La cheu

[kitsune]

Pentru că nu se vede bine în pozele de mai sus, o altă poză, mai de aproape.
(GPS)



Powered by API/PUM imgur uploader

Asta este nava. De remarcat infrastructura portuară extrem de "complicată" (adică o pasarelă pe un ponton și un drum de praf)

[Cristi N]

Din primul set de poze era clar ca vorbim de complexul de poduri de la Fetesti - Cernavoda dar nu stiam care din ele e si aseara am capitulat. Astazi am trisat putin si am folosit coordonatele GPS din ultima poza care m-au dus pe str. Renasterii din localitatea Vlasca langa Fetesti, adica aici: link 

[kitsune]

Ideea era de "cheu", cât de puțin e nevoie pentru a acosta un vapor de genul acela. Locația e "in the middle of nowhere", singurul avantaj fiind proximitatea A2 (în rest praf, boscheți, oile care treceau pe pod, o pensiune pe mal de unde am făcut primele poze și.... Vlașca, care nu e localitate ci cartier al Feteștiului, plin de conaționali). De aici se organizează excursii la Constanța cu autocarul pentru cei din croazieră. Intrarea în Vlașca (singurul acces) se face pe podul pe deasupra autostrăzii chiar înainte de taxare.
De fapt a existat la un moment dat o companie care oferea croaziere pe Dunăre cu plecare chiar din punctul ăsta (cu autocarul de la București, iar în ultima zi excursie la Constanța).
Un pic mai în amonte de pod mai e un ponton, mai răsărit.

[Cristi N]

Tot despre o locatie in the middle of nowhere am scris si eu la sfarsitul lui August dar la sectiunea de turism. E vorba de Wakeboard Romania, ceva mai in amonte de Fetesti, langa Calarasi - in zona trecerii cu bacul de la Chiciu. link

[kitsune]

Multam pentru explicatii!
Desi am mai auzit expresiile, nu eram lamurit ce inseamna handysize, panamax sau cape-size...

@TibiV, în general se merge pe dimensiunea maximă pentru a defini o categorie. De aici a apărut "panamax", ce era nava cea mai mare ce încăpea în ecluze la Panama (care la rândul lor, erau făcute pe măsura Titanicului). Azi avem neo-panamax sau new-panamax, că s-au construit alte ecluze.
Există și alte "max-uri", gen Kamsarmax (cca. 90000 tdw, care poate intra in portul Kamsar din Guineea), Newcastlemax (Newcastle Australia), supramax, suezmax, aframax și tot așa.
Trebuie să spun că am cam unit categoria handy, care e de fapt handysize (10-35k tdw) și handymax (35-59k tdw).

Cert este că, de-acum am șanse să trec prin Panama cu măgăoaia, altfel ar fi trebuit să mă mut la panamaxuri.

Dar principiul cu bigger is better (cheaper) e clar. E mai eficient să cari mai mult. De aia și dezvoltarea fantastică la port containere, unde acum 10 ani un 8000 teu era ceva enorm iar azi avem 24000 teu. Presiunea pe eficiență și ieftinirea prețului unui slot își pune amprenta. Și la noi nu e ca la avion, unde micșorează scaunele ca să intre mai mulți, nu poți micșora containerul.

[dan tm]

^^

Eu am vazut un vapor in poze.(vapor...am vazut ceva pe Dunare) insa nu am intrebat nimic.
De cite ori am trecut vara cu trenul spre mare am vazut diverse barje si ,,vaporase" pe ambele maluri la Fetesti.

Acuma am vrut sa intreb daca este port la Fetesti.

Daca vin strainii astia inseamna ca este ,,port" .

Probabil un port ca cele din care pleaca aceste vapoare ar scadea interesul pentru a cobori la Fetesti. Tocmai simplitatea redusa la esente a acestei debarcari/imbarcari o face interesanta si probabil de aceea opresc acolo vapoarele.

Intreb si eu: in caz contrar nu ar merge vapoarele la Cernavoda?

[Io]

Pai iti poti face un port la Dunare cam oriunde ai chef, e foarte simplu. Trebuie doar sa ai terenul sau dreptul sa-l folosesti iar formalitatile sint simple. Cred ca avizul de mediu e cel mai dificil de obtinut, la ce autoritati "competente" si "prietenoase" avem. Aici nu vorbim despre Shengen, vama, accize, TVA si de-astea, un loc de acostare poate fi orice, un pod de lemn spre exemplu sau nici macar atit. Si-i zici port, ai tot dreptul.
Normal ca daca vrei sa faci ceva comercial mai mare, un port pescaresc sa spunem sau vrei tu sa transferi marfa de la bulgari (sau din Austria - e acelasi lucru) la noi atunci vor fi alte cerinte si de la Fisc si de la Vama dar pentru o podina de lemn pe piloti la care sa traga un vas de pasageri pe Dunare e chiar simplu. Cum credeti ca a aparut Portul Cultural Cetate?

[kitsune]

Merg și la Cernavodă. Dar un lucru mai puțin cunoscut este că Brațul Borcea e mai adânc și cu un debit cam dublu față de Dunăre. De aia navigația se face pe Borcea vara. Uneori Dunărea e așa de scăzută încât "o treci în picioare". Exagerez, desigur. Dar prin zona Seimeni e greu de trecut cu vaporul vara

[dr4qul4]

pun si eu o intrebare: bosformax in ce categorie intra?  e sub suezmax, nu?

