Autostrada A1 București-Nădlac

[cutter]

Nu e nimic secret în legătură cu tunelele. Noi am sesizat problema întîrzierii conform documentului care a fost postat și public pe Facebook.

În al doilea rînd, problema tunelelor în ultimii 2 ani cred că a fost în top 3 (sau chiar 2) pentru mine. Am menționat-o în cel puțin 5 intervenții radio sau TV. L-am întrebat în ianuarie 2015 în conferință de presă pe ministrul Rus ce-are de gînd să facă cu tunelele că e ultra-întîrziată problema (dar iată că a mai trecut un an ). Apoi am făcut solicitări de informații pe tema asta și interpelări publice și private. Unul dintre cele mai detaliate răspunsuri pe această tema este din vara la o solicitare a noastră.

Dar țineți minte:
1) noi nu suntem CNADNR să avem informații precise și exacte - știm și noi ce aflăm din solicitări, din declarații, încercăm să le punem cap la cap și să nu greșim cînd spunem cum stau lucrurile, deși e posibil să greșim
2) nu API construiește autostrăzi în România și nu noi suntem responsabili - noi suntem un grup de voluntari neplătiți care cu costuri personale destul de mari (14 ore pe zi de muncă la job full-time + voluntariat pentru asociație) ne-am implicat cît am putut pentru a ajuta problema infrastructurii

Situația pe scurt, din ce știm noi:
1) problema datează de la semnarea contractului (noi-dec 2013)
2) 2014 pierdut din cauza lașității pt asumarea unei decizii sub pretextul că ar fi putut fi considerată de CE o "modificare majoră" chestiunea cu tunelele și s-ar fi pierdut toată finanțarea, ascunderea după experți BEI, amînarea problemei, etc
3) 6 luni din 2015 pierdute pentru că s-a discutat direct cu constructorul în loc să se ceară modificările contractuale prin Consultant conform contractului
4) abia din vară de prin iulie-august s-a discutat mai serios despre problemă
5) a venit constructorul în CTE cu proiectul cu cele trei tunele T1, T2 și T3
6) un profesor universitar a observat și pe bună dreptate că este un risc major între T2 și T3 de alunecări de teren și a propus soluția ca T2 și T3 să fie un singur tunel cu linia roșie mai jos
7) această soluție din ce-am înțeles noi este într-adevăr mai bună dpdv tehnic
se așteaptă o rezoluție în acest moment astfel încît să se poată face proiectarea cu cele două tunele într-unul singur
9) posibil să fie un CTE săptămîna viitoare pe această temă

Disclaimer: Foarte multe din info sunt aproximative, e posibil să le fi prezentat sau înțeles eu greșit.

[frunzaverde]

In legatura cu ce avem voie sa spunem public si ce nu, eu cred ca toti membrii forumului asteapta o explicatie mai detaliata.

Prima : La orice intalnire politica/cu oameni politici exista doua componente, una on the record si una off the record. Ne convine sau nu, asa functioneaza discutiile de genul asta, si nu doar in Romania ci si in oricare alte tari din lume. Da, inclusiv in tarile alea "occidentale" de care mai vorbesc romanii ca si cum ar fi o alta lume, practica este identica. In SE, tara in care din principiu inclusiv ce a mancat un director de agentie la pranzul oficial este on the record, exista Almedalsvecka, o saptamana intreaga de intalniri intre politicieni si concerned parties, in principal off-the-record sau informale. Si stiu de intalniri informale, inclusiv la nivel mic, unde curtoazia cere ca telefonul sa fie inchis.

Intalnirea asta, la care eu nu am fost (nici nu as fi putut fi, sunt la 2000 km distanta), a fost o intalnire informala. Adica o intalnire complet off the record in care se discuta subiecte on the record. Nimeni nu spune ca subiectele discutate acolo sunt secrete - dar mare parte din informatiile discutate in asemenea intalniri sunt de naturi incerte sau in diverse faze ale procesului de decizie si/sau implementare. In care cantitatea de incertitudine pentru toti participantii este suficient de mare incat sa nu poti face ceva public fara ca ori sa te faci de ras in cazul extrem de posibil ca acel lucru sa nu se intample sau, mai rau sa deraiezi intreaga politica publica in curs de implementare din cauza neintelegerilor propagate in exterior, neintelegeri care vin din incertitudini inerente la nivelul asta sunt inevitabile .

Da, ne dorim cu totii ca documentele oficiale interne ale CNADNR si CFR si CNAB si MT, gen rapoarte de progres, planuri de investitii, minute de sedinte oficiale sa fie publice. Ne straduim ca disperatii, cativa oameni, sa fortam asta, inclusiv dand in judecata CNADNR-ul. Dar nu confunda CNADNR-ul cu API. Nu suntem CNADNR si nu putem fi asta. Nu putem sa facem noi rapoarte de progres, pentru ca n-avem informatiile. Nu putem sa scriem noi minute de intalniri oficiale, pentru simplul fapt ca nu suntem acolo. Nu putem sa facem munca CNADNR pentru ca nu suntem CNADNR. Nu putem fi noi mai transparenti ca ei, pentru simplul fapt ca avem acces la acelasi perete opac la care aveti acces si voi; nu avem un tunel secret spre buncarul de documente CNADNR. Asta sa fie clar!

