Aeroportul Henri Coanda Bucuresti [OTP]

[iuli]

Stai că ne amețim aici. Credeam că vorbim despre stratul de bază nu exclusiv de suprafața de rulare.

[TibiV]

N-au fost contestatii: deci contract semnat. Pista va fi terminata la sfarsitul lunii septembrie 2015.

http://www.gds.ro/Local/2015-06-10/pista-aeroportului-craiova,-unda-verde-pentru-reabilitare/

În cadrul proiectului se vor executa lucrări de reparaţii la structura de beton pentru toată infrastructura de mişcare, se va aplica un covor de mixturi asfaltice pe pista de aterizare – decolare, se va lărgi calea de rulare la 25 metri şi se va mări platforma de îmbarcare – debarcare de la 2 locuri la 8 locuri de parcare pentru aeronave de tip C.

Craiova - asfalt, Oradea - beton...
Exista vreun criteriu clar in functie de care se alege beton sau asfalt ?

Discutia a pornit de la solutiile diferite la Oradea si Craiova pentru suprafata de rulare...
Pana la urma si automobilistul, si pilotul, intra in contact direct doar cu aceasta suprafata.
Ca sofer nu prea te intereseaza ce este la jumatate de metru adancime, te intereseaza strict suprafat pe care rulezi.
IAr eu incercam sa imi dau seama ce criterii se folosesc pentru a alege una sau alta...

De multă vreme există controversa autostrăzi din asfalt vs. beton.
Reproșul adus celor din beton este trepidaţia produsă de trecerea peste rosturile dintre plăci/dale.
De aceea si la Otopeni (care a avut iniţial pistă betonată, din dale) la reabilitarea de acum 10-15 ani s-a asfaltat.

Răspunsul "betoniştilor" a fost că s-a inventat turnarea continuă de beton, FĂRĂ rosturi, care încă nu a fost folosită niciodată la noi, în România....
Poate că pista de la Oradea va fi o demonstraţie a acestei tehnologii de turnare continuă a betonului. Utilajele din fotoreportajul ăla sunt ciudate, nu am mai văzut ceva similar - de aia cred că ar putea fi vorba despre aşa ceva.... Lucrarea este făcută de PORR, care are destule lucrări la autostrăzile din Romania...

Dupa cum vezi, in postarea de mai sus nu am zis ca s-au eliminat dalele de beton la OTP, am spus doar ca s-a asfaltat...

[frunzaverde]

M-am documentat, am pus cateva intrebari in diverse locuri, si asta am aflat despre pistele de pe OTP:

Atat 08R cat si 08L sunt piste de dale de beton; fiecare dala e de 5x5m (valabil pentru ambele piste). De-aici R-ul din 73/R/D/W/T respectiv 78/R/D/W/T (PCN-urile celor 2 piste), adica tip de paviment rigid, adica de beton.

Peste respectivele dale s-a aplicat un tratament bituminos, atat la pista 08L cat si la pista 08R. La pista 08R s-a aplicat un strat subtire, de asfalt pe intreaga lungime a pistei si acostamentelor. La pista 08L s-a facut acelasi lucru in 2009, n-a functionat, asa ca s-a trecut la o metoda diferita, in care fiecare placa de beton era tratata diferit. Descrierea persoanei cu care am vorbit pentru lucrarile astea sunt "carpeala ordinara".

8R s-a facut candva "prin 2000-2001", 8L s-a facut in 2009, cand s-a intervenit si la dale, cele mai afectate fiind schimbate. Dalele pe 8L fusesera asfaltate de la bun inceput (1988), conform persoanei cu care am vorbit.

Motivul principal al lucrarii a fost pentru a preveni distrugerea dalelor de beton (de calitate nu foarte buna) de catre fenomene gen inghet-dezghet (cu efectele de rigoare, gen prezenta de bucati de beton pe pista care pot duce la FOD). Asfaltul respectiv nu schimba cu nimic caracteristicile de rulare pe pista (practic asfaltul se muleaza pe dalele de beton; dalele se simt atat tehnic cat si "cu simturile" exact la fel si cu stratul de asfalt si fara stratul de asfalt).

Fara eliminarea dalelor si refacerea structurii nu au ce sa-i faca, pista de beton (de calitate proasta) tot pista de beton denivelata si vai de ea va fi.

