Autostrada A1 București-Nădlac

Started by Ionut, September 13, 2011, 12:10:24 PM

Previous topic - Next topic

8 Members and 70 Guests are viewing this topic.

bgd77

Nu gasesc postarea respectiva. E publica? Poti pune te rog link?


Io

#50987
Opinez ca exista o probabilitate destul de mare ca acele "planuri de management" si eventual halci mari din "studiile de mediu" facute nu doar pentru PiSi sa fie doar burtologie si copy paste de pe cine stie unde fara sa existe expertiza si de preocupare reala fara de impactul pe care constructia si exploatarea unei autostrazi il are asupra biodiversitatii. Mi-as dori sa ma insel insa la cita maculatura genereaza impostura generalizata din domeniu ...
In theory there is no difference between theory and practice. In practice there is.

subway

#50988
Uneori ma amuz copios cand vad cati gandesc <sucit> chiar si la probleme banale...
Care e de fapt problema? Ca utilajele de constructii vor accidenta mortal gandaceii??? NU!!!
Problema reala e ca autostrada trece pe la Cozia prin padurea de stejari si le distruge habitatul si nu vor mai avea gandaceii ce sa rontaie!
Si atunci solutia logica cam care ar fi?...la mintea cocosului, o plantatie masiva de stejaris ca sa aiba croitorasul cel viteaz unde sa-si mute salasul!
O banalitate ajunsa problema nationala...penibil de-a dreptul...
:(

danutzu_1069

Mihai Goțiu

"NU GÂNDIȚI PRECUM GÂNDACII! De ce nu sunt de vină gândacii, liliecii ori urșii pentru blocarea construirii autostrăzilor din România

Una dintre cele mai mizerabile manipulări, lansată în aceste zile de fostul ministru PSD al Dezvoltării, e cea potrivit căreia Uniunea Europeană (mai exact Comisia Europeană) ar "bloca" investiția în Autostrada Pitești – Sibiu, din cauza... gândacului croitor.

Prima manipulare: "UE ne-ar vrea răul și vrea să blocheze dezvoltarea României". E o acuzație clasică, din repertoriul discursului conspiraționist anti-european al PSD. Dincolo de elementul factual (bucata de autostradă în discuție face parte din coridorul pan-european susținut de UE), teza asta se bate cap în cap cu altă teză conspiraționistă a anti-europenilor – cea potrivit căreia România a fost primită în UE doar pentru a deveni "piață de consum pentru mărfurile și produsele companiilor vestice".

Păi dacă ar fi adevărată a doua teză consipraționistă, atunci UE ar avea tot interesul ca autostrada să fie cât mai repede terminată, indiferent de condițiile în care s-ar construi, tocmai pentru ca produsele și mărfurile companiilor vestice să ajungă mai repede și cu costuri mai mici la consumatorii autohtoni și pentru ca aceste companii să aibă acces mai facil la mâna de lucru, relativ ieftină din țara noastră. Doar cineva cu mintea cât a unui gândac n-ar putea să nu sesizeze schizofrenia asta din discursul conspiraționist anti-european al PSD.

Marea manipulare: "Gândacul croitor blochează autostrada". Un fals grosolan. Finanțarea autostrăzii e în discuție pentru că planurile de management ale ariilor naturale protejate din România nu există sau au fost adoptate chiar dacă erau greșite și nu respectau condițiile necesare pentru a fi adoptate. Aceasta este o problemă sistemică, valabilă peste tot în România. Cum s-a ajuns aici?

Pe de o parte, e vorba, evident, de incompetență. Atât din partea celor care au realizat planurile de management (în cazul celor care există), cât și a celor care le-au aprobat (care nu au verificat dacă îndeplinesc toate condițiile pentru a fi aprobate).

Pe de altă parte, da, vorbim de corupție, mică și mare. Planurile de management sunt amânate sau prost făcute pentru a putea permite distrugeri de mediu în interesul rețelelor din jurul politicienilor locali și de la nivel central. Vezi ce se întâmplă în Parcul Natural Bucegi cu proiectul imobiliar din vârf de munte, care a iritat opinia publică la sfârșitul anului trecut. Sau lipsa planului de management pentru Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, unde Romsilva permite tăieri în mare viteză în zonele cu valoare deosebită. Iar lista e lungă, extrem de lungă.

Iar la asta se adaugă prestația unor evaluatori de mediu, care, la comandă și contra-cost, trec în studiile de impact asupra mediului ce vrea beneficiarul. Inclusiv tâmpenii și falsuri grosolane care nu se verifică pe teren! Există, din câte știu, un singur astfel de expert, pus pe bară în urma unei decizii definitive a instanțelor de judecată care l-au condamnat penal pentru astfel de studii (Sergiu Mihuț îl cheamă, e "celebru" în branșă, dar nu singurul).

