La cheu

[kitsune]

Nu. Doar transmite comanda de la puntiști la mecanici  . Nu are, mă rog, nu era conectat cu nicio parte de comandă pe atunci. La fel ca cele din filmele de pe vremuri, frumoase și din alamă, mecanice, cu un clopoțel, același lucru face și ăsta, dar e mai sovietic și mai urât (telegraf cu selsine). Și are o sonerie pe undeva. În mod obligatoriu există unul în timonerie (comanda de navigație), unul în PCC (ECR) și unul la comanda locală a motorului. În poză cu butoiul se vede cel local, nu foarte bine, dar am pus lângă o poză de pe nava soră, se vede și maneta de combustibil și cea de lansare:





Powered by API/PUM imgur uploader

Am găsit și o poză (proastă) cu timoneria de la nava mai nouă (a opta) care a trecut și printr-un program de reparații în China, pentru a o aduce la "înaltele standarde" ale Registrului Rusesc de Clasificare  . Nu e dumă, scrie aici:

On April 17 the training and production ship of the Admiral Nevelskoy Maritime State University Professor Khlyustin returned from Shanghai to the home port of Vladivostok after restoring repair and renovation.
The University managed to keep the ship built in 1973 in good technical condition, which enabled after high-quality repairs to certify the class of Russian Registry of Shipping and to ensure the ship's reliable operation for the next five years.



Se vede telegraful (sper) chiar în mijlocul consolei. Tot ăla bulbucat.

Azi telegraful e integrat in sistemul de comandă, de multe ori nici măcar nu mai arată așa, sunt doar niste butoane. La noi, maneta de pe comanda de navigație chiar modifică turația motorului dacă postul de acolo e "in charge". Dar jos încă sunt separate.

[kitsune]

Că tot am vorbit de navele astea, hai să le spunem pe nume, mai ales că am săpat cu greu după informații. Informația o pun cum am găsit-o, să nu fi făcut vreo greșeală de traducere:

Колич. судов проекта Б80; 13 ед.
Версии судов: I, II, III, V (ne IV). VI. VII. (B-80/I, B/80-II...)
Пострю на Сточния Щецинска им. А. Варскиего 1970-76гг.
Разм: 122,09/112,00 х 17,00 х 9,90/7,36 м Т. Дедвейт 5502 т, 6036 Брт. ГД: 6РД56 Юготурбина(г. Карловац, СФРЮ), 15,3 узл.
Команда: 48 + 182 кадетов(курсантов) + 15 техник.

Суда:
(1) Зав № 187 (корпус Б80-1/1) Профессор Щёголев, Ленинград, 20.07.1970.
(2) Зав № 191 (Б80-1/2) Профессор Кудревич, Одесса, 27.10.1970.
(3) Зав № 194 (Б80-II/3) Профессор Ющенко, Владивосток, 31.12.1970.
(4) Зав № 199 (Б80-II/4) Профессор Аничков, Одесса, 22.04.1971.
(5) Зав № 202 (Б80-III/5) Профессор Рыбалтовский, Ленинград. 30.06.1971.
(6) Зав № 215 (Б80-III/6)Профессор Миняев, Одесса, 11.03.1972.
(7) Зав № 222 (Б80-III/7) Профессор Ухов, Ленинград, 15.08.1972.
(8 Зав № 230 (Б80-III/8 Профессор Хлюстин, Ленинград, 31.01.1973.
(9) Зав № 237 (Б80-III/9) ПРофессор Павленко, Одесса, 29.06.1973.
(10) Зав № 256 (Б80-V/10) ANTONI GARNUSZEWSKI, Polish Ocean Lines, Gdynia, PRL.
(11) Зав № 268 (Б80-V/11) KAPITAN LEDOCHOWSKI, Polish Steamship Company, Szczecin, PRL.
(12) Зав № 287 (Б80-VI/12) НИКОЛА ВАПЦАРОВ, Болгарски Морски Флот, Варна, НРБ.
(13) Зав № 293 (Б80-VII/13) NEPTUN, Comandamentul Flotei Maritime NAVROM, Constanta, RSR.