Turnarea de straturi mai groase de asfalt nu e o optiune (persoana cu care am vorbit compara Otopeniul cu Craiova sau Timisoara) pentru ca fundatia la OTP este ca si inexistenta pe ambele piste, si exista riscuri inclusiv ca unele placi sa se scufunde/deplaseze, facand pista complet neutilizabila. Practic o solutie "long-term" implica reconstructie totala - problema e ca la PCN 73/76 e destul de greu sa motiveze o asemenea lucrare, care ar costa 40+ milioane de EUR, in conditiile in care numarul de WB-uri pe care le vede LROP lunar e numarabil pe degete.

[iuli]

CNAB discută cu două companii chineze lansarea unor curse directe Bucureşti - Beijing sau Shanghai

"La o conferinţă de specialitate la care am participat recent în Georgia au venit specialişti din Europa şi Asia, noi fiind interesaţi de rutele din America, în special cele din America de Nord, şi către Asia. Aici am fost să vorbim în special de rutele spre zona asiatică, însemnând în primul rând China. Am vorbit cu Air China, dar şi cu China Southern Airlines, încercând să venim în întâmpinarea lor cu cât mai multe informaţii, astfel încât să-i convingem ca într-un viitor cât mai apropiat să înceapă operarea către Bucureşti, în varianta de operare directă Bucureşti-Beijing sau Bucureşti-Shanghai. Sau -avem o colaborare bună şi cu United Airports of Georgia - să avem o operare combinată cu o escală la Tbilisi", a declarat pentru MEDIAFAX Valentin Iordache, directorul Direcţiei de Relaţii Externe şi purtătorul de cuvânt al CNAB.

Potrivit acestuia, companiile doresc să opereze cursele respective atunci când piaţa va fi suficient de matură, fiind puţin probabil ca acest lucru să se întâmple în acest an.

În plus, au existat negocieri cu compania rusă Aeroflot, care deja operează cursa Bucureşti-Moscova şi vrea să adauge Bucureşti - Sankt Petersburg.

"Sankt Petersburg este un oraş cu un potenţial turistic foarte mare, iar Bucureştiul poate fi interesant pentru cetăţenii ruşi din această zonă a Rusiei", a spus Iordache.

Oficialul CNAB a precizat că a purtat discuţii şi cu cea mai mare companie ucraineană, Ukraine International Airlines, pentru ruta Kiev-Bucureşti.

De asemenea, încercând să convingă companiile aeriene din Extremul Orient şi mai ales pe cele din Statele Unite să opereze o perioadă mai îndelungată pe Aeroportul din Otopeni, reprezentanţii CNAB au pregătit acestor operatori oferte speciale. Vor fi discounturi mari în primii ani de contract, afirmă oficialul CNAB, cu condiţia ca partenerii companiei să-şi asume că vor opera curse directe timp de cel puţin cinci ani.

"Nu poţi să vii să operezi fără taxe de aeroport şi după un an să te retragi. Obligativitatea este să operezi mai mulţi ani. Dacă o companie vine şi îmi operează curse directe spre New York sau Montreal nu va plăti taxe în primul an, de exemplu, în cadrul unui contract de cinci ani", adaugă Iordache.

Pentru fiecare operare, companiile aeriene plătesc aeroportului taxe în funcţie de masa maximă la decolare.

Referitor la o posibilă cursă Bucureşti-New York, pentru aceasta se poartă de multă vreme negocieri, iar următoarele întâlniri cu companiile aeriene americane vor avea loc la sfârşitul lunii septembrie în Africa de Sud, la Durban.

"Ca urmare a acestor negocieri, compania Delta Air Lines a venit şi a şi operat o vreme pe Bucureşti curse directe către SUA, dar din motive comerciale de redistribuire a aeronavelor s-a retras de pe Otopeni. Ei au venit aici ca urmare a insistenţelor noastre şi în urma discuţiilor purtate la aceste conferinţe internaţionale. Ultima lor cursă a avut loc acum cinci ani. Între timp, foarte multe companii preferă să vină prin intermediul unui hub şi să alimenteze la aeroporturi regionale", a spus Iordache.

El subliniază că în viitorul foarte apropiat nu întrevede posibilă o cursă directă Bucureşti-New York, decât dacă TAROM va redeschide această rută transcontinentală.

