Infrastructura feroviara urbana in Romania

[Vlad94]

Cred că train-tram-ul se pretează pe linii cu circulație redusă cum este Szeged-Hodmezovasarhely. Cred că singurul loc unde ar merge super ar fi între Pitești și Mioveni/Uzina Dacia. De ce?
-Pentru că ar lega două orașe importante și apropiate plus Uzina Dacia.
-Pentru că rețeaua feroviară nu le leagă direct (Mioveni nu e deservit feroviar, iar din Pitești spre Uzina Dacia, s-ar ocoli prin Golești)
-Traficul este suficient de redus pentru a putea introduce un tren pe oră, exact ca în sistemul din Szeged.
Rețele urbane electrificate ar fi următoarele: Gara Pitești-Maior Gh. Șontu-Calea București-Gara Gropeni respectiv-Centru Logistic Dacia-Capăt municipiu Mioveni, restul ar rămâne diesel. Între Gara Gropeni și Gara Ciumești, linia de tramvai va circula paralel cu linia de tren și de acolo va folosi rețeaua CF existentă.
Ar putea exista mai multe trasee:
1. Pitești-Mioveni
2. Pitești-Uzina Dacia
3. Mioveni-Uzina Dacia
4. Pitești-Câmpulung-Parc Kretulescu

[dan tm]

se mai propune un esban.

https://sighet247.ro/s/maramures-tren-metropolitan-pentru-conectarea-oraselor-baia-sprie-baia-mare-seini-valoarea-proiectului-este-de-92-milioane-euro-640aec40f4113

ntroducerea unu tren metropolitan care să lege oraşele Baia Sprie - Baia Mare - Seini a fost cuprins planul de investiţii al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Baia Mare (2021-2030), a anunţat, vineri, serviciul de comunicare din primărie.

Proiectul a fost avizat de consilierii locali şi prevede printre altele reducerea cotei modale a autovehiculului personal în localităţile vizate, reducerea duratelor de deplasare spre şi dinspre municipiul reşedinţă de judeţ Baia Mare, dar şi creşterea cererii de navetism din zona peirubană către municipiul Baia Mare.

"Transportul public reprezintă una dintre preocupările principale în procesul de tranziţie către o mobilitate durabilă atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. În acest context, trenul metropolitan reprezintă o opţiune viabilă de satisfacere a cererii într-un mod sustenabil, care să asigure o utilizare cât mai redusă a mijloacelor poluante de transport pentru deplasarea între localităţi, în special pentru deplasările de zi cu zi" arată proiectului avansat şi aprobat.

De asemenea, principalele activităţi din proiect prevăd amenajarea unei linii de tren metropolitan pe traseul Baia Sprie - Baia Mare - Seini; reconstruirea căii ferate între Baia Mare şi Baia Sprie; amenajarea unei linii de tren metropolitan pe traseul Baia Sprie - Baia Mare - Firiza; amenajarea staţiilor de tren metropolitan aferente traseului: construcţia/modernizarea peroanelor, construcţia suprastructurilor de adăpostire a călătorilor, dotarea cu mobilier urban specific, construcţia/modernizarea clădirilor tehnice şi de adăpostire. Peroanele vor fi construite astfel încât să permită accesul facil în/ din vehicul pentru toate categoriile de călători.

Studiul tehnic prevede două posibile trasee: T1 Seini - Baia Mare - Firiza - 34.5km, operabil pe termen scurt, infrastructură integral existentă şi T2 Seini - Baia Mare - Baia Sprie - 36.3 km, operabili pe termen mediu/lung, condiţionat de instalarea infrastructurii feroviare din Combinat (Sit Regenerare) la Baia Sprie pe vechiul terasament, pe Calea Plevnei.

"Reţeaua propusă prezintă 10 staţii comune, dintre care 3 puncte noi de oprire, şi respectiv 3 staţii noi pe fiecare ramură a serviciului, totalizând 16 staţii (inc. Gara Baia Mare). Durata de parcurs a unui astfel de traseu, la o viteza comercială realistă de până în 40 km/h şi respectiv cu timpii tehnici necesari rebrusării ajunge la 2 ore, o ora per sens" menţionează studiul efectuat.