Putem sa punem presiune pe ei, si putem sa incercam sa scoatem informatii de la ei inclusiv prin asemenea intalniri informale. La aceste intalniri nu vin nici ei nici noi cu documente, ci doar cu idei si ganduri. Punem presiune pe ei sa scoata documentele public, si speram sa reusim; si punem cata presiune putem incat tot mai multe procese de decizie si implementare sa fie scriptice si publice. Intalnirea asta a continut, in mare parte, presiune in acest sens. Chestia e ca nu se soldeaza niciodata instant cu nimic - si  in clipa in care vom avea documentele, le veti vedea public - daca le pun pe site, cum ar trebui, le veti vedea acolo; daca ni le dau noua, le punem imediat pe site. Asta sa fie clar.

In rest, ca NGO minuscul, cu 35 de oameni si un buget anual mai mic decat salariul meu pe o luna, nu prea putem face mai mult. Deja resursele noastre sunt intinse la maximum, si unii din noi, de exemplu cutter muncesc din pasiune pana dincolo de epuizare pe langa o slujba full time. Nu avem resurse nici macar sa platim, la un nivel de minima decenta (care sa atraga minima competenta) in momentul asta, o persoana sa se ocupe macar 4 ore pe zi de mersul asociatiei.

[IlisescuV]

API poate doar sa puna presiune pe ei sa faca ceva dar dupa problema OS3 clar nu prea cred ca mai sunt oameni pe acolo care sa aiba sangele necesar sa isi asume ceva. O sa se acopere de expertize si acte si abia apoi o sa faca ceva si tot noi o sa asteptam.

[stangabriel]

http://www.ziuaveche.ro/actualitate-interna/social/lotul-2-al-autostrazii-a1-lugoj-deva-la-sfarsit-de-noiembrie-2015-foto-273809.html/

Am parcurs, în urmă cu câteva zile, în ultima zi însorită de noiembrie, cele trei loturi ale autostrăzii A1 Lugoj-Deva [total 72km] şi pentru prima dată, am mers pe cele trei loturi, circa 26-28 km de autostradă la nivel de asfalt binder, ceea ce, veţi spune, nu este suficient, dar totuşi e un avans semnificativ faţă de lunile precedente.

[stangabriel]

Coincidenta faca ca loturile 1 si 2 Timisoara Lugoj sa fie gata inainte de termenele oficiale,  dar cu 3 ani diferenta.

De la granita la Dumbrava/Lugoj ce benzinarii mobile avem deschise? oare semnalizeaza cumva autoritatile? Spre Deva avem abia in Faget, iar spre Lugoj pe centura Lugojului, parca.

[mishu77]

Nu pot decat sa ma bucur ca vom scapa de DN6, insa asta cu inainte de termen  e doar teoretica, pentru ca TS a intrat in teren prin februarie 2014 chiar daca contractul a fost semnat prin iunie-iulie deci sunt cam acolo nimic mai repede.

[istvan78]

se așteaptă o rezoluție în acest moment astfel încît să se poată face proiectarea cu cele două tunele într-unul singur

Deci ne ducem in 2019 cu inaugurarea, da?

[stangabriel]

http://capital.ro/autostrada-sibiu-orastie-executarea-garantiilor-de-90-milioane-de-lei-primul-pas-in-recuperarea-prejudiciului.html

Va dura mult si bine....nimic despre finantarea reparatiilor, ma refer la fondurile europene. In ultima filmare, am vazut ca se lucra la rigole pe lot Impregilio.

[Anonymous Rider]

De la granita la Dumbrava/Lugoj ce benzinarii mobile avem deschise? oare semnalizeaza cumva autoritatile? Spre Deva avem abia in Faget, iar spre Lugoj pe centura Lugojului, parca.

Spre Deva: Faget intrare - Petrom, Faget iesire - Lukoil, Dobra - Petrom, DEVA
Spre Lugoj: Traian Vuia intrare - daca mai e, Lugoj intrare + centru

[AdrianB1]

Intrebarea era despre benzinarii pe A1 intre granita (Nadlac) si Faget, pe DN si nu la capat. Daca vii dinspre Budapesta unde alimentezi in Romania pana la Lugoj? Sunt peste 100km, intrebarea e rezonabila.

[grig73]

S-au deschis benzinariile MOL pe Arad-Timisoara.S-ar putea sa fie deschise si cele Petrom de pe Nadlac-Arad

[horatiu.cosma]

O lectura interesanta de 15 minute despre cele 5 variante de traseu din SF-ul pentru PiSi. Textul e scris pe forumul deschis de CNADNR, de catre user-ul Buruiana Gheorghe.

"AUTOSTRADA SIBIU – PITESTI, CU CINCI VARIANTE DE TRASEU.
TU PE CARE O VREI?