"E un pic mai greu deocamdată, dar nu imposibil. Dar noi insistăm în continuare şi vom avea şi în septembrie discuţii cu mai multe companii americane să vină să opereze pe Otopeni", a precizat Iordache.

De asemenea, în urma discuţiilor cu Air Serbia, compania naţională a Serbiei, care operează curse Bucureşti-Belgrad din decembrie 2013, a reieşit că aceştia fie vor mări numărul de operări pe Otopeni, fie vor ateriza cu aeronave cu capacitate mai mare. O altă companie de transport aerian care are în plan să crească numărul aeronavelor care aterizează la Bucureşti este Polish Airlines.

Pe aeroportul Otopeni operează în prezent 31 de companii aeriene către 70 de destinaţii.

CNAB şi-a început activitatea în 2010, prin fuziunea societăţilor care gestionau cele două aeroporturi din Capitală, Henri Coandă şi Aurel Vlaicu, şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

Compania a avut anul trecut un profit net de 99 milioane lei, în creştere de la 69 milioane lei în anul anterior. Cifra de afaceri a CNAB a crescut în 2014 la 648 milioane lei, de la 582 milioane lei în 2013.

Pentru acest an, compania şi-a bugetat afaceri în creştere, de 671 milioane lei, dar un profit net în scădere, de 44 milioane lei, din cauza cheltuielilor mai mari cu investiţiile.

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat un trafic aerian de 4,21 milioane pasageri şi 52.116 mişcări de aeronave (aterizări şi decolări), în primele şase luni ale acestui an, pe aeroporturile internaţionale Henri Coandă - Otopeni şi pe Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu.

Numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în primul semestru din 2015 a înregistrat o creştere relevantă, de 12,58%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creându-se astfel premisele atingerii pragului de 9 milioane de pasageri în întreg anul 2015, a anunţat CNAB, într-un comunicat.

Din total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 4.215.314 de pasageri şi 46.426 mişcări de aeronave.

Sursa: Gandul

[iuli]

Aeroportul Henri Coandă, pe locul 4 în Europa la creşterea traficului aerian

[Ionut]

^ Am tresarit, credeam ca e pe locul 4 overall, dar e vorba doar de locul 4 in "clasa" sa, adica aeroporturi cu trafic intre 5 si 10 milioane.



Clasamentul a fost realizat de Ariports Council International-Europe. Aeroportul Bucureşti-Otopeni s-a plasat pe locul patru în rândul aerogărilor cu un trafic între 5-10 milioane de pasageri în prima jumătate din acest an. Pe primele trei locuri în această categorie s-au clasat aeroporturile Milano-Bergamo, Porto, și Glasgow, locul al cincilea fiind ocupat de Budapesta.

Numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în primul semestru din 2015 a înregistrat o creştere relevantă, de 12,58%. faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creându-se astfel premisele atingerii pragului de 9 milioane de pasageri în întreg anul 2015.

Evoluţia numărului de pasageri pe cele două aeroporturi ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti devansează semnificativ tendinţa generală înregistrată la nivel european, de 4,5%. Pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere a numărului de mişcări de aeronave, depăşind şi la acest capitol trendul european, de 2%. Astfel, în primele șase luni ale anului 2015, numărul mişcărilor de aeronave pe aeroporturile din Bucureşti a crescut cu 8,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Economica.net

[iuli]

Aeroportul Bucuresti lucreaza la capacitate normala fara intarzieri! 



Sursa foto: Valentin Iordache

Poze de ieri:

























Sursa: Aeronews



Sursa: Cosmin Petrescu

[istvan78]

Dar vai! Nu e "la negru" asfaltul! Cineva sa sesizeze presa!! 

[danutzu_1069]

Ma bag un pic in seama si aici, pe aviatie.
Si nu oricum ci cu o informatie cum ca anul asta vor fi ceva lucrari la o pista, la Otopeni
Azi am primit o cerere de oferta pentru lucrari de decolmatari si taieri de rosturi pentru o pista de la Otopeni.
Citind un pic in urma, am dedus ca ar putea fi vorba de 08L (?)
Lucrarea este contractata de Max Boegl Romania.
Daca gaseste cineva date despre licitatie, raman dator!
Presupun ca s-a mers pe licitatie publica.