Totodată, în privinţa exploatării, va fi nevoie de un parc circulant de 4 trenuri active şi o rezervă pentru un serviciu intercalat la fiecare 30 de minute în ora de vârf (pe trunchiul comun). În afara orei de vârf trenurile ar circula la 40 de minute (cu 3 trenuri) şi respectiv o dată pe oră seara şi în weekenduri (două trenuri).

Valoarea proiectului a fost estimată la 92.200.000 euro.

    
https://cfr.ro/files/hot_aga/2021/HAGA%20nr.%202%20din%2017.02.2021.pdf

[tom_sawyer]

Comunicat de presă PT 2021-2027: MTI lansează apelurile pentru trenurile metropolitane

Astăzi, 4 septembrie, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de Autoritatea de Management pentru Programul Transport (PT) 2021-2027, lansează apelurile de proiecte destinate dezvoltării și promovării mobilității urbane multimodale durabile, prin publicarea versiunii finale a ghidului solicitantului pentru prioritatea (P6) Dezvoltarea mobilității sustenabile în nodurile urbane – trenurile metropolitane.

Alocarea totală prin intermediul acestor apeluri este de 495 mil. euro, din  care 421 mil. euro contribuția UE (FEDR și FC), cu posibilitatea supracontractării.

Astfel, începând cu 04.09.2023 UAT-urile municipii reședință de județ cu peste 100.000 de locuitori/noduri urbane/ UAT-urile - județe/ asociațiile de dezvoltare intercomunitară constituite între municipii reședință de județ cu peste 100.000 de locuitori/noduri urbane și alte unități administrativ teritoriale/ Municipiul București/  asociația de dezvoltare intercomunitară constituită între Municipiul București și alte unități administrativ teritoriale în parteneriat cu CFR-S.A., pot depune proiecte pentru dezvoltarea transportului feroviar metropolitan. Cele două apeluri de proiecte care vizează acest tip de investiții sunt de tip necompetitiv,  conform principiului ,,primul venit, primul servit", până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima.


    (P6) Trenuri metropolitane în nodurile urbane

Alocarea FEDR: 350 milioane de euro

Bugetul limită de contractare: 1.050.000.000 euro

Rata de cofinanțare: 85%

Solicitanți eligibili:

    unități administrativ-teritoriale – municipii reședință de județ cu peste 100.000 de locuitori/noduri urbane în parteneriat cu CFR-S.A.;
    unități administrativ-teritoriale – județe, în parteneriat cu CFR-S.A;
    asociații de dezvoltare intercomunitară constituite între municipii reședință de județ cu peste 100.000 de locuitori/noduri urbane și alte unități administrativ teritoriale în parteneriat cu CFR S.A.

*** Municipiile reședință de județ cu peste 100.000 de locuitori/noduri urbane care pot fi finanțate din FEDR sunt: Arad, Bacău, Baia Mare, Botoșani, Brăila, Brașov, București, Buzău, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Piatra Neamț, Pitești, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara.

    (P6) Trenul metropolitan în regiunea București-Ilfov

Alocarea FC: 71 milioane de euro

Bugetul limită de contractare: 213.000.000 euro

Rata de cofinanțare: 85%

Solicitanți eligibili:

    Municipiul București în parteneriat cu CFR-S.A.;
    asociație de dezvoltare intercomunitară constituită între Municipiul București și alte unități administrativ teritoriale în parteneriat cu CFR S.A.

Acțiuni eligibile în cadrul ambelor apeluri:

    Intervenții la infrastructura de cale ferată destinată transportului feroviar metropolitan;
    Achiziția de material rulant sustenabil pentru serviciile feroviare de transport metropolitan;
    Dezvoltarea facilităților multimodale pentru transportul de pasageri cu trenul metropolitan.

Versiunea aprobată a ghidului solicitantului și anexele sale pot fi consultate aici.

Vă reamintim faptul că pentru toate prioritățile lansate în cadrul PT 2021-2027 cererile de finanțare se vor depune exclusiv prin aplicația electronică MySMIS2021/2021+, link: https://mysmis2021.gov.ro/.