Малых версий этих типов нет.

în traducere google adaptată de mine:

Numărul de nave ale proiectului B80; 13 unități
Versiunile navei: I, II, III, V (fără IV). VI. VII. (B-80 / I, B / 80-II ...)
Șantierul Naval Stocznia im. Adolfa Warskiego Szczecin
Dimensiuni: 122,09 / 112,00 x 17,00 x 9,90 / 7,36 m. Deadweight 5502 t, 6036 GRT. MP: 6RD56 Yugoturbina - Licență Sulzer (Karlovac, RSF Iugoslavia) ulterior schimbat cu 5RD68 făcut la
H. Cegielski – Poznań, tot sub licență Sulzer (nota mea), viteză maximă: 15,3 noduri.
Echipaj: 48 + 182 de cadeți (studenți) + 15 tehnicieni.

Nave:

(1) Nr. 187 (building B80-1 / 1) Professor Shchegolev, Leningrad, 20.07.1970. (cel cu motorul crem)
(2) Nr. 191 (B80-1 / 2) Professor Kudrevich, Odessa, 27.10.1970.
(3) Nr. 194 (B80-II / 3) Professor Yushchenko, Vladivostok, 31.12.1970.
(4) Nr. 199 (B80-II / 4) Professor Anichkov, Odessa, 22.04.1971.
(5) Nr. 202 (B80-III / 5) Professor Rybaltovsky, Leningrad. 06/30/1971.
(6) Nr. 215 (B80-III / 6) Professor Minyaev, Odessa, 03/11/1972.
(7) Nr. 222 (B80-III / 7) Professor Ukhov, Leningrad, 15.08.1972.
(8 ) Nr. 230 (B80-III / 8 ) Professor Khlyustin, Leningrad, 31.01.1973. (cel cu motorul verde)
(9) Nr. 237 (B80-III / 9) Professor Pavlenko, Odessa, 29.06.1973.
(10) Nr. 256 (B80-V / 10) ANTONI GARNUSZEWSKI, Polish Ocean Lines, Gdynia, PRL.
(11) Nr. 268 (B80-V / 11) KAPITAN LEDOCHOWSKI, Compania poloneză de vapoare, Szczecin, PRL.
(12) Nr. 287 (B80-VI / 12) NIKOLA VAPTSAROV, Flota marină bulgară, Varna, Bulgaria.
(13) Nr. 293 (B80-VII / 13) NEPTUN, Comandamentul Flotei Maritime NAVROM, Constanta, RSR.

Există schimbări minore de versiune, nu de tip.

Din amintirile mele: Navele aveau săli de curs, compartiment școală de mașini (erau acolo generatoare, separatoare, etc. puteau fi folosite independent sau integrate în sistemele navei), comandă școală de navigație (la fel, cu aparatură separată). Sistemele pe covertă erau diverse, unele magazii aveau un fel de închidere, altele altul, existau bigi la magaziile prova, cranic la magazia pupa. Erau 3 magazii de marfă plus două mai mici frigorifice, în fața castelului. Era și o piscină  și multe altele:

[tom_sawyer]

Să mă lămuresc cu telegraful (model vechi):

Dacă comandantul vrea, să zicem, mașina pe full-ahead. Trage de maneta de pe puntea de comandă pe full-ahead (sau îi ordonă timonierului). Asta antrenează acul indicator al telegrafului local de lângă motor. Sună soneria. Mecanicul vede indicatorul și pune motorul pe full-ahead. Face asta efectiv acționând maneta de combustibil?
Am înțeles bine?
Nu e cam ineficient modul ăsta de operare?
Ce impiedica comanda motorului direct din puntea de comanda? Reguli de siguranța navigației? Nu cred că era vorba de dificultăți tehnice.

PS: de ce e nevoie de un PCC separat de puntea de comandă?

[TibiV]

La intrebarea din PS raspunsul este compus:

1. Puntea de comanda este pentru navigatie. Ai vazut cat de mare este PCC-ul?
Daca ai instala toate alea pe puntea de comanda nu ai mai avea loc de aparatura de navigatie...
Iar pe comandant nu il intereseaza de exemplu temperatura din incinerator sau presiunea pe nu stiu ce circuit hidraulic.
Astea sunt treaba lui kitsune...

2. Iti dai seama cati km de cabluri, tevi si furtune ar trebui sa instalezi pana sus pe comanda?...
Este normal ca PCC-ul sa fie cat mai aproape de sala masinilor, nu de puntea de comanda.

[kitsune]

Mersi @TibiV, eram pe drum... Acum sunt in parcare.

Da, cam toate cele spuse de tine. Plus că în trecut, multe comenzi erau mecanice, deci chiar și manetele din PCC erau cu acționare mecanică (în sensul unui lanț cinematic cu bări, articulații, pârghii, cabluri). A fost o conjunctură favorabilă, că inițial nu exista nici măcar PCC-ul, stătea omul lângă motor (chiar și la ăla cu abur) și ajusta/regla/lansa/inversa, etc. Frumos așa, am făcut și eu un voiaj, mi-a căzut fața când am ajuns la vapor și mi-a spus schimbul că nu merge nimic de la distanță, toate manevrele se fac local. Mi-a prins totuși bine, ulterior am mai avut avarii și a trebuit să folosesc comanda locală (vezi povestea cu bateria la Suez, dar nu numai aia).
Pe una din pozele de mai sus, cea cu verde, se văd conductele de aer de comandă pentru maneta de combustibil, deja "rocket science".
Azi se poate face aproape totul de pe comanda de navigație (mă refer la controlul motorului principal), pentru că la navele clasificate UMS (Unattended Machinery Space) trebuie  ca ofițerul de cart să poată controla motorul. Un mecanic ajunge cam in 2-3 minute jos, dacă e noapte și doarme la baracă. Ultimul meu mecanic 1 (pe care l-am trimis acasă) ajungea cam in 5 minute, deja suna alarma la mine.
Pe canalul meu de Youtube eu un video cu un port-container, mai lung, de prin 2008. De 5700 teu. Ăla avea PCC-ul la nivelul punții principale, nu jos în mașină. Aveam și geam să vedem afară.
Azi in vremurile electronicii nu mai e greu să faci "remote" la nimic, nu mai trebuie sute de cabluri și țevi, doar o rețea bună (totul e pe LAN). Și se ajunge la chestii hazlii (când ți le amintești, că pe loc îți bagi și scoți în ei și rudele lor plus ceva sfinți) gen Comandantul și Căpitanul frecând comanda între timonerie și aripă vreo 10 minute și nereușind să facă ce trebuie. Normal că vor chema electricianul sau șeful... E cam ca un IT-st chemat pentru un computer care nu merge și de fapt imprimanta nu e in priză (am avut și dinastea).

Dar da, pe vremuri așa era lanțul de comandă. De la Comandant la ofițer, ăla muta de telegraf, jos suna, ofițerul de cart accepta comanda la telegraf și apoi făcea modificările respective la turație (sau stop, sau lansare, etc.) Iar restul alergau prin mașină să regleze temperaturi, să pornească compresoare, să închidă/deschidă valvule, etc. Manevra pe vremuri era chestie care cuprindea cam tot echipajul de la mașină.

Tot pomenesc de filmul ăla Martha, merită văzut. Din păcate nu îl pot posta, că nu e "free domain", uite telegraful acolo:

[tom_sawyer]

Aici de unde e apa care curge? Trag santina?



Dacă nava ar fi încarcată, gura de evacuare ar fi sub nivelul mării. Cum se mai evacuează apa atunci?

[subway]

Kitsune, prin filmele vechi vedeam ca aveau un soi de tub cu palnie intre puntea de comanda si sala masinilor, prin care zbierau unii la altii, acum e boierie si parfum de roze

[kitsune]

He, he, tubul ăla avea în capac un fluier (siflee). Suflai în tub și fluiera la capătul celălalt. Acum da, avem telefoane. Văd că de ceva timp nici măcar din alea cu manivelă nu mai sunt (sound powered). Centrala telefonică are alimentare 220V/24V, plus emergency, plus baterii, deci nu mai e problemă să nu meargă. Dar parcă regret zilele când răsuceam ușor de manivelă pe la 2 noaptea și îi treceau fiori reci pe ăia de la punte. Goarna aia scotea sunete sinistre dacă nu dădeai tare de ea. Plus că îi auzeam în receptor.