DESPRE MODUL GRESIT IN CARE S-A SUPUS TRASEUL AUTOSTRAZII SIBIU – PITESTI SPRE DEZBATEREA PUBLICA
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – CNADNR a postat pe site-ul ,,www.forum.cnadnr.ro", pentru dezbaterea publica, documentatia cu Variantele de traseu pentru ,,AUTOSTRADA SIBIU – PITESTI", anuntul fiind facut prin Comunicatele de presa din 6.11.2015 si din 27.11.2015, iar cetateanului punandu-i-se intrebarile: ,,Ce traseu alegi?" sau ,,Tu pe care o vrei?"
Modul de supunere pentru dezbaterea publica a Variantelor de traseu se considera ca este gresit si iata de ce:
Pentru o persoana oarecare o astfel de propunere, sa aleaga o Varianta de amplasament a traseului din cinci, pare a fi logica, dar pentru cel care stie cat de cat ceva despre autostrazi si despre calea obligatorie ce trebuie urmata pentru promovarea unui astfel de obiect de investitie, procedeul solicitat de Beneficiar ca cetateanul sa aleaga "una din cinci", este de neinteles, ca si cum un vanzator in Piata Obor si-ar face reclama marfii pe care o are pe taraba, strigand in gura mare: "Veniti la mine, la baiatu, c-are marfa ce n-are tot satu' si sa-ti iei cat vrei, patlagele si ardei!!!"
Iata cateva titluri postate pe internet prin care se anunta scoaterea la dezbaterea publica:
- "Autostrada Sibiu – Pitesti: CNADNR pune in dezbatere cinci variante. Ce traseu alegi?" publicat pe internet de Redactia Alba 24.ro in 7.11.2015;
- "Cele cinci variante propuse pentru Autostrada Sibiu – Pitesti. Tu pe care o vrei?" in ziarul "Ora de Sibiu", din 16.11.2015 punct 2 forum;
- "Cinci variante pentru Autostrada Sibiu – Pitesti", publicat in ziarul "Mesagerul de Sibiu";
- ,,CNADNR propune CINCI variante pentru traseul autostrazii Sibiu – Pitesti", postat Sibiu.ziare.com.
- "CINCI variante de traseu pentru Autostrada Sibiu – Pitesti. Voteaza-l pe cel preferat!" postat Stiri de Sibiu.
La o astfel de solicitare este si firesc ca s-au si repezit "cumparatorii" sa aleaga "marfa", de exemplu:
- In ziarul "Vocea Valcei" ziarista Claudia Stanciu arata ca "CNADNR a propus cinci variante de traseu pentru autostrada, ......insa jocurile erau déjà facute....." si indeamna cetateni: "Votati Varianta 4 – Verde, ca fiind la 4Km distanta de Ramnicu Valcea", precizand ca aceasta va avea o lungime de 125.4Km, cu 18 tuneluri in lungime totala de 16.5Km, de asemenea 147 de poduri, etc.
- Deputatul PNL Buican precizeaza in "Jurnalul Valcean": " Tinand cont.......ca proiectantul a venit cu nu mai putin de cinci variante posibile de traseu.....este obligatoriu ca autoritatile judetene si municipale sa prezinte un punct de vedere comun, bine argumentat, pentru a promova cat mai bine interesele legitime ale judetului Valcea";
- "Valcenii sa iasa in strada pentru ca Autostrada Sibiu – Pitesti sa treaca prin Ramnicu Valcea, adica Varianta 4 – verde va trebui sa fie pusa in executie "ziarul Ramnicu Week" din 25.11.2015;
- ,,Votati varianta Verde pentru Autostrada Pitesti – Sibiu! Valceni, este timpul sa actionam!" din Vocea Valcei" – 25.11.2015.
O astfel de metoda de a supune dezbaterii publice un obiectiv de investitie, cum ar fi pentru o autostrada, in situatia in care valorile de investitie sunt enorm de mari, atingand sute de milioane de euro si chiar peste miliard, o Varianta diferind, ca valoare, cu mult fata de alta Varianta de amplasare a traseului, este contraindicata; de exemplu in mass-media unii cetateni solicita Varianta 4 - verde, care este oneroasa din toate punctele de vedere, fara ca acestia sa se mai gandesca la costuri, ei gandidu-se doar la interesele proprii.
De altfel, pentru evitarea unor astfel de probleme, Comisia Tehnica din CNADNR a intocmit un "Raport de Analiza cu privire la modul de abordare a unor aspect metodologice de realizare a Analizei Multicriteriale (AMC) de catre proiectanti, in cadrul elaborarii/revizuirilor documentatiilor tehnico-economice pentru autostrazi, DN si lucrari de arta" (despre acest Raport se fac comentarii mai jos).

In consecinta, spre dezbaterea publica trebuie propusa Varianta de traseu a autostrazii care va rezulta din Analiza Multicriteriala (AMC) aprobata de CNADNR si de JASPERS sau eventual doua Variante, in cazul cand valorile de investitie, sunt oarecum apropiate si nu "la gramada" toate asa-zisele cinci variante.