[TibiV]

http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/otopeni-monitorizarea-traficului-pe-suprafata-aeroportului-implementata-abia-la-9-ani-dupa-accidentul-din-2007-14733217

Otopeni: Monitorizarea traficului pe suprafața aeroportului, implementată abia la 9 ani după accidentul din 2007

În decembrie 2007, un avion al companiei Tarom, în care se aflau 117 pasageri și 6 membri ai echipajului, s-a ciocnit de un autovehicul de întreținere staționat pe pista de decolare a Aeroportului "Henri Coandă"-Otopeni. Comisia de investigare a accidentului a recomandat instalarea unui sistem de supraveghere a mișcărilor de pe suprafața aeroportului în condiții reduse de vizibilitate, dar sistemul ar putea fi funcțional abia la 9 ani de la accident și cu peste 4 ani de întârziere față de termenul prevăzut.

Accidentul în care a fost implicată aeronava Boeing 737-300 a companiei Tarom s-a produs pe 30 decembrie 2007, iar vinovat a fost găsit un controlor de trafic aerian, care nu s-a asigurat că pista este liberă și a permis inițierea manevrelor de decolare a avionului. Boeingul a intrat cu o viteză de aproape 120 km/oră în autovehiculul de pe pistă, rezultatul fiind distrugerea aeronavei în valoare de 10 milioane de dolari și a autovehiculului respectiv.

Din fericire, niciunul dintre călători nu a fost rănit, o singură persoană suferind unele vătămări corporale, dar, la un an după accident, în decembrie 2008, Compania Națională Aeroporturi București, care administrează Aeroportul Internațional "Henri Coandă", a încheiat cu ROMATSA un protocol pentru implementarea unui sistem de supraveghere a mișcărilor de pe suprafața aeroportului.

Denumit A-SMGCS (Advance Surface Movement Guidance and Control System), sistemul are ca utilitate observarea, în condiții de vizibilitate redusă, mișcărilor aeronavelor și autovehiculelor pe suprafața aeroportului de la Otopeni, pentru a se evita accidente de tipul celui din 2007.

Implementarea investiției a fost preluată de ROMATSA, Aeroportul "Henri Coandă" urmând să asigure sprijinul logistic, iar după lansarea, în aprilie 2010, a licitației internaționale de achiziționare a sistemului, contractul de cumpărare a fost semnat în octombrie 2010. Conform proiectului, finalizarea implementării sistemului ar fi trebuit să aibă loc la 29 martie 2012.

Avizele, construcția, echiparea mașinilor și instruirea personalului au dus la 4 ani de întârzieri

Conform unor documente oficiale ale Ministerului Transporturilor, consultate de Profit.ro, echipamentele, inclusiv două turnuri radar, au fost livrate conform graficului stabilit, până la finele lunii septembrie 2011.

Potrivit documentului citat, furnizorul ar fi fost pregătit să instaleze în timpul prevăzut echipamentele pe turnuri, clădiri și pe pistele aeroportului, dar ROMATSA nu a asigurat în termen util execuția de fundații, drumuri de acces, instalarea zecilor de kilometri de cabluri pentru alimentare electrică și telecomunicații. Ministerul de resort arată că "a fost necesară proiectarea și execuția unui volum de lucrări complexe de construcții-montaj" și, ca urmare a prelungirii perioadei de obținere a avizelor necesare, construcția propriu-zisă a infrastructurii a fost finalizată în noiembrie 2012. Prin urmare, instalarea echipamentelor exterioare a mai durat până în februarie 2014, când sistemul a fost testat cu succes și recepționat. Deși operațional din 2014, sistemul nu va funcționa mai devreme de iunie 2016

"Deși sistemul a fost finalizat tehnic și este funcțional din 4 martie 2014, utilizarea lui operațională este condiționată de instalarea de către Aeroportul Internațional Henri Coandă de echipamente de telecomunicații (transpondere) pe autovehicule, care nu pot fi altfel localizate și identificate", arată documentul.

Conducerea aeroportului s-a angajat să echipeze autovehiculele care operează la Otopeni cu dispozitive de comunicație până în iunie 2016, iar, între timp, Autoritatea Aeronatutică Civilă Română (AACR) a autorizat noul sistem de supraveghere a traficului intern de pe cel mai mare aeroport din țară.

De asemenea, ROMATSA ar trebui să finalizeze în februarie instruirea controlorilor de trafic pentru noul sistem de monitorizare, dar schimbarea vechiului sistem și interconectarea celui nou cu balizajul existent la Otopeni sunt prevăzute pentru perioada aprilie-iunie.