Ca să fie clar. Uniunea Europeană (prin Comisia Europeană) vrea să finanțeze (să investească) Autostrada Pitești – Sibiu! Dar vrea să fie respectate și Directivele de mediu, precum în toate țările occidentale. Asta chiar dacă înseamnă asumarea unor costuri suplimentare (dacă e cazul), pe care le va suporta tot UE, de va fi nevoie. Că de asta există Directivele de mediu, care pornesc de la ideea că asumarea unor costuri suplimentare acum, reprezintă economii substanțiale, pe termen mediu și lung, care ar arunca în aer facturile lăsate în plată generațiilor viitoare din cauza distrugerilor de mediu.

Pentru că nu doar gândacul croitor e protejat pe Valea Oltului, ci întregul ecosistem, biodiversitatea și habitatele TUTUROR speciilor din zonă. Inclusiv a celei denumite științific homo sapiens."

GDPR

#50990
Apropo de abordarea "profi" a CNAIR cu privire la aceasta problema, va invit sa revedeti raspunsurile lor la observatiile publicului la RIM.

Si revenind la afectarea ROSCI0046 Cozia, cu riscul ca ma repet, solutia ar fi un tunel de coasta pe versantul nordic al vaii Baiasului.

subway

#50991
Eu am sugerat o solutie practic gratuita ce se poate implementa cu scolarii intr-o campanie de o singura toamna, adunam ghinda de stejar si o punem la 2cm sub pamant...ca zone de padure defrisate salbatic avem kakalau in zona...singura conditie e ca ghinda sa fie proaspata si plantata imediat, altfel isi pierde capacitatea germinativa.
N-am indraznit sa pomenesc de tunele ca imediat ar fi sarit cu gura unii sau altii cum ca as avea cine stie ce interese absconse, si oricum e binecunoscuta parerea mea despre terasamentele faraonice <agreate> de CNAIR, desi s-au dovedit falimentare si de o prostie crasa...
P.S.
Pe silvicultori nu te poti baza, ei considera ca gangania respectiva e doar un daunator blestemat ce trebuie eradicat...e ca povestea cu cormoranii...si pelicanii.
:)

adrian sibiu

Subway +1 de la mine,cred ca este cea mai simpla,economică și de bun simt idee crearea acestor perdele forestiere cu fagi si stejari,sunt curios daca deștepții de la compania antiinfrastructura pun aceasta propunere in dezbatere si de ce nu ulterior in aplicare.

Io

^^^ Unul dintre argumente/raspunsuri este enorm. "A fost utilizat exemplul Slovaciei (...) pentru apartenenta geografica la Munti Carpati (...)". Cosmic! :headbash:
Coelho s-a angajat la MT?
In theory there is no difference between theory and practice. In practice there is.

adrian sibiu

Iata încă o dovadă a incompetenței statului in administrarea unei probleme care vizează dezvoltarea directă a infrastructurii rutiere in Romania si ulterior dezvoltarea tuturor zonelor geografice străbătute de acesta autostradă.Uitati-va in urma ce amploare au luat zonele din vest apoi din centrul țării pe unde  deja autostrada exista.

mirceaeliade

@Danutzu  Nu stiu daca e constructiv sa fii atat de potnit pe "teză conspiraționistă a anti-europenilor".   As lasa-o mai usor cu politica si as aduce mai multe dovezi care sa sustina teza ta cum ca "nu doar gândacul croitor e protejat pe Valea Oltului, ci întregul ecosistem, biodiversitatea și habitatele TUTUROR speciilor din zonă. Inclusiv a celei denumite științific homo sapiens."  Din cate am reusit eu sa citesc, par ca problemele sa fie discutate relativ la carabusi, nu la autohntonii din zona proiectului.

subway

#50996
Bipezii sunt in varful lantului trofic, nu la baza lui!
Infrastructura o construiesti ca sa dezvolti armonios tara nu ca sa o distrugi!
Nu mai ganditi <sucit>...
Si nu mai cautati scuze penibile pentru impotenta unora, hai mai bine sa gasim solutii practice si destepte la problemele pe care le intalnim, ca sunt ale noastre ale tuturor, nu ale <strainilor>!
Ii doare pe aia fix in pix daca ne dovedim a fi tampiti...in propria noastra tara.
Dadusem un exemplu concret de modus operandi intr-o situatie similara din Elvetia dar s-a grabit Ionut sa-l stearga fara motiv desi era extrem de graitor...
:)

StefanCelMare

#50997
Ciudat. Pentru mine cel puțin, când mă uit la zona respectivă.
Adică e plin de păduri de fag acolo, iar Morimus funereus (gândacul nostru) se hrănește și cu fag.
Teoretic nu e nevoie de plantare, poate de mutarea speciei (cel puțin câteva sute de exemplare) din zona Autostrăzii.
Poate făcut un model climatic / de distribuție a speciei, și pe baza lui identificate alte zone propice climatic.
Trebuie să știi bine ecologia speciei ca să spui ceva mai sigur.
Este posibil ca el să apară pe văi mai ales, și de aici problema (A1 va provoca cele mai mari probleme fix pe vale).