DESPRE VARIANTELE DE TRASEU PREZENTATE PENTRU DEZBATEREA PUBLICA
In cele ce urmeaza se prezinta cele 5 Variante de traseu propuse de PROIECTANT si de CNADNR, una din variante, in culoare albastra (Varianta 2 pe plan), fiind studiata in cadrul unui Studiu de fezabilitate in anul 2008.
Dupa cum se constata pe planurile din Raport, pe primii 45 de Kilometri, incepand de la Sibiu pana in zona localitatilor Racovita-Cornetu, cu circa 6 Km inainte de varsarea raului Lotru in Olt (Brezoi), cele asa-zisele 5 Variante sunt "inghesuite" pe Valea Oltului, in 5 culori: rosie (1), albastru (2), turcoaz (3), verde (4) si violet (5), De aici Variantele 1 si 2 se indreapta spre sud-est, adica spre valea raului Topolog (localitatea Salatruc) ajungandu-se la Km65, dupa care se desfasoara, in continuare, in lungul raului Topolog, pana la Km83 (localitate Tigveni), de unde traverseaza dealurile pana in Valea raului Arges, la Curtea de Arges, Km92.
Variantele 3 si 4, de la localitatea Racovita – Km45, isi continua traseele pe Valea Oltului pana in dreptul Manastirilor Cozia si Turnul si statiunea Calimanesti, de unde Varianta 3 isi schimba directia catre est, pana in valea raului Topolog, localitatea Valeni Km79; in continuare se alatura, spre Pitesti, Variantelor 1 si 2.
Varianta 4 continua sa se desfasoare pe Valea Oltului, pana in dreptul localitatii Daesti, Km72, de unde isi schimba directia catre sud-est, pana in Valea raului Arges, Km86 (pe Varianta), localitatea Tigveni; de aici Variantele 1,2,3 si 4 isi continua traseul pe valea Argesului pana la Pitesti.
Varianta 5, incepand de la Tigveni, este o continuare a Variantelor 1,2,3, si 4, pe valea Topologului, pe care o paraseste inainte de localitatea Poienarii de Arges, de unde traseul se indreapta spre sud-est, peste terenuri instabile, revenind in Variantele 1,2,3 si 4, in Valea Argesului, cu circa 8Km inainte de racordarea la Autostrada de ocolire a municipiului Pitesti.
Urmarind traseele celor asa-ziselor 5 Variante, se constata ca acestea se desfasoara, pe o buna parte, in vecinatatea raului Olt si catre sfarsit, prin Tara Lovistei de rasarit (din partea stanga a Oltului).

O FALSA INTERPRETARE A ALCATUIRII VARIANTELOR POSIBILE DE AMPLASARE A TRASEULUI AUTOSTRAZII
Alcatuirea Variantelor posibile de amplasare a traseului este facuta intr-un mod fals de interpretare, asa cum vom vedea in cele ce urmeaza.
Pentru a se elimina interpretarile eronate a cuvantului "Varianta", se aminteste definitia acestuia, care inseamna: "Aspect diferit fata de forma considerata ca baza sau ca forma tipica a unui lucru etc" sau "aspect particular, diferit fata de o forma socotita ca baza sau tipica a unui lucru, a unei lucrari, actiuni".
In RAPORTUL DE PROGRES nr.2, Proiectantul mentioneaza, la pag.13, ca "variantele de traseu 1 si 2 produc economii..............." si in continuare ".............fiind superioare alternativelor 3,4 si 5,..............".
Pe site-ul, ,,forum.cnadnr.ro" se scrie: "Autostrada Pitesti – Sibiu: CNADNR publica cele 5 variante de traseu. Se asteapta opinii de la toti cei interesati".
Se pune intrebarea: Care sunt cele 5 Variante de traseu, fiindca, dupa cum se constata pe planurile anexate, scara 1:100000, sunt figurate in lungul raului Olt, un manunchi de 5 culori (albastru, rosu, verde, turcoaz si galben), pe unul si acelasi traseu si nicidecum pe 5 trasee distincte, adica pe 5 Variante, dupa cum se arata mai inainte?
Pentru a stabili Variantele, tinand seama de configuratia reliefului,si de problemele de mediu, mai intai se impune sa se stabileasca sectoarele omogene in care se pot studia o varianta de traseu sau mai multe. In cazul de fata astfel de sectoare pot fi: intre Sibiu si Boita ar putea fi un singur amplasament al traseului si ar forma Sectorul 1, insa intre Boita si Caineni, care ar fi Sectorul 2, sunt doua posibilitati de amplasare a traseului: pe malul stang al raului Olt (2a) sau pe malul drept al raului (2b).
De la Caineni (sau Valea Fratelui) pana la Racovita (in amonte de Brezoi), adica pe Sectorul 3, din cauza existentei Caii ferate, traseul s-ar putea desfasura numai pe malul stang al Oltului (3a) sau partial si pe malul drept (3b). De aici rezulta foarte clar ca de la Sibiu pana la Racovita nu poate fi vorba de 5 (cinci) trasee, adica de cinci Variante.
Mai departe, de la Racovita pana la Pitesti s-ar putea stabili urmatoarele sectoare in care ar putea fi unu sau doua amplasamente de traseu: Sectorul 4, intre Racovita si Valeni, prin Perisani si Salatruc; Sectorul 5, Valeni – Tigveni; Sectorul 6, Tigveni – Curtea de Arges si Sectorul 7 Curtea de Arges – Pitesti.
Altfel spus, tinand seama de sectorizarea prezentata mai inainte, pe Sectoarele 3 si 4 se face trecerea din Valea Oltului in Valea Topologului, pe Sectorul 5 traseul se desfasoara pe Valea Topologului, iar pe Sectorul 6 traseul trece in Valea Argesului.
De la Racovita traseul se poate desfasura in continuare, pe Valea Oltului, insa in conditii de teren si mediu foarte dificile, pana la Manastirile Turnu si Cozia si mai departe spre statiunea Calimanesti, iar de aici sa se treaca in Valea Topologului, la Valeni, format din 2 sectoare numerotate functie de sectorul 4 cu care trebuie sa se compare, prin insumare: Sectorul 4a, intre Racovita si Calimanesti si Sectorul 4b intre Calimanesti si Valeni.
Rezulta ca Sectorele 4 si 5 (insumate), pot fi comparate cu Sectoarele 4a si 5a (insumate, Racovita – Calimanesti – Daesti – Tigveni).
Varianta pe Valea Topologului, de la Tigveni spre Puchenii de Arges, care revine in Valea raului Arges peste dealurile cu terenuri instabile, s-ar compara cu sectorul Tigveni – Curtea de Arges – Pitesti, insa acest traseu este contraindicat, dupa cum se precizeaza in Studiile geotehnice.

