Autostrada A1 București-Nădlac

[voicul]

1. Nu.
E greu sa faci o estimare de terminare a licitatiei, mai ales cand corect ar fi sa faci o estimare de lansare a licitatiei.

[vancouver]

- Pe PiSi3 licitatia e lansata, dar este cotestat caietul de sarcini. Nu stim ce va iesi din aceasta contestatie. E posibil sa-i oblige s-o ia de la capat. Exclus semnare contract in 2021.
- PiSi2 inca nu e lansata licitatia, se doreste pe final de an, realist eu cred ca abia prin primavara. PiSi 2 putem trai si fara ea, e cel mai dificil tronson si cel pe care l-am mai putea astepta cativa ani in plus - zona actuala de DN e doar prin 4 localitati mici si contine si tronsonul de 10 km care are partial 2 benzi. Mare minune daca se va semna un contract aici in 2022.

[Xenos]

Eu zic sa gandim in perspectiva, putem trai fara PiSi2 acum, dar cand vor fi gata celelalte ar fi pacat sa nu fie macar in lucru si tronsonul 2, asa cum e pacat ca la inaugurarea M 5 nu se lucreaza deja la extensia spre Universitate.

[naivu]

Conexiunea prevazuta intre PiSi3 si DN7 e jalnica, inseamna un pod ingust la Cornetu, urmat de un viraj de 90 grade pe un drum de 200m la fel de ingust, dupa care intri in DN la 90 grade (nu este loc de giratoriu decat daca il sparge in munte; distractia maxima va fi pt cei care vin pe A1 dinspre Bucuresti/Pitesti care pt directia Sibiu vor avea de facut stanga peste DN7. Nu va fi fericire fara PiSi2!

[RaduG]

,,DRDP Brașov
Stadiul fizic al șantierului pentru construcția lotului Sibiu - Boița, Parte a autostrăzii Sibiu - Pitești, a ajuns la peste 25%, în avans față de programul asumat de constructor. Se lucrează pe toate tronsoanele atât la terasamente și umpluturi cât și la structuri. Cele mai multe utilaje sunt concentrate în zona văii Tălmaciului unde se sapă două debleuri mari și se ridică cel mai mare viaduct de pe acest lot.
Detalii găsiți în filmul alăturat."

[horatiu.cosma]

Ce am mai găsit interesant prin documentația pentru PiSi3:

- Responsabilitatea pentru orice exproprieri suplimentare e la Antreprenor, indiferent că sunt cauzate de SF-ul Iptana sau nu
- Lungimea structurilor din SF e minimală, deci nu poate fi optimizată în jos; am numărat vreo 15 km de structuri; numărul deschiderilor se păstrează, la fel și tipul suprastructurii (beton, metal mixt)
- Overpass-urile fără pilă în zona mediană a autostrăzii, trebuie prevăzută posibilitatea de lărgire a autostrăzii la 3+3
- Umpluturile în spatele culeilor pe minim 30 de metri din balast (50 de structuri * 2 * 30 m = 3 km)
- Binder și uzură cu bitum modificat cu polimeri (apare obsesiv prevederea asta, am găsit-o în vreo 3-4 locuri)
- Structura rutieră minim acceptată: 4 cm uzură, 6 cm binder, 14 cm bază, geosintetic anti-fisuri, 25 cm agregate naturale stabilizate cu lianți hidraulici, 30 cm balast, 20 cm strat de formă din balast
- Se solicită capacitate portantă minimă și la nivelul terenului de fundare
- "Ținând cont că nu există coduri și standarde pentru tuneluri rutiere în România, ca referință suplimentară enumerăm mai jos coduri și standarde internaționale în vederea utilizării acestora...". Și a trântit CNAIR toate standardele pe care le-a găsit la CE, organisme internaționale, Austria, Germania etc. E liber la orice soluție tehnică de execuție, inclusiv TBM, că doar SF-ul e maculatură ).
- La partea de utilaje cu care trebuie să vină constructorii la ofertă apare și o instalație de umbrelă de micropiloți în tunel necesară DACĂ se ofertează o astfel de soluție; cu alte cuvinte, CNAIR nu știe dacă va fi nevoie de așa ceva, așa că dacă ofertanții visează compoziția solului din viitorul tunel pot prevedea sau nu în ofertă această soluție și în funcție de asta să prezinte că au acces la o astfel de instalație de micropiloți; o să fie veselia claim-urilor pentru tunelul Poiana
- Antreprenorul va identifica un spațiu destinat monitorizării tunelului Poiana care poate fi poziționat în tunel sau în afara acestuia; va conține dotări, echipamente, rețele specifice necesare monitorizării tunelului
- Respectarea tuturor prevederilor din acordul de mediu este obligatorie, însă CNAIR oferă puncte suplimentare celor care ofertează niște modificări de soluții (structuri noi în loc de terasament), deși asta ar presupune revizuirea acordului de mediu
- 2,5 milioane lei penalități per zi pentru întârzieri în atingerea punctelor de referință aferente etapei de proiectare
- Se vorbește și despre 2,5 milioane de lei penalități per zi de întârziere în atingerea punctelor de referință 6-8 aferente etapei de execuție, însă punctele astea 6-8 nu sunt descrise pe niciunde în caietul de sarcini
- 34 foraje geo (sub unul per km), la tunel Poiana sunt 2 la portalele tunelului la 18 metri adâncime (cel puțin unul e falsificat, s-a forat recent pe poziția celui Iptana și s-a găsit cu totul altceva)
- despre calitatea SF-ului Iptana s-a mai scris în ultimii ani, nu mai insist aici