Pentru noutăți în timp real și informații detaliate despre Programul Transport 2021-2027, vă invităm să urmăriți și accesați www.mt.ro.

MT

[tom_sawyer]

Premieră la nivel național, tram-train la Oradea:

Astăzi, 21 septembrie 2023, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii anunţă deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a următorului proiect de act normativ:

Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru actualizarea anexei la Ordinul de Ministru al Transporturilor și Infrastructurii nr.1448/2023 pentru aprobarea listei proiectelor analizate, aprobate și propuse spre implementare potrivit prevederilor art. 112 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, precum și pentru mandatarea companiei naționale care administrează infrastructura feroviară pentru constituirea parteneriatelor și pentru încheierea protocoalelor de implementare a proiectelor

Scurtă descriere

În conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 12/1998 (republicată) privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, a Normelor Metodologice din 1 martie 2023 de aplicare a prevederilor art. 11² din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate, cât și a cadrului normativ relevant național,  transportul feroviar public reprezintă un serviciu public esențial pentru societate ce contribuie la rezolvarea unor interese majore ale economiei, la creșterea eficienței economice a sistemului național de transport, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a emisiilor poluante, la libera circulație a persoanelor, mărfurilor și a altor bunuri, în interiorul țării și în trafic internațional, cu un grad înalt de siguranță, în condiții ecologice și eficiente, constituind astfel un sector strategic de interes național, în actualul context geopolitic, astfel:


    1. Luând în considerare necesitatea asigurării serviciilor, respectiv creșterea capacității de transport existente, privind transportul local și regional pentru persoane și instituirea cadrului normativ prin care autoritățile publice locale să poată contribui la acest efort, ca răspuns la provocările actualei situații privind instituirea unui cadru normativ de lucru, se impune crearea bazei unui parteneriat între instituțiile implicate în implementarea de proiecte pe infrastructura feroviară.

    2. Toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă, extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată. Astfel, prin prezentul proiect de act normativ se propune constituirea unui parteneriat între Consiliul Județean Bihor și Compania Națională de Căi Ferate "CFR" SA (CNCF CFR SA), în conformitate cu prevederile art. 11² alin. (1) din OUG 12/1998 (republicată) privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, privind infrastructura feroviară publică.

    3. Proiectul propune operaționalizarea unei rețele interoperabile de tram-train metropolitan la nivelul zonei metropolitane Oradea prin lucrări de reabilitare/ modernizare a unor linii de cale ferată existente precum și lucrări de realizare a unor extinderi de linii de tram-train, inclusiv racorduri între rețeaua de cale ferată de la nivelul zonei metropolitane și rețeaua de linii de tramvai a Municipiului Oradea.

    4. Transportul public de persoane reprezintă din perspectiva legislației europene un serviciu de interes economic general și este reglementat prin acte normative speciale adoptate la nivel european și național. Respectând principiul subsidiarității și autonomiei administrative locale, organizarea serviciilor de transport de călători, la nivel local, sunt în responsabilitatea autorităților locale și se pot presta pe baza unor obligații de serviciu public (OSP).

    5. Transportul feroviar local, de navetă, reprezintă un segment important din piața transportului feroviar general atât în România, cât și la nivel european, contribuind la creșterea mobilității urbane și periurbane durabile a persoanelor, la încurajarea mobilității prin trecerea de la mașina privată la transportul de călători, oferind acces la marile orașe și la decongestionarea arterelor rutiere, la prevenirea producerii unor accidente și creșterea siguranței circulației rutiere.



Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

      Instrument motivare

    textul complet al proiectului actului respectiv


Pentru cei interesaţi există şi posibilitatea organizării unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, în cazul în care acest lucru este cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate sau instituţie publică până la data de 02.10.2023

MT

[frunzaverde]

Dumnezeule, nu! Toate porcariile si "gadgetbahn-urie" europene, le copiem si noi...

[GIV]

esti sarcastic sau?

[frunzaverde]

In afara unor nise extrem de subtiri, care nu exista in Romania, orice idee de tip tram-train este stupida a priori.

Sistemele tip tram-track au dezavantaje masive cauzate din incompatibitatea ideii de operare "rutier" (bazata pe disponibilitate si control local) vs. "feroviar" (bazata pe orar si trasa si control distant). Singurele cazuri in care functioneaza este daca ai :
- retele feroviare cvasi-izolate de reteaua principala, cu trafic foarte subtire tip feroviar (ca la Szeged)
- retele feroviare hiper-dense, cu multa redundanta si capacitate slack (a la Karlsruhe).

In Romania nu exista nici macar un loc care sa aiba preconditiile pentru asa ceva.

[handrei]

Si cu toate acestea, la Oradea tocmai s-a anuntat oficial ca se fac linii de tram-tren

Bolojan a spus că orarul tram-tren va fi intercalat în Mersul Trenurilor, urmând ca frecvența de circulație să fie din 30 în 30 de minute în orele de vârf, iar în afara acestui interval tot la o oră.

Mai mult de atat, gara centrala va fi principalul hub de transport al orașului, pentru trenurile naționale, trenurile suburbane (in viitor va fi Oradea - Alesd), tram-trenuri, tramvaie, si autobuzele interjudețene(autogara tot acolo va fi).

Gara centrala din Oradea va fi probabil un fel de  Frankfurt (Main) Hauptbahnhof, dar in miniatura .

[Konter]

Din 14 orașe cu tramvai în România anului 1990, în prezent au mai rămas doar 10. În cinci orașe transportul cu tramvaiele a fost desființat, chit că acesta este unul dintre cele mai ecologice și mai eficiente. Un singur oraș a reintrodus transportul urban pe șine, iar un altul se pregătește să-l ducă la un alt nivel, cel de tram tren.
 În cinci dintre acestea modul de transport urban pe șine a fost desființat: Constanța, Brașov, Reșița, Sibiu și Botoșani. Liviu Neag nu a dat numele primarilor care au luat această măsură antieuropeană, însă vi le prezentăm noi: Radu Mazăre (PSD) la Constanța, George Scripcaru (PNL) la Brașov, Mihai Stepănescu (PSD, decedat în 2020) la Reșița, Cosmin Andrei (PSD) la Botoșani și Klaus Iohannis (PNL) la Sibiu.

Revenind la statistica prezentată de directorul CTP Cluj-Napoca, care este și președintele Uniunii Române de Transport Public (URTP), rețeaua totală de linii de tramvai din România are în momentul de față 285 km cale dublă și 219 km cale simplă.
Din total, 233 km sunt modernizați. Cât privește materialul rulant, pe șinele orașelor românești circulă în prezent 772 de tramvaie, din care 350 sunt noi. În tramvaie noi s-au făcut investiții în valoare totală de trei miliarde de lei, sumă comparabilă cu cea investită în modernizarea liniilor – 3,1 miliarde de lei.

Spuneam că sistemele de transport cu tramvaiul au fost desființate în cinci orașe. Ei bine, într-unul dintre acestea, și anume Reșița, el a fost reintrodus, cu o cale de rulare nouă, executată de Porr Construct, și cu tramvaie noi aduse din Turcia.
Reintroducerea transportului urban pe șină a fost ambiția, pariul actualului primar al Reșiței, Ioan Popa (PNL). Formată din patru proiecte integrate, investiția de 110 milioane de euro a reconfigurat axul principal al orașului, îmbunătățind nu doar infrastructura tramvaiului, ci și drumurile, trotuarele, pistele de biciclete și spațiile verzi adiacente. În plus, inițiativa a inclus și achiziționarea a 13 tramvaie bidirecționale cumpărate de Ministerul Dezvoltării de la compania turcească Durmazlar și 10 autobuze electrice.
Linia de tramvai 8.300 de metri cale dublă și 1.727 de metri cale simplă în depou a fost construită de la zero, cu fonduri europene. Cupoanele de șină de 18 metri au fost aduse din Austria, iar schimbătoarele de cale au fost furnizate de compania bucureșteană Mari Vila Com.
Noua linie de tramvai are 16 stații, care sunt dotate cu sisteme de informare a călătorilor și cu automate pentru procurarea și reîncărcarea titlurilor de călătorie. Stâlpii de susținere a catenarei au fost recuperați de la fosta linie de tramvai și reprezintă o mândrie locală, pentru că ei au fost produși la Reșița.

Oradea nu a scos liniile de tramvai, ci chiar a extins rețeaua, iar acum se pregătește să ducă transportul urban pe șine la un alt nivel, cel de tram tren.
Bugetul estimat al proiectului este de 998,247 milioane de lei fără TVA. Unul dintre beneficiile proiectului este îmbunătățirea conectivității între Oradea și zona metropolitană, mai exact reducerea timpului de călătorie cu aproximativ 30%. Frecvența de transport va fi de 40 de perechi de trenuri/zi.
Principala provocare va fi alimentarea dublă (600 V curent continuu pentru tramvai, 25 kV curent alternativ pentru cale ferată). Se va utiliza infrastructura existentă, prin reabilitarea căii ferate pe o distanță de 19,12 km, vor fi construite linii noi cu o lungime de 4,24 km, plus racord Ioșia 442 m, racord Nufărul 1,44 km. Sistemul tram-tren necesită o conexiune între rețeaua de tramvai și cea feroviară.

O prezentare interesantă a fost susținută și de Daniel Doman, director de Infrastructură la Societatea de Transport București STB.
Infrastructura transportului electric din Municipiul București este formată din 341 km cale simplă de linie tramvai și rețea aeriana de contact, 148 km cale simplă rețea aeriană de contact troleibuz, 11 depouri de tramvaie și troleibuze și 347,5 km cabluri subterane de curent continuu repartizate pe cele 38 de substaţii.
La începutul anilor 2000 (în mandatele de primar general ale lui Traian Băsescu și Adriean Videanu) a fost începută o amplă acțiune de modernizare a infrastructurii transportului electric, până în prezent calea de rulare a tramvaielor și linia aeriană de contact aferentă fiind finalizată în procent de peste 70%, rețeaua de contact troleibuz aproximativ 15%, fiind modernizate și patru depouri de tramvaie.
Primele modernizări au fost făcute prin programe ale Băncii Europene de Investiții (aproximativ 110 km cale simplă și patru depouri, 19 substații electrice de tracțiune telecomandate care funcţionează automat fără personal de exploatare), în special în vestul și sudul capitalei. După anul 2008, încă aproape 100 km cale simplă au fost reabilitați prin proiecte unice derulate de către Primăria Municipiului București.
Din păcate, după anul 2010 (în mandatele de primar general ale lui Sorin Oprescu și Gabriela Firea) ritmul a scăzut și s-au făcut lucrări de modernizare a căii de rulare a tramvaielor și a rețelei de contact doar pe o lungime, 11,6 km cale dublă.
În anul 2023, în mandatul de primar general al lui Nicușor Dan, Primăria Municipiului București a lansat licitații pentru reabilitarea infrastructurii căii de rulare a tramvaielor și a rețelei de contact (proiectare și execuție) pentru 50 km cale dublă, împărțiți în 16 loturi,
În acest moment, toate cele 16 loturi sunt atribuite, fiind date ordinele de începere, în primă fază pentru proiectare.
Sursa

[pasadia]

Putin surprins de includerea Sibiului. Mi-am amintit apoi de linia de Rasinari, dar aia nu prea o consideram a fi cine stie ce. Dar acum aflu ca a existat o retea mai mare, dezafectata insa de acum 5 decenii

Desființate

    Turnișor gară − Piața Cibin (desființată în 1966)
    Piața Cibin − Gara Sibiu (desființată în 1967)
    Gară − Fabrica de confecții (desființată între anii 1971–1972)
    Fabrica de confecții − Cimitir (desființată între anii 1972–1974)
    Cimitir − Grădina Zoologică (desființată în 2011)

[Konter]

Ar trebui sa avem un program de introducere a tramvaielor, un PNDL pt material rulant si infrastructura. Cu ceva de la UE, eventual, ca tot e "green".
De tramvaie poti sa tragi 30 de ani sau chiar mai mult daca le intretii si modernizezi, liniile au durata de viata mai mare decat asfaltul si mai si producem material rulant in tara spre deosebire de autobuze. Plus costuri mai mici.