In concluzie, afirmatia ca intre Sibiu si Pitesti au fost studiate 5 (cinci) Variante de amplasare a traseului este incorecta, deoarece mai intai trebuie facute analize si comparatii ale Variantelor de traseu in cadrul fiecarui Sector, functie de configuratia reliefului si problemelor de mediu; una este cand traseul si se situeaza in Defileul raului Olt pe unde se desfasoara si Calea ferata si unde sunt Lacuri de acumulare si urmeaza sa se mai faca si alte baraje si lacuri, nu mai vorbim de situatiile cand traseul traverseaza Arii Naturale Protejate si Parcul National Cozia sau cand traseul este invecinat cu Calea ferata, pe acelasi versant.si alta este cand traseul se desfasoara, fara constrangeri, prin vaile paraielor si peste dealuri.
Se poate face afirmatia ca stabilirea traseului pentru un astfel de obiectiv de investitie, cum ar fi pentru Autostrada Sibiu – Pitesti, este extrem de dificila, practic fiind vorba de traversarea muntilor si a dealurilor subcarpatice "profitandu-se" de vaile si defileele unor rauri, cum ar fi Oltul si de afluentii acestuia despartiti de culmi mai mult sau mai putin stabile, nu mai vorbim de localitatile care se intind in lungul paraielor si care trebuie ocolite, etc, etc.
Fiind vorba de cca.120Km de autostrada, trebuie analizat, asa cum s-a mai aratat, fiecare sector in parte si aplicate principiile precizate de COMISIA TEHNICA A CNADNR, dupa care se supune analizei si aprobarii JASPERS si apoi aprobarii CTE-CNADNR.
Iata ce precizeaza Comisia Tehnica a CNADNR in RAPORTUL DE ANALIZA din data de 17.06.2015 asupra unui Studiu de fezabilitate cu referire la "modul de abordare a unor aspecte metodologice de realizare a Analizei Multicriteriale (AMC) de catre proiectantii angajati de CNADNR, in cadrul elaborarii/revizuirilor documentatiilor pentru autostrazi, DN si lucrari de arta".
"Selectionarea variantei/optiunii/alternativei optime pentru autostrazi, DN si lucrari de arta reprezinta o problema de decizie multidisciplinara, decizie care trebuie sa aiba la baza suficiente informatii si analize specifice si relevante in vederea maximizarii/minimizarii obiectivelor urmarite de catre CNADNR in urma implementarii optiunilor optime specifice. Prin descrierea si sustinerea aspectelor si ratiunilor care au stat la baza alegerii variantei optime se asigura transparenta si obiectivizarea necesara procesului de decizie. Una dintre cele mai utilizate metode in acest scop este reprezentata de Analiza Multicriteriala".
"Metodologia generala a Analizei Multicriteriale este descrisa in "Guide to Cost-benefit Analysis of Investment Projects – Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014-2020" si sta la baza aplicarii acestui tip de analiza in vederea selectionarii optiunilor/alternativelor de catre consultantii angajati in vederea realizarii diferitelor documentatii tehnico-economice (elaborare sau revizii studii de prefezabilitate, studii de fezabilitate,etc)".
"AMC sintetizeaza ratiunile care au stat la baza recomandarilor/alegerilor cu privire la adoptarea unei variante/alternative in defavoarea alteia potential posibile".
"Conform Caietelor de sarcini, in cadrul activitatilor de elaborare a studiilor de fezabilitate (etapa "STUDIUL PRIVIND OPTIUNILE / ALTERNATIVELE") consultantii / proiectantii angajatii de catre CNADNR, au obligatia sa propuna spre agreare de catre CNADNR a obiectivelor, criteriilor si ponderilor acordate acestora in cadrul AMC, iar AMC in integralitatea ei va fi pusa la dispozitia Beneficiarului si JASPERS pentru revizie si comentarii".
"In cadrul sedintei CT s-a constat ca pana la acest moment CNADNR nu a avut o politica proprie formalizata, cu privire la aspectele supuse analizei CT conform solicitarii Directiei Tehnice".
"In trecut (deci si in anul 2008 cand a fost intocmit primul SF) AMC a fost realizata de catre fiecare consultant/proiectant conform propiilor abordari metodologice fara a exista o tratare unitara a aspectelor supuse analizei".
"In vederea eliminarii posibilitatilor de intarziere a livrabilelor specifice precum si in scopul evitarii unor posibile diferende cu privire la calitatea AMC elaborata (inclusiv a recomandarilor cu privire la optiunea preferata) se recomanda necesitatea tratarii unitare a aspectelor sesizate astfel incat, pe viitor, sa se asigure un nivel de obiectivizare sporit asupra concluziilor cu privire la variant optima recomandata de catre consultant/proiectanti pentru proiectele de autostrazi, DN si lucrari de arta ale CNADNR".
In continuare, in RAPORTUL DE ANALIZA se fac toate precizarile necesare astfel incat, sa se ajunga la Varianta optima, in cazul de fata, prin insumarea traseelor optime din cadrul fiecarui sector ca, in final, sa rezulte variant optima de traseu careia i se da un numar si o culoare.
Ca atare, pentru autostrada Sibiu – Pitesti trebuie aplicate prevederile din RAPORTUL DE ANALIZA a CT-CNADNR din data de 17.06.2015, iar varianta rezultata si avizata de CNADNR si JASPERS, poate fi, in sfarsit, publicata pentru dezbatere publica cu justificarile tehnico-economice necesare si nu cum s-a procedat, arucandu-se pe piata asa-zisele 5 variante, cu indemnul, "Tu pe care o vrei?" sau "Ce traseu alegi?"