Deși indică luna iunie ca termen de finalizare a întregului proces de instalare a sistemului de monitorizare a mișcărilor de pe suprafața aeroportului, Ministerul Transporturilor evită însă în a preciza oficial că sistemul va funcționa pe Otopeni la acea dată, astfel că nu este exclus ca sistemul să fie inaugurat la împlinirea celor 9 ani de la accidentul din 2007. Sau mai târziu.       

[Archi]

Marti, 16 februarie CEO-ul Ryanair, Michael O'Leary, va sustine o conferinta de presa la Bucuresti

sursa: Aeronews

In ultima vreme e tare pe val Ryanair-ul! Sa vedem daca la conferinta de presa se anuntabaza pe OTP sau alte rute interne 

[TibiV]

http://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/index.php?article_id=3714101

Nici avioanele nu scapa de gropi in Romania. Cum arata pista 2 de pe Otopeni, reparata in 2007 pe 3,5 milioane de euro
In Romania, au aparut gropi chiar si pe cel mai mare aeroport din tara, "Henri Coanda", unde stratul foarte subtire de asfalt a crapat.

Celebrele gropi de pe soselele din Romania au aterizat si pe Aeroportul Otopeni. O pista a fost scurtata cu 30%

Deocamdata, craterele au afectat doar 30% din lungimea pistei numarul 2. Pe aceasta portiune nu se aterizeaza, astfel ca zborurile nu sunt in pericol, dau asigurari autoritatile. Compania Aeroporturi Bucuresti da vina pe cei care au reabilitat pista.
Aceste avioane aterizeaza si decoleaza fara nicio problema pe pista numarul 2 a Aeroportului din Bucuresti. Ce-i drept, pilotii sunt informati ori stiu deja ca pista nu poate fi folosit pe toata lungimea ei. Stratul foarte subtire de asfalt a fost ras pe anumite portiuni.

Reporter: Este adevarat, au aparut gropi in aceasta pista? ce s-a intamplat?
Valentin Iordache, purtator de cuvant Compania Aeroporturi Bucuresti: Este vorba de anumite exfolieri, anumite zone care s-au umflat, au aparut anumite protuberante, ca urmare a urmare a unor lucrari efectuate si nu au fost conform cu nivelul cerut. Motiv pentru care imediat ce vremea o va permite vom reintra la reparatii pe pista aeroportului."
Sub asfaltul foarte subtire, dar rezistent la aterizari, s-a infiltrat apa. In urma inghetului si dezghetului, stratul a fost ras pe mai multe portiuni.

Din cauza acestor probleme care au aparut pe pista 2, 30% din pista care are 3,5 kilometri nu se utilizeaza. Pe restul de 70% se aterizeaza si se decoleaza in deplina siguranta, iar in momentul in care vremea va permite zona aceasta intra in reparatie."
Reabilitarea va costa 1,5 milioane de euro. Dupa ce va fi refacuta pista 2, autoritatile se gandesc sa reabiliteze si pista 1. Aceasta este suta la suta functionala, insa nu a mai fost reparata capital de 20 de ani. De altfel, avioanele ar putea ateriza si pe aeroportul Baneasa, care are cea mai buna pista din Romania.

Lucrarile efectuate in 2007 pe pista 2 de la Otopeni au fost proaste, sustin autoritatile aeroportuare. Au costat aproape 3,5 milioane de euro, iar Compania Aeroporturi Bucuresti a dat in judecata constructorul. Asocierea Romprest, PA&CO si Constirans neaga acuzatiile si afirma ca lucrarile au fost executate in conformitate cu proiectul.

[Goldmund]

Vesti bune pentru OTP
"Şeful Ryanair la Bucureşti: Vrem să ajungem la 3 milioane de pasageri pe Otopeni în doi ani

Ryanair, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa, va deschide o bază pe Otopeni unde va avea 3 aeronave.