PS - din ceea ce văd, o posibilă problemă este că specia este legată de păduri puțin perturbate (old-growth, păduri bătrâne, ne-exploatate forestier recent)... mănâncă lemn mort. Deci fără lemn mort... nu ai specia. Hm, aici doar silvicii ar putea avea informația (unde au ei zone de protecție care să se potrivească pentru specie). O practică silvică comună este înlăturarea lemnului mort (copaci bătrâni, dar și crengi și arbori căzuți) exact pentru că duc la apariția insectelor ce atacă lemnul. Deci este nevoie de zone unde astfel de practici să nu se fi executat în ultimele decenii (eu aș zice minim zece ani, dar posibil să fie nevoie de mai mult, nu am expertiză pe insecte). Deci atenție, nu este vorba doar despre ne-exploatarea pădurii aici, ci și de curățarea ei. - https://www.researchgate.net/publication/235576671_The_EU_protected_taxon_Morimus_funereus_Mulsant_1862_Coleoptera_Cerambycidae_and_its_western_Palaearctic_allies_Systematics_and_conservation_outcomes

PPS - ca să vă faceți o idee mai exactă, vă spun cam ce știu eu. Poate nu știu chiar tot, că nu-s silvic. Silvicii au zone de protecție (păduri care nu sunt în categoria de exploatare) de obicei pe versanți abrupți sau pe versanții drumurilor majore/căilor ferate (pentru că fără arbori se poate destabiliza panta). Este posibil ca din acest motiv fix pe zonele unde va trece A1 gândacul să fi rămas (pentru că A1 va fi mereu aproape fie de DN fie de calea ferată, versanți neincluși în categoria de producție silvică).
Partea delicată este că astfel de zone (neincluse în producție) nu sunt foarte comune. În restul zonelor, unde s-a exploatat relativ constant, arborii sunt tăiați cam de-odată, astfel încât pădurile rezultate au aceeași vârstă. De aici și lipsa lemnului mort chiar și fără curățare (dacă nu ai arbori bătrâni, nu are ce să cadă, decât foarte rar vreun copac trăznit sau doborât de vânt). Ar mai fi de căutat zonele unde s-a explatat pădurea prin rărire sau în ochiuri. Teoretic astea sunt practici recomandate pentru foioase, nu tăierea la ras, dar la noi chiar nu știu cât se respectă recomandările. Prin astfel de practici, pădurea rezultată are o structură de vârstă variată (arbori mai tineri, dar și arbori mai bătrâni). Dar și în acest caz de pădure plurienă, trebuie găsită una care să nu fi fost curățată minim 10-20 de ani. Deci nu este chiar așa de simplu. Din nou, pur teoretic, silvicii au istoricul modului de exploatare înregistrat... deci ar trebui să știe unde ar putea fi specia, sau unde ar putea fi mutată. Poate merge desemnată o rezervație de 10 ha de ex. unde se taie intenționat lemn sau se aduc trunchiuri moarte, și astfel se rezolvă problema. De asta erau bune planurile de management, puteai finanța astfel de activități.
Ar mai putea să apară în zone unde au fost doborâți mulți arbori (foioase) - de vânt spre ex. Dar la foioase asta este mai rar (de obicei doborâturile sunt pe conifere).
De fapt de asta a și cam dispărut gândacul respectiv, pentru că practicile silvice moderne l-au cam eliminat (el apărea cel mai des pe arbori căzuți, în descompunere... doar crengi nu cred că sunt de ajuns).
Iar pentru prinderea lui, nu vă imaginați că stai să fugi după el... din ce știu eu la multe insecte sunt capcane cu feromoni. Pui capcana și vine singur. Acum nu mă pricep foarte bine, poate prinzi doar masculi (?), deci trebuie consultați experții. Pentru alte specii sunt capcane cu lumină... deci metode ar fi. Poate specia iernează sub diferite forme în lemnul mort (ouă?) deci mutarea se poate face în sezonul inactiv... aici experții vin cu soluții.

PPS - Ca să concluzionez: statul român ar putea da un răspuns coerent prin simpla implicare a ICAS (institutul de cercetări al silvicilor - din ce știu eu, ei au cam toate datele despre care vorbesc eu aici în format electronic), și colaborarea ICAS cu firma care a făcut acordul de mediu, poate și cu ceva experți pe insecte de la universitățile mari din RO (București, Cluj, Timișoara, Iași).

Pe harta de mai jos am pus pădurile de conifere cu verde închis, cele mixte cu maro, și cele de foioase cu verde mai deschis.







Powered by API/PUM imgur uploader

subway

#50998
Revenind la masurile corective concrete, cine ne impiedica sa promovam proiecte conexe din fondurile de mediu, tot cu finantare UE, mai ales ca pe zona asta la absorbtie stam prost spre catastrofal???
Nu ar fi mai corect, mai util, mai practic si cu mai multe sanse de reusita decat sa te iei <in bunghi> cu bruxellezii pe o tema <sensibila>?