DAR PE UNDE AR TREBUI, IN REALITATE, SA FIE TRASEUL? DE CE NU AU FOST STUDIATE SI ALTE POSIBILITATI DE AMPLASAMENT?
Din cele aratate mai inainte, rezulta ca aproape au fost eliminate toate posibilitatile de amplasare a traseului, intrandu-se cu brutalitate pe Defileul Oltului, de la varsarea Lotrului in Olt, adica de la Brezoi si pana la Manastirile Cozia si Turnu si mai departe prin statiunea Calimanesti pana la Daesti, prin Arii Natural Protejate si prin Parcul National Cozia (care este sub protectia UNESCO) fiind sub semnul intrebarii realizarea viitoarelor Baraje si a Lacurilor de acumulare pe raul Olt si cate si mai cate probleme de neacceptat in lungul renumitei Vai a Oltului, cum ar fi deranjarea peisagisticii versantilor prin debleerile care in final vor aparea ca niste cariere in curs de exploatare.
La toate acestea se mai pun niste simple intrebari: Care este parerea Agentiilor de mediu a judetelor Sibiu si Valcea? Dar cetatenii Romaniei ce parere au? Dar Mircea cel Batran care isi are locul de odihna vesnica la Manastirea Cozia? Dar cei care vin pentru tratament si odihna la Calimanesti? Dar cei care vor sa admire natura si sa-si depene amintirile plimbandu-se cu barca pe luciul Lacului Turnu? Se spune ca nu prea avem zone turistice; avem, dar nu stim sa le protejam si nici sa le exploatam; si cum sa se simta turistii si cei veniti la odihna si tratament in linistea naturii si in imprejurimile monahale si istorice, cand pe la cativa zeci de metri departare trec "monstrii" transporturilor grele, risipind prin tevile de esapament ramasitile arse ale carburantilor, fara sa mai vorbim de puzderia de autoturisme care "distrug" linistea si imprejurimile de basm a regiunii?!!! Sunt multe de spus, dar intelege cineva? Parodiind pe Eminescu, s-ar putea spune: "Desi-s vorbe pe inteles, voi nu puteti pricepe!"
Sa privim aceleasi planuri postate pe site-ul CNADNR. Constata oricine ca se poate desfasura un traseu de autostrada pana la Pitesti, incepand de la Caineni, fara a avea complicatii cu Valea Oltului si fara a se traversa Arii Naturale Protejate.
Din aceste motive se pune din nou o intrebarea fireasca: De ce nu s-a studiat si traseul, incepand de la Cainenii Mari spre Boisoara – Perisani - Poiana si Salatruc, de unde acesta se poate continua pe Valea Topologului si apoi pe Valea raului Arges, spre Pitesti?
Nu a fost sau nu este timp si pentru asa ceva? Probleme tehnice?! Oare sunt mai multe probleme tehnice decat sa "jumulesti" Valea si Defileul Oltului pana la Cozia – Calimanesti si Daesti si sa se treaca prin Parcul National Cozia si prin Arii Naturale Protejate?!!
Se poate scoate in dezbatere publica ceva ce nu este suficient studiat? Nu trebuie sa ne miram deoarece la noi se poate orice. Ce s-ar fi intamplat daca s-ar fi studiat si Varianta 6, deoarece ,,5 Variante déjà au fost studiate", multe din ele ,,studiate" pentru a impresiona publicul, adica in mod inutil?!!!
De sute si sute de ani, din antichitate, se circula pe ruta, Caineni – Boisoara – Perisani - Salatruc - Curtea de Arges – Pitesti, insa din anul 2015 nu se mai poate.
Iata ce ne spune academicianul Simion Mehedinti: "Populație în Loviștea a existat din preistorie, fiind un ținut înconjurat din toate părțile de munți înalți, ca o cetate. În trecut, în Ținutul Loviștea nu se putea pătrunde decât pe două căi: pe la sud-est, de la Sălătruc din Județul Argeș, prin Comuna Perișani și de la nord-est prin trecătoarea Turnu Roșu- Câineni, dacă se apărau aceste porți, Loviștea era ca o cetate de necucerit".
"Datorită faptului că pe aceste locuri trecea singura cale de comunicare dintre Transilvania și Muntenia, se presupune că pe aici au trecut armatele romane conduse de împăratul Traian, în drumul său spre Sarmisegetuza, în al doilea război daco-roman".
"Ținutul Loviștei fiind situat într-o regiune muntoasă, este străbătut de nenumărate văi, pâraie, izvoare toate făcând parte din bazinul Oltului. Una din cele mai însemnate văi din Loviștea este Boia, care izvorăște din versantul sudic al masivului Scara-vecin cu Negoiul, strânge toate izvoarele și văile și se varsă în râul Olt. Un afluent al Boii care vine dinspre răsărit și izvorăște din muntele Clăbucet, este valea Boișoara, de unde și-a luat denumirea și satul Boișoara".
Concluzia: Trebuie studiat un traseu de autostrada si pe ruta antica, pe unde in prezent trece DN7D: Cainenii Mari – Boisoara – Perisani - Salatruc – Valeni – Tigveni – Curtea de Arges – Pitesti. Este evident ca pe baza sectorului de autostrada, Caineni – Boisoara – Perisani - Salatruc – Valeni , rezulta o noua Varianta care se poate compara cu Variantele 1 sau 2 si este firesc ca noua Varianta va avea o valoare de investitie mai mica, deoarece sectorul Caineni – Boisoara – Salatruc se desfasoara pe "ipotenuza", avand o lungime de 25Km-28Km, in timp ce sectorul Caineni – Racovita si sectorul Racovita – Salatruc, care fac parte din Variantele 1 sau 2, se desfasoara pe "catete" si au o lungime de cca. 15+20=35Km; deci sectorul nou este mai scurt cu 7Km-10Km, iar daca se ia in considerare un cost de numai 10 milioane euro pe Km, rezulta o economie a investitiei de cel putin 70 milioane euro, fata de Variantele 1 sau 2; desigur, trebuie facute calcule exacte.

