentru prevenirea poluării mediului marin din porturi, ape interioare și apele teritoriale generată de efluentul sistemelor de curățare a gazelor arse, dacă se fac studii și măsurători ale apei, în special pH, turbiditate/particule în suspensie,  PAH (Polycyclic Aromatic Hydrocarbons), nitrați, aditivi specifici scrubberelor, etc.
De asemenea, dacă nu se consideră oportună interzicerea folosirii dispozitivelor de tip open loop scrubber și a deversării apelor uzate folosite de acestea (în zona porturilor, apelor interioare și litorală) pe modelul statelor care deja au interzis asta (de ex. Belgia).
De asemenea, care este (dacă există) politica de verificare a emisiilor de SOx navale și dacă se fac verificări la navele aflate în porturile românești (verificare de documente de bunkerare - BDN, mostre de combustibil luate de la agregatele in funcțiune și testate în laborator pentru conținutul de sulf, etc.).
Eu nu am citit/auzit/aflat încă de nici un control pe partea asta, poate există și nu este publicat.
Cerințele pentru Scrubber sunt aici
Mai multe informații despre 2020 Global Sulphur Cap și măsurile luate, aici
Încerc să găsesc lista statelor care au interzis folosirea Scrubber-ului in Port și/sau apele teritoriale, dar se pare că e un document intern (îl am în calculator). Poate dați voi de Circulara MC(19)101 a International Chamber of Shipping, (www.ics-shipping.org) și puneți link-ul aici

[Ionut]

Dacă faci tu întrebările exacte, eu trimit la Ministerul Mediului din partea API.

[kitsune]

Trebuie să mă documentez ca lumea @Ionut și nu am acces la informații (internet), doar ce primesc prin circulare interne. Dar sper ca în vreo 2 săptămâni să ajung la chinezi și să pot accesa netul (dacă mă lasă Great fireWall să caut ce îmi trebuie). Poate totuși mai sunt colegi care până atunci se pot implica, eu am ridicat problema ca să o fac cunoscută. Dacă nu, atunci lăsăm pe sfârșitul lui ianuarie și o să încerc să găsim o formulare exactă și corectă.

LE: văd că verificarea implementării măsurilor și eventualele penalizări pentru neconformitate cad în sarcina PSC (Port State Control), care la noi ține de ANR cred, deci Ministerul Transporturilor. Cu toate astea, Ministerul Mediului cred că ar trebui să fie implicat proactiv, prin studii de impact și măsurători, care apoi să poată duce la o eventuală interzicere a deversării apelor uzate de la scrubbere, deci implicit folosirea lor în port. Am să încerc să găsesc eventuale motivări ale interzicerilor locale, în special în țările EU, bănuiesc că au studiat problema.
Time to brush up my rusty french.

[kitsune]

Nu vorbesc nici legaleza nici birocrateza, dar să spunem că mesajul ar putea fi ca mai jos. Dacă aveți alte idei??

După cum sunteți probabil informați, de la data de 01.01.2020, IMO (Organizația Maritimă Internațională), a înăsprit reglementările cu privire la poluarea aerului de către nave, așa numitul "IMO 2020 Global Sulphur Cap". Astfel, de la această dată, navele nu vor mai putea folosi combustibil cu mai mult de 0,5% conținut de sulf pe marile și oceanele lumii și 0,1% S în zonele speciale. O excepție de la această regulă o au navele care au instalat un dispozitiv de curățare a gazelor arse, numit și "Scrubber" și care vor putea să folosească în continuare un combustibil cu un conținut de sulf de până la 3,5% în afara zonelor speciale.
În timp ce prin folosirea Scrubber-ului se reduc emisiile poluante în atmosferă, apa folosită pentru spălarea gazelor arse se deversează în mare (în cazul dispozitivelor de tip deschis, "Open Loop Scrubber", care sunt cele mai răspândite). Această apă poate conține numeroși poluanți, printre care se numără metalele grele, PAH (hidrocarburi aromatice policiclice), oxizi de azot, oxizi de sulf, funingine, etc. și are un caracter acid. O parte din aceste substanțe sunt considerate a fi dăunătoare mediului și se recomandă reducerea deversării lor prin Directiva UE 2000/60/EC, art. 16 și conform standardelor de calitate a mediului stabilite prin Directiva UE 2008/105/EC. Deasemenea, folosirea acestui dispozitiv este deficitară în zonele cu apă dulce, datorită particularităților constructive și caracteristicilor diferite ale apei dulci față de apa de mare.
Considerând potențialul impact asupra mediului marin, în special asupra sitului Natura 2000 Marea Neagră, care sunt măsurile luate de către Ministerul Mediului (dacă acestea există) pentru studiul acestui impact și care sunt măsurile luate pentru limitarea eventualei poluări cauzate de folosirea acestor dispozitive în apele românești (litorale sau interioare), având în vedere faptul că o serie de state membre UE și nu numai au luat o poziție proactivă, interzicând folosirea "Open Loop Scrubber" până la stabilirea cu certitudine a efectelor reale asupra mediului.

Pe de altă parte, responsabilitatea verificării respectării reglementărilor IMO cu privire la poluare (și aici mă refer la Marpol Anexa VI, poluarea aerului) cade în sarcina PSC, deci Autoritatea Navală Română, deci MT. Așadar, putem întreba MT:

După cum sunteți probabil informați, de la data de 01.01.2020, IMO (Organizația Maritimă Internațională), a înăsprit reglementările cu privire la poluarea aerului de către nave, așa numitul "IMO 2020 Global Sulphur Cap". Astfel, de la această dată, navele nu vor mai putea folosi combustibil cu mai mult de 0,5% conținut de sulf pe mările și oceanele lumii. Puteți să ne prezentați care este planul de acțiune pentru verificarea respectării acestei reglementări (dacă acesta există), câte inspecții s-au făcut până acum la navele din porturile românești, cu verificarea documentelor și jurnalelor de bord, câte mostre de combustibil au fost prelevate și analizate pentru conformitate și dacă s-au constatat neconformități în urma acestor controale.
Datorită acestei reglementări, o serie de armatori au instalat pe navele lor sisteme de curățare a gazelor arse, așa numitele "Scrubber".
Considerând potențialul impact asupra mediului marin, în special asupra sitului Natura 2000 Marea Neagră, care sunt măsurile luate de către Ministerul Transporturilor (dacă acestea există) pentru studiul acestui impact și care sunt măsurile luate pentru limitarea eventualei poluări cauzate de folosirea acestor dispozitive în apele românești (litorale sau interioare), având în vedere faptul că o serie de state membre UE și nu numai au luat o poziție proactivă, interzicând folosirea "Open Loop Scrubber" până la stabilirea cu certitudine a efectelor reale asupra mediului.

[kitsune]

Uite-așa se cumpără berea, cu paletul   




Powered by API/PUM imgur uploader