[tonică]

multumim pentru rezumat 

Contestatia celor de la Astaldi are legatura tot cu Poiana? Pare ca acolo s-au incurcat in necunostinta, dar poate asa invata si cum se face sf-ul pentru tuneluri.
La acest punct:" 2,5 milioane lei penalități per zi pentru întârzieri în atingerea punctelor de referință aferente etapei de proiectare" se cunosc si acele puncte?

[Io]

Asta cu "Antreprenorul va identifica un spațiu destinat monitorizării tunelului Poiana care poate fi poziționat în tunel sau în afara acestuia; va conține dotări, echipamente, rețele specifice necesare monitorizării tunelului" e colosala. In traducere: cineva din Cnxxl vrea sa se uite pe webcam la cum sapa oamenii mina aia. Fabulos!
Se vede ca nici unul n-a intrat vreodata intr-o mina si ca n-are idee despre cum se sapa asa ceva. Altfel macar ar sti ca si un miner (inginer sau maistru) dar si un geolog intra sa vada frontul ca sa stie cum sa continue saparea si armarea (daca se sapa cu explozivi intra la fiecare armare a frontului minerul artificier eventual impreuna cu ajutorul lui si cu maistrul - nimeni altcineva nu are acces atunci acolo, fie el Directorul, Presedintele CA, al tarii, al ONU sau al Galaxiei), cer carote sa vada ce e inainte, verifica sapaturile, armarile, izolarile, ventilatia, lumina, aerul comprimat, firele de curent, pompele, infiltratiile de apa si toate celelalte. Asta zilnic daca toate merg bine, daca nu, ori de cite ori este nevoie!
Nu poti face pe webcam asa ceva, e nevoie de prezenta umana cvasi continua. In concluzie te vor trimite la toti dracii cu webcam-ul tau cu tot, pune-l pe un deal sau la intrare. Dar mars afara de-aici ca am treaba, am de sapat un tunel!

[dr4qul4]

nu cred ca se refera la santier ci la monitorizarea de dupa darea in folosinta.

[Io]

Nici asa, monitorizarea unui tunel nu se face nici aia prin webcam. Poate traficul, aia da, insa nu e treaba celor care sapa tunelul, dar ce se intimpla cu lucrarea miniera/monitorizarea ei in timpul exploatarii e nitelus mai complicat decit a te holba din birou la monitor!

[dr4qul4]

Nu zic doar de webcamuri. Banueisc ca se refera la spatiile tehnice: camera tehnica din care se controleaza instalatiile de ventilare, cele de avertizare, de comunicatie, si spatiul pentru stingerea incendiilor

[horatiu.cosma]

^
Da, ceva de genul. Eu subliniam ideea de a fi acest "centru de comandă" amplasat in tunel  .

[dr4qul4]

Eu am impresia ca se fac la una din intrarile in tunel. Ca asa am vazut pe afara.
Dar ei nu au stiut unde e mai bine. Nu au gasit din prima de unde sa dea copy-google translate-paste, si le-a fost lene sa caute si in alte surse.

[Io]

Un tunel atit de lung va avea cu siguranta cel putin inca o iesire independenta pe orizontala (adica un alt tunel de diametru mai mic) din motive de .. siguranta, adica sa poti evacua rapid oameni pe-acolo mergind pe jos in caz de foc, accidente cu degajari de gaze etc, iesire in mod normal securizata. Undeva din tunelul acela proiectantul poate sa sape camere pentru pompe, statii trafo, compresoare, mentenanta, vestiare pentru angajati, birouri/monitorizare si ce mai e necesar. E cam ca la metrou, constructia nu e doar un tub prin care trec trenurile, e mult mai complexa decit ce vedem in mod normal noi, calatorii.

[horatiu.cosma]

Sunt 2 sau 3 galerii pietonale și una rutieră între cele 2 tuburi paralele, nu am găsit niciunde discutându-se de vreun al treilea tunel. În schimb între caietul de sarcini și documentația Iptana 2008 sunt necorelări și neconcordanțe cu duiumul. E o rușine fără margini să ai ditamai CNAIR-ul cu mii de angajați plătiți cu ceva sute de milioane anual, să bibilești (cel puțin declarativ) documentația Iptana 2008 în ultimii 3 ani și până la urmă la licitație să arunci la grămadă tot ce ai mai găsit în arhivă de la Iptana fără să faci nici cea mai mică corelare acolo cu ce vrei tu de fapt să ți se construiască (locații structuri, locații și număr de spații de servicii, structura rutieră, detalii despre tuneluri, parapeți, marcaje etc). Cred că dacă ne dădeau nouă caietul de sarcini și documentația Iptana le corelam într-o dupămasă la o un pahar de vorbă cu 3-4 voluntari.