DESPRE TARA LOVISTEI
Tara Lovistei este o zona istorica, un taram deosebit la granitele dintre Transilvania si Tara Romaneasca, situata in nordul judetului Valcea, intre masivele Parang si Fagaras, strabatuta de la nord la sud de cursul Oltului si dinspre vest de afluentul sau, Lotrul. In acest spatiu se afla Depresiunea Lovistei cuprinsa intre localitatile Voineasa, Brezoi, Caineni, Boisoara si Perisani. (1)
Regiunea este traversata de una dintre cele mai importante artere rutiere de circulatie si anume de DN7, care face legatura intre Transilvania si sudul Romaniei, cat si de Calea ferata situata tot pe Valea Oltului. Este un taram vechi, cu traditie in exploatarea forestiera, unde mosnenii, oamenii locului, organizati in obsti, au detinut si folosit spatiul frumos al Tarii Lovistei. Aceasta a fost atestata in 1233, intr-un document din colectia Hurmuzaki. Pamant stravechi de locuire dacica, pe cetatile carora s-au ridicat cnezatele lui Seneslau, apoi a lui Tihomir (tatal lui Basarab I Descalecatorul). Basarab este considerat ctitorul tarii dintre Carpati si Dunare.(1)
Această depresiune, cunoscută în geografia României - după Simion Mehedinți - sub denumirea de Bazinul Titeștilor, este străvechiul ținut "Țara Loviștei", amintit sub numele de "Terra Loysta" în diploma dată de regele ungurilor Bella al IV-lea contelui Conrad de Tălmaci în prima jumătate a veacului al XIII-lea, prin care-i întărește stăpânirea acestui ținut.(2)

CE SE POATE SPUNE DESPRE CEI CARE PREZINTA SPRE DEZBATEREA PUBLICA ASA-ZISELE VARIANTE DE TRASEU
Orice om de pe intinsul Romaniei si nu numai, care cunoaste Valea Oltului, incepand din zona Sibiului si Avrig – Turnu Rosu si pana in aval de municipiul Ramnicul Valcea, nu mai vorbim de cei care au in imagine superbul Defileu al Oltului situat intre varsarea raului Lotru in Olt (orasul Brezoi) si locurile de insemnatate monahala si istorica Turnu, Cozia, Calimanesti – Caciulata, sa nu se intrebe cine sunt cei care prezinta cele asa-zisele ,,cinci variante de traseu posibile ale Autostrazii Sibiu – Pitesti":
- ori sunt oameni de pe alte meleaguri ale globului pamantesc si nicidecum romani de-ai nostri;
- ori sunt proiectanti bastinasi de valoare carora insa li s-a impus de catre cei din clasa politica sa faca asa cum li se spune; (asa ceva se petrecea pana in 1989, cand se stie ca era dictatura, insa chiar si atunci dictatorul asculta si lua in considerare ideile specialistilor);
- ori sunt persoane care se considera ca sunt proiectanti; unii chiar au convingerea ca sunt!
- ori sunt personae care nu-si dau seama ca este vorba de o investitie ce urmeaza sa se realizeze cu bani europeni si cu bani publici, adica cu banii nostri.

In prima ipoteza, cei care vin de pe alte meleaguri sa proiecteze diverse lucrari in Romania au printre multe alte scuze, si scuza ca "nu au sensibilitati romanesti" si trateaza problemele mai cu......(ei stiu cu ce), iar ceilalti spun ca "nu avem incotro, asa ni se cere" sau isi zic ca se pricep si chiar spun ca se simt jigniti cu astfel de aprecieri negative; pentru a nu se supara am putea sa-i denumim "proiectanti naivi" sau "proiectanti amatori", precum sunt "pictorii naivi" sau "pictorii amatori".
Dar despre cei care in final aproba documentatiile tehnice, ce s-ar mai putea spune?
Intr-o judecata corecta, trebuie sa se plece de la faptul ca, indiferent de cine se afla in fruntea autoritatilor statului, cei care promoveaza astfel de investitii cu valori imense, trebuie sa fie constienti ca este vorba de obiective de interes national si nu numai, chiar si de interes international, tinand seama ca facem parte dintr-o uniune de state care are denumirea de "UNIUNEA EUROPEANA", iar banii care sunt investiti nu provin din surse private, ci din fonduri ale Uniunii, 85% si din buzunarele noastre 15%.
Asadar, afara cu incompetenta si dictatura, deoarece lucrarile trebuie facute pe principiile care sa respecte legislatia tarii si legislatia tehnica, amatorii neavand calitati sa le aplice, acestia au numai interese proprii (principiul ca "asa vreau eu "care se aplica in aprobarea documentatiilor si a solutiilor tehnice nu mai trebuie admis, se impune sa fie ascultati specialistii).
Daca se pune problema legaturii autostrazii Sibiu – Pitesti cu municipiul Ramnicu Valcea si in continuare cu Targu Jiu si Valea Jiului prin DN67, atunci este necesar sa se studieze un traseu, fie de autostarda care permite viteze de pana la 140Km/h, fie de Drum expres pe care nu se poate circula cu viteza mai mare de 100Km/h, tinandu-se seama de Clasa tehnica a arterei rutiere respective, care rezulta din studiile de trafic.

LEGATURA AUTOSTRAZII SIBIU – PITESTI CU AUTOSTRADA SPRE FAGARAS
In prezentarea pentru dezbaterea publica, nu se face nicio referire la modul de desprindere a Autostrazii Sibiu - Fagaras – Brasov din Autostrada Sibiu – Pitesti. Acest aspect este extrem de important, desprinderea fiind functie de amplasamentul Autostrazii Sibiu – Pitesti, pe malul drept sau pe malul stang al raului Olt, Nodul rutier ce trebuie proiectat fiind de Tipul A, pentru intersectia a doua autostrazi.
In cazul amplasarii Autostrazii spre Pitesti pe malul drept al Oltului, Nodul rutier se va situa in partea de Nord a localitatii Boita, fiind necesar sa se studieze, in acelasi timp si Nodul rutier de Tipul B la intersectia autostrazii cu DN7, legatura spre Fagaras necesitand un singur pod peste Olt.
Se atrage atentia ca Autoatrada Sibiu – Pitesti, in situatia traseului pe malul drept, nu trebuie sa traverseze Oltul de doua ori, asa cum se prezinta pentru dezbaterea publica; traseul spre Pitesti trebuie sa fie amplasat paralel cu DN7, in vecinatatea acestuia, intre DN7 si Olt, cu ocolirea localitatii Boita, pe la est.
In cazul amplasarii Autostrazii spre Pitesti, pe malul stang, Nodul rutier de Tipul A prin care se desprinde Autostrada spre Fagaras – Brasov trebuie studiat in zona Turnu Rosu, pentru a se evita constructia unui pod in plus peste Olt.
In consecinta, traseul Autostrazii Sibiu – