La cheu

[tom_sawyer]

  Merci pentru răspunsuri! Super!

[kitsune]

Nu doar in regimurile totalitare. Comanda ierarhică (dacă asta e termenul) a existat peste tot, probabil din armată. Cel puțin din ce training am mai făcut, problema se manifesta în aviație, sau cel puțin acolo a fost sesizată și s-a muncit mult la înlăturarea ei. Dacă îmi amintesc bine de la cursul (online), studiul de caz prezentat era cel din Tenerife din '77, KLM dacă nu mă înșel (mi-e lene să caut documentația).

Și... Sahib, Bwana, chiar și titulatura în engleză a comandantului, Master (nu Captain). Chiar am discutat la un moment dat chestiunea și un englez mi-a spus că a fost ales termenul pentru a diferenția de gradul din marina militară. Și unii au o mândrie enormă să fie numiți Master, așa se semnează prin emailuri, acte etc. Am văzut și ștampile cu Master Mariner apoi numele. Ăsta e primul indiciu de obicei că nu prea o să ne intersectăm la vapor  Master of Puppets at home, maybe.
La greci era tot așa, un titlu de meseriaș, mastora, sau prescurtat mastro- urmat de nume. De exemplu Iannis, dacă era "meseriaș" devenea Mastroiannis. "Meseriaș" fiind de obicei ăla care putea face ce nu puteau grecii (adică aproape totul  ), dar neapărat trebuia să fie de-al lor. Un fitter român putea să sudeze stând în mâini, era apreciat, lua niște "bravo", "kalla", dinastea. Un grec care știa să pună electrod in clește și să facă și scântei era "mastora". La fel, noi mecanicii români puteam să desfacem motorul principal în bucăți și să-l asamblăm la loc. Dar numai mastro-iorgo putea să apese pe buton și să pornească Kyria Mihanì (după ce îl puneam noi la punct  ).

LE: a trebuit să caut ce e CRM, nu le am cu acronimele. Da, la noi ii spune acum MRM (Marine Resource Management), după ce un timp a fost Bridge Resource... și Engine-room Resource... Se cere training special de vreo cinci-șase ani încoace. Adică un curs IMO specializat unde să se discute asta. Doar că acum patru ani când am făcut eu cursurile IMO, încă nu exista la noi, dar dădeau ei o hârtie prin agențiile de crewing că același curriculum e inclus in cursul de HELM (Human Element and Leadership Management, care după părerea mea a fost cam varză tratat).

[dan tm]

Pai maistori au fost si pe aici pe la noi, doar nemtii din sat unii dintre ei erai maistori.

Adica erau unu doi care mai faceau case sau tencuiau, altul era bun tîmplar si dintr-o data erau maistori. Nu doar grecii cu maistora lor. Adica ,, a Miși lu Dewald îi maistor la tencuială", ,,Dităr( de la Dieter) a lu Breinăr îi maistor la tăiat via.
Mai tîrziu si românii care stiau ceva erau maistori. Acuma s-a cam pierdut obiceiul sa mai fie cineva maistor, nemții au plecat de mult, ungurii rămași nu s-au impus ca maistori iar noua generație nu mai foloseste ierarhia asta.


Scuze de off topicul ăsta, dar am rămas surprins în Grecia  să aud de maistora.
__________________________

Cred ca la CFR ierarhizarea nu a fost atît de dură deoarece instrucția de mișcare dar și remorcarea și frînarea stabilesc din start cine ce face, care mecanic ajutor leagă locomotiva cînd e dublă tracțiune, unde leagă sau dezleagă în parcurs conductorul etc.

la avioane de multe ori la ,,Dezastre în aer" tocmai asta au evidentiat ca pilotii veniti din armata se impuneau în fata copilotilor si cutuma era sa nu se comenteze. Cazul din Tenerife, comandatul van Zanten , parca, voia sa plece mai repede ca sa nu prinda nu stiu ce timp de lucru lung si sa fie obligat sa ramina la odihna.

[kitsune]

Cred că e o diferență între "meister" și "mastora", chiar dacă etimologic cuvântul e același, vine din latinescul magister, care a dat apoi și magistrat dar și master, pe lângă multe altele, de exemplu rețetă magistrală (asta pentru cei mai în vârstă, care au prins farmacii unde se preparau medicamentele, un fel de custom-made).
"Meseriașii" greci pe care i-am întâlnit eu pe vapoare in cei aproape șapte ani cât am lucrat cu ei nu se ridică nici măcar până la genunchiul de broască comparativ cu un "maistru" neamț. Și nu e un stereotip, nici o exagerare sau generalizare. Oho, ce povești am, stă mâța în coadă.

[Serpe]

Aia e o demonstratie de ce mare navigator este domnul presedinte.
In zilele noastre nu se iese din port dupa ureche ci folosesti ECDIS care practic iti arata totul, acolo iti setezi ruta, alegi niste waypointuri si o verifici constant, ba chiar poti vedea si unde se indreapta navele din jurul tau. In zonele aglomerate trebuie sa stii sa aplici COLREG ca la carte pentru ca orice abatere poate crea prejudicii de ordinul milioanelor de dolari.
Este destul de diferit fata de orice altceva pana inveti sa carmuiesti o nava, dar nu foarte complicat, ai cateva chestii basic de care tii cont cum ar fii COG(course over ground) este cursul adevarat in care se indreapta nava luand in considerare vantul si curentii,heading este directia in care tu vrei sa se indrepte nava iar aici pot aparea diferente chiar si de 10 grade si daca o tii asa cateva mile, te abati calumea de la heading.

[TibiV]

Oho, ce povești am, stă mâța în coadă.

Daca nu ti-ai dat seama pana acum, te anunt "oficial" ca suntem avizi de povestile tale de "stă mâța în coadă"...
(Chiar "stă mâța în coadă". Dar mai vrem și alte "mâțe în coadă"... Așa că, citând din clasici: "Scrieți, băieți, doar scrieți!..."  )

[kitsune]

@serpe, păi e atât de simplu... la Furuno e un buton pe tastatura radarului, 8 parcă, îți schimbă vectorul de la "true" la "relative". Pe ECDIS vezi direct unde ești, ca pe navigația de la mașină.
Dar trebuie să spunem că instrumentele astea nu au existat înainte de '89 în flota noastră. Acolo cel mai sofisticat era giro ăla sovietic, KURS 4, și radarele alea cu tulumbă sa te uiți în ea (vezi poza de mai jos). În rest: sextant, cronometru, hartă de hârtie (adusă sau nu la zi), radiotelegrafist (Sparky) și cam atât. Teoria era aceeași. Dar marinăria era în mare uitat pe geam. Cei care au continuat au fost nevoiți să învețe. Cei care nu, au rămas la stadiul ăsta, prezentat în film.
Să fac o analogie: un video pus pe YouTube cu un inginer care transpiră calculând structura de rezistență a podului de la Brăila cu creionul și rigla de calcul, în timp ce niște "nerds" se joacă cu același lucru în SolidWorks pe simulări de încărcare dinamică a structurii. Cam asta e diferența. Și acolo sunt cei din generația veche, puțini au răzbătut și s-au adaptat.
Însă nu poți pune așa ceva pe net și să te mândrești, e jenant. Cu așa performanță nu treci de interviul preliminar la orice companie de azi.

Uitasem poza   

[Serpe]

Toate sistemele astea noi au ușurat munca extrem de mult. Tin minte ca in facultate aveam un curs unde proiectam pe hârtie de 12 metri o nava sau tot pe foaie făceam calculele de încărcare, cat încarci, ce încarci debalastare,Pff, o mare durere de cap, acum fiind la un click distanta totul. Pentru oamenii care au prins perioada aia, ii pot numi ingineri cu adevărat pentru ca chiar trebuia sa te ducă capul.

[tom_sawyer]

În mod normal ancora se lasă din vinci până la o anumită adâncime. Lanțul de ancoră e marcat în "chei" (shackles) de 90 picioare lungime (27 și ceva de metri), în funcție de ancoraj se lasă "n" chei la apă. Apropo, nu ancora ține vaporul, greutatea lanțului face asta.

1. Adică sunt cazuri cand se ancorează făra ca ancora să atingă efectiv fundul apei?

2. Cum se poate pierde ancora? Capătul lanțului nu e "legat" într-un fel de nava? Se rupe lanțul/legătura?

Dacă o pierzi în mijlocul oceanului ce faci? Ai rezervă?

[Serpe]

1. Niciodată nu se arunca ancora dacă nu atinge fundul(doar dacă vrei sa o testezi). Lanțul are undeva la 400m (15 shackles) si se arunca cam o pătrime ca restul lanțului sa țină si sa nu se rupă de la capăt sub greutate

2. Poți sa pierzi ancora dacă "șurubul" (in engleza e anchor studs) care leagă ancora de lanț iese de acolo si pierzi ancora sau dacă o za a lanțului e slăbită si se rupe, asta e cea mai comuna, pentru ca nu prea se face mentenanța in dry Dock pe ancora.

Ancora se arunca in zonele aglomerate înainte ca nava sa intre in port (Rada portului) pentru a sta pe poziție sa nu fie luată de curent si sa nu forțezi mașina. In mijlocul oceanului ai loc sa stai in deriva si nu e nevoie sa folosești ancora.

[dan tm]

400 de metri?
laser frate.

Filmu ala cu Marele Cîrmaci nu de atunci de cînd si-a înnoit ele brevetu?

L-au lasat si pe el sa se joace putin dea capitanul.

[Serpe]

Îți trebuie ceva certificate reînnoite la CERONAV ca sa poți sa îți prelungești Brevetul, chiar nu știu cum a făcut.

Cât despre simulatorul ăla, a costat cam 700.000€ si este al Universității Maritime, am făcut si eu pe el in anul 3 si este wow chiar era de ultima generație cand l-au achiziționat in 2013.

[dan tm]

LA ce mai avea el nevoie de brevet?

[kitsune]

@tom_sawyer: ancora atinge fundul apei (doar aia de furtună nu, dar aia e altceva). Văd că a răspuns colegul, dar pun puțin în alte cuvinte: ancora, contrar opiniei multora, nu ține vaporul prin faptul că este înfiptă în fundul apei. La asta mă refeream. Ancora ține vaporul împreună cu greutatea lanțului aflat pe fundul apei (sau așternut, e mai potrivit). La manevra aia cu "funda ancora", viteza cu care coboară lanțul este mare și pe lângă faptul că s-ar putea să nu-l mai poți opri, nava trebuie să aibă o mișcare față de fund, altfel se face lanțul mușuroi și e nasol. Mai ales că stând mai mult la ancoră, nava girează după vânt, curenți, maree și atunci se ajunge la nodul ăla gordian pe care l-am pus în poza de mai sus. Nod care se desface cu aparatul de sudură, dar în cazul ăla a implicat și o macara plutitoare și zile de off-hire, etc. Cum am spus, 250k $ pentru o manevră greșită, aruncat cu bolovanul la baltă. Ancorarea nu e chiar așa de simplă, metoda este aleasă în funcție de mulți factori. O ancoră prinsă în stânci e greu de scos. Iar dacă nu o scoți și îți țâțâie posteriorul că vine bulăul peste tine și trebuie să pleci, există un baros mare vopsit in roșu, cu care efectiv desprinzi lanțul de navă (e un pin care îl ține, un bolț, pisici, nu mai știu termenul din română, "bitter end pin"). Dar ăsta e caz extrem.
La o căutare scurtă am dat peste un articol destul de detaliat, explică omul bine acolo.

[kitsune]

Toate sistemele astea noi au ușurat munca extrem de mult. Tin minte ca in facultate aveam un curs unde proiectam pe hârtie de 12 metri o nava sau tot pe foaie făceam calculele de încărcare, cat încarci, ce încarci debalastare,Pff, o mare durere de cap, acum fiind la un click distanta totul. Pentru oamenii care au prins perioada aia, ii pot numi ingineri cu adevărat pentru ca chiar trebuia sa te ducă capul.

Ha, ha, parcă era A0 extins, nu chiar de 12 m dar sigur nu încăpea pe o masă. Iar la aia cu dusul capului, la fel e și azi. Tot trebuie să te ducă capul, chiar dacă nu mai faci calcule manual. Aș vrea să văd eu chief-ul care poate să facă un cargoplan pentru un container de 18000 teu doar din creion și hârtie. Am avut pe vrachiere fosile din astea, care nu știau să folosească Seacos (MACS3 se folosește la noi) și incerca să facă încărcarea pe hârtie. A dat comandantul cu el de toți pereții, că el făcuse calculele de stabilitate și balast, îi încăpea și marfa, dar când a pus toate alea in calculator avea niste secvențe cu niște forțe de te luai de cap. Și io, mecanic fiind, mă mir mereu că îmi pleacă toți compensatorii de pe punte după o încărcare cu meseriași din ăștia, pe hârtie.

@dan tm: din mândrie. Prestigiu. Galoane. Epoleți.
Dacă nu navigi măcar un an pe funcție în ultimii cinci ani, pierzi brevetul. Și trebuie reconfirmat. E un curs de reconfirmare și se mai dădeau și ceva examene, sau doar simulatorul, nu mai știu. Cert este că în ziua aia au fost întrerupte cursurile la CPPMC, zona închisă și blocată, nimeni nu se apropia, decât câțiva instructori.

Și mie mi se pare că e simulatorul de la Ceronav:



Și mai e și Alius prin film pe acolo...