[Harry]

"Terminalul" ala e folosit de toate navelor fluviale care nu vin in portul Ct. Am niste prieteni care au firma de turism care ii preiau pe strainezi de acolo cu autocarele si ii duc in excursii in principal in Bucuresti si Transilvania. Pentru ei e mai usor sa iasa pe autostrada, cel putin asa mi-au zis. Mie mi se pare o chestie de lumea a 3-a

[kitsune]

^^ prin Bosfor pot trece nave mai mari decât prin Suez, dacă asta întrebai. Doar că pentru nave mai mari de 300m trebuie anunțat din timp și sunt anumite restricții. De fapt, sunt mai multe condiții în funcție de mărimea și tipul navei, după ce s-au întâmplat accidente, suflă turcii și-n iaurt (turcesc).
Pe vremuri comandanții români și sovietici aveau voie să treacă strâmtoarea fără să ia pilot (îți închipui că toți erau zmei și le cădeau galoanele dacă luau), de aici și multe incidente.

@Harry, da, e mai aproape de A2. Dar treci prin Vlașca, un fel de Țăndărei în miniatură dar la fel de colorat vestimentar. Plus o rampă chiar abruptă, mi se pare greu pe acolo cu autocarul.

[kitsune]

Tot "la cheu" 


(GPS)



Powered by API/PUM imgur uploader

[ghrt]

Este posibil că înainte de '89 vasele comuniste să nu fi avut buget de pilotaj pentru Bosfor. Nu aveau voie nici să ţină motoarele pornite fără a fi în marş, lucru care a condus la scufundarea navei Sadu.

[Io]

Kitsune, tocmai am recitit cu incintare topicul asta si tin sa-ti multumesc. E excelent! Informativ, amuzant, ce mai, traznet! Ti se datoreaza in mare parte.
Intrebare: scrii undeva ca vrachierul tau a stat 1 luna? Bai, frate, aia in transporturi e mult de tot! E o specificitate a navelor grele? Sau un soi de revizie generala? Bon, pot intelege daca e vreo, Doamne fereste,  avarie mare sau pe-acolo.
Cum se face ca o nava ca a ta ajunge sa stea atit de mult in vreun port? Ca veni vorba, cit dureaza incarcarea navei tale?
Esti in port acum, nu stiu ce se ureaza la voi dar cred ca odihna/distractie placuta merge

[kitsune]

@ghrt: Pilotajul și remorcajul au fost "facultative" încă de pe vremea Convenției de la Montreaux din 1936. Statutul țării noastre este de "stat riveran". Însă turcii au băgat ușor-ușor (yavaș-yavaș  ) restricții. Una de care îmi aduc aminte era că e obligatoriu pilotajul în Dardanele dacă mergi într-un port din Marmara, altele se referă la nave ce transportă petrol, gaz, etc. (nu mai au voie în Bosfor decât câte una pe sens parcă) și multe altele, inclusiv pilotajul pe Bosfor. E prea noapte să caut condițiile de trecere. Știu doar din poveștile celor mai în vârstă, români și foști sovietici cum treceau pe vremuri.

@Io: sunt acasă acum, mulțam de urări totuși (poza aia de mai sus e din Portul Tomis în seara asta).
Să o luăm pe rând:
- încărcarea unui vrachier durează puțin, foarte puțin. Depinde în mare măsură de capacitatea terminalului de a încărca (disponibilitate a mărfii și rata de încărcare). Dar există o limită totuși, dată de particularitățile constructive. Să zicem că rate de încărcare de 10-12000 t pe oră sunt obișnuite (la minereu), 8-9000 t pe oră la cărbune respectiv. Dar mai repede de atât nu prea merge. Pentru că trebuie să scoți balastul afară pe măsură ce încarci. În general se intră cu balastare ușoară în port (chiar 50-60000t, la limita stabilității, în funcție de condițiile portuare și meteo), mai ales dacă prinzi o zi/două de radă și ai timp de debalastat. Altfel, dacă vii direct din ocean și ai condiția de mare grea (stabilitate maximă), intri în port cu 100000t de balast. Capacitatea efectivă maximă a unei pompe de balast e de 2500mc pe oră. Avem 2. Deci cca. 5000 mc pe oră. Dar, pe măsură ce nivelul în tanc scade, scade și debitul. Iar ultimii 40-50 cm din tanc (în funcție de cât de bine sunt pompele sau operatorul) nu prea mai poți trage, că se dezamorsează pompa (trage pe țeavă de 50 cm diametru) așa că se trece la "stripuire" (stripping), care nu mai e cu pompe centrifuge ci cu pompe volumetrice (piston) sau ejector. Dar aici capacitatea e de cca. 150 mc pe oră. Încărcarea într-un terminal de genul ăsta e o artă, cu secvențele de încărcare și debalastare calculate precis, în așa fel încât să se încarce, debalasteze, dar să se păstreze stabilitatea navei, forțele să fie în limite (sunt solicitări la torsiune, forfecare, încovoiere), să ai o apupare permanentă de 3-4 m ca să poți "usca" tancurile de balast (cari marfă, nu apă), să ai timp de exemplu să cureți și să pregătești magaziile balastabile pentru marfă, și câte și mai câte, nu vreau să scriu acum.un tratat de încărcarea vrachierelor (dar pot răspunde punctual la întrebări). Cert este că, cel mai greu port avut a fost la Brazilieni anul trecut, am avut o avarie la un motor electric al unei pompe de balast cu o zi înainte de intrarea în port, am intrat cu vreo 60000 t de balast și am stat cam 17 ore la încărcat, 180000 tone marfă. Dar efectiv am ținut de motorul ăla cu dinții iar căpitanul fiind un băiat foarte ok a făcut o capodoperă de debalastare/încărcare, am plecat cu toată marfa, fără balast și fără penalizări de timp.
Ce era doi?