"Vrem să ajungem la 3 milioane de pasageri pe Otopeni în doi an. Putem să creştem numărul de rute şi numărul de pasageri în România, însă totul depinde depinde de cât de repede se mişcă aeroporturile(...) Am trimis la Aeroportul Otopeni  propuneri  pentru a introduce zboruri spre Sofia, Budapesta şi mai multe oraşe din Germania ", a spus Michael O'Leary, şeful Ryanair, care a venit la Bucureşti pentru a vorbi despre planurile pe care compania aeriană le are pentru piaţa românească. De asemenea, el a spus că estimează că în cinci ani compania pe care o conduce va ajunge la 10 milioane de pasageri în România şi va fi liderul pieţei. În prezent, compania Wizz Air din Ungaria este liderul pieţei din România, luând în calcul numărul de pasageri. ...."
http://www.zf.ro/companii/seful-ryanair-la-bucuresti-vrem-sa-ajungem-la-3-milioane-de-pasageri-pe-otopeni-in-doi-ani-15076986

[TibiV]

Versiunea ProTV, în care O'Leary face mishto de Tarom...

http://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/index.php?article_id=3714509

"Decolam la timp spre deosebire de premierul vostru care zboara cu Tarom si intarzie des."

Se pare că programul lui Cioloş la Bruxelles a fost dat peste cap de întârzierea Tarom...

[iuli]

Zboruri interne mai scumpe

Cauza este intenția Aeroportului Otopeni de a majora taxele pe pasager aplicate liniilor aeriene ce folosesc aeroportul, spun companiile de zbor.

Biletele de avion s-ar putea scumpi în curând. Aeroportul Otopeni vrea să crească taxele pentru pasagerii de pe rutele interne, se plâng companiile aeriene. Cum autostrăzile întârzie să apară, iar trenul nu prinde viteză, companiile aeriene lansează tot mai multe zboruri interne şi scurtează călătoriile dintre Capitală şi marile oraşe din ţară, la numai o oră.

Din vară, pe ruta Bucureşti - Cluj Napoca şi retur vor face curse trei companii aeriene. Competiţia face ca preţurile să scadă: un drum dus-întors va costa între 148 şi 180 de lei, cât un bilet de tren şi de două ori mai ieftin decât aceeaşi călătorie, făcută cu maşina. În plus, avionul prezintă avantajul vitezei.

"Lansăm ruta Otopeni - Cluj din 21 iulie. Umplem aproape 86% din locurile din aeronave", spune Owain Jones, reprezentant Wizz Air.

Şi către Iaşi, Taromul are concurenţă, iar din toamnă va lupta pentru cursele Bucureşti-Timişoara nu doar cu o companie românească, ci şi cu cel mai mare operator aerian low-cost din Europa. Avântul zborurilor interne s-au putea însă domoli, dacă aeroportul Otopeni va creşte taxele, avertizează companiile aeriene.

"Intenţionează să mărească de 7 ori nivelul taxelor de pasageri pentru zborurile interne. Nivelul actual se ridică la 2 euro de pasager. Dorinţa lor este să aducă aceste taxe la 14 euro pe pasager îmbarcat. Este o creştere fabuloasă", spune Tudor Constantinescu, director comercial Blue Air.

Trebuie spus însă că rata de profitabilitate a zborurilor interne este mai mare decât cea de la zborurile externe. Pentru distanțe mult mai mici la intern, companiile aeriene percep tarife egale sau chiar mai mari în unele cazuri decât pentru zborurile către destinații din alte țări.

De cealaltă parte, reprezentanţii aeroportului spun că o eventuală creştere de tarife nu se va aplica prea curând. Ei explică faptul că actualul tarif, de doi euro pe pasager, datează din perioada în care terminalul de zboruri interne nu oferea condițiile moderne de acum. Între timp s-au făcut investiții, spun oficialii aeroportului București. Majorarea de tarif nu va avea loc curând, în prezent având loc doar negocieri. "Mai este mult până atunci", spun reprezentanți ai aeroportului.

Între timp, companiile aeriene continuă extinderea. Din toamnă, vor exista zboruri şi între Iaşi, Cluj şi Timişoara. Practic, Moldova se va conecta cu Transilvania pe calea aerului.

Nu în ultimul rând trebuie reamintit că disputele dintre aeroport și linii aeriene sunt vechi. În perioada anterioară crizei financiare, moment la care prețul combustibililor pentru aeronave crescuseră masiv, consecință a scumpirii țițeiului peste 100 de dolari pe baril, liniile aeriene au acuzat aeroportul, prea puțin dornic să micșoreze taxele percepute, de dezinteres față de soarta lor.

Sursa: Digi24