@tom_sawyer, e apă de răcire. Cât or fi ei de ruși, nu riscă să tragă santina chiar așa, ziua. Stau să mă gandesc acum, noi avem evacuarea sub linia de plutire. Dacă nu ține valvula și ai o garnitură de schimbat e nașpa. La ei nu. Dar și când tragi la cheu și îl umpli de apă e nasol, se poate lăsa cu amenzi.

[Neufunk]

Kitsune, daca poti sa-mi spui te rog, cum este treaba cu recunoasterea brevetelor in industria asta? Trebuiesc facute cursuri de echivalare (cum in aviatie de exemplu ai nevoie sa faci conversie ICAO non-EASA la licenta EASA daca vrei sa muncesti in spatiul EASA)? Cata flexibilitate exista? Cat de standardizate sunt lucrurile?

Daca faci cursurile intr-o tara X, trebuie obligatoriu sa faci si perioada de stagiu tot acolo? Daca faci cursuri in tara X si vrei ca licenta ta sa fie emisa de autoritatea din tara Y, este posibil?

[kitsune]

La noi s-au uniformizat (standardizat) legislațiile pe baza cărora se emit certificatele și licențele. Totul trebuie să fie conform cu International Convention on Standards of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers (STCW), 1978, cu amendamentele ulterioare. Nu pot spune exact din minte, că nu mi-am bătut prea mult capul, dar nu poți naviga dacă nu respecți standardul ăsta. Licența mea:

2.3. îndeplinește standardele de competență specificate în Secțiunea A-III/2 a Codului STCW.
Șef mecanic pe nave maritime cu un motor principal cu o putere de propulsie de 3000 kW sau mai mare...

https://lege5.ro/Gratuit/gezdenrtgm/regula-iii-2-cerinte-obligatorii-pentru-certificarea-sefilor-mecanici-si-a-ofiterilor-mecanici-secunzi-pe-nave-maritime-cu-un-motor-principal-cu-o-putere-de-propulsie-de-3000-kw-sau-mai-mare-ordin-162?dp=gmydcojyha4dm

și este valabilă fără restricții (unlimited) atât ca locație (worldwide) cât și ca propulsie (steam and ICE), inclusiv pe ME (motoare "electronice"), instalații de medie/înaltă tensiune (medium/high voltage). Limitările astea sunt mai multe, depinde de școala făcută (curriculum) și de cursurile ulterioare (gen ME sau Medium Voltage).

Pe lângă licență e nevoie de certificare specifică tipului de navă (petroliere, pasagere, off-shore, etc.), astea se fac cu ajutorul cursurilor de perfecționare dar și experiența pe navele respective, deci faci cursul de familiarizare și poți teoretic merge pe petrolier, dar nu te ia nimeni că nu ai experiență și tot așa (cu toate că pe mine m-au sunat disperați mai mulți, care acceptau și fără experiență, dar nu mă interesează domeniul, chiar dacă sunt salarii mai mari).

In teorie cursurile și licențele le poți face și obține oriunde, indienii de exemplu fac totul în UK (in fine, mulți fac mai de la distanță, așa, dar pe brevet scrie UK). Ai noștri au fost mult timp reticenți să recunoască cursuri făcute pe afară, s-au mai schimbat lucrurile, așa cum nici vizita medicală nu mai trebuie făcută la policlinica CFR, ăia de lângă gară (mult timp au avut monopol, va închipuiți aerele și pretențiile...). Nu zic că pe la alții e altfel, un coleg de-al meu s-a chinuit luni de zile cu actele necesare pentru a-și echivala brevetul românesc în Canada. In general instituțiile astea sunt amorțite in inerția lor și greu se mișcă ceva. Deh, dosar cu șină, știți povestea...

Țările de pavilion de obicei nu fac probleme in recunoașterea actelor (brevet, carnet de marinar) dacă e vorba de țări din lista albă (și noi suntem acolo). Eu am navigat cu pavilion (și am acte emise de) Liberia, Panama, St. Vincent, Luxembourg și parcă mai erau, trebuie să caut, dar toate s-au emis "de la distanță", nu a trebuit să merg eu undeva, pe baza documentelor românești și a atestatului de la ANR (endorsement), a fost de ajuns.

Iar în unele cazuri se poate obține brevet și dacă ai făcut altă facultate, dar trebuie să fie curriculum-ul acoperit (deci vor fi diferențe de dat și cursuri ajutătoare, pe lângă toată maculatura necesară carnetului de marinar)

[Neufunk]

Multumesc pentru raspuns. Sistemul pare oarecum mai flexibil decat cel din aviatie.

Deci daca inteleg bine, nu prea conteaza atat de mult de unde sunt emise actele cat conteaza educatia propriu zisa si experienta. Banuiesc ca asta permite si o mobilitate mai mare a lucratorilor, cu exceptia situatiilor unde ai legi de tipul Jones Act, care restrictioneaza mai mult pe baza dreptului de sedere / cetatenie. Chiar, cam cat de intalnite sunt legile de felul asta in afara SUA? Sunt multe companii care refuza o anumita nationalitate sau o anumita autoritate emitenta?

[kitsune]

Sincer, nu am cunoștință de alte națiuni care să condiționeze, cum spui tu, ca americanii. Normal că nu vei putea intra într-o flotă națională "de stat", e greu, mai ales din motive de limbă. Dar nu sunt restricții, altele decât economice. Poate pe la nord coreeni sau iranieni, dar cine a încercat să navige cu ei?
Din păcate chiar americanii deplâng situația pe forumuri (cei care au idee de ce înseamnă navigație, nu turmele influențate de Twitter, Facebook și Instagram, pentru care nu există argumente, există doar o habotnicie cum numai la religioșii de fațadă am întâlnit). Au realizat și ei că flota lor comercială a dispărut aproape de tot, și nu mă refer la costiere sau alea pe lacuri, cele care sunt condamnate de Jones Act și sindicate să nu se dezvolte vreodată (apropo, am văzut niște fosile pe acolo...). Din tot ce aveau nu prea le-a mai rămas ceva. Doar companii cu sediul și numele in US, dar totul externalizat afară, management, crewing, pavilion, totul. Dar asta e America, ăsta e american dream, profit cu orice preț, capital investit care trebuie să aducă bani, nu există tradiție la ei, nu există sentimentalisme. Clădirea asta nu mai face bani cum făcea? O dărâmăm și facem alta. E și normal pentru o națiune pentru care istoria înseamnă 300 ani și unde 90% din populație nu are nici măcar bunicii băștinași. Nici măcar ultimii doi președinți nu sunt din familii de pe Mayflower.

Hai că am divagat. Da, există mobilitate foarte mare. Din moment ce ai certificarea, nu ești condiționat, poți lucra. Am cunoscuți care au lucrat la companii chineze sau chiar americane. Francezii condiționau angajarea de cunoașterea limbii, dar au renunțat. Marea majoritate a țărilor au renunțat la condiții în momentul în care au realizat că e mai eficient să pună un pavilion de complezență. Două din companiile românești mai mari, care mai rezistă, sunt cu pavilion de complezență. Vorbesc de cele oficial românești, nu de cele neoficiale, deținute de diverși cetățeni prin interpuși.

[dan tm]

De ce nu te-ai dus/duce la petroliere?

[subway]

A ocupat Base locul!?!...plus ca nu mai avem petroliere?
Evident ca glumesc...

[tom_sawyer]

Pe lânga întrebarea lui Dan, e adevărat că cele mai mari salarii pentru navigatori sunt la navele OSV (servicii pentru plaforme petroliere)? Dacă da, ce se cere în plus? Sau care-i schepsisul?

Care sunt companiile românești deținătoare de nave (maritime)? Știu de Histria lui Bosânceanu. Mai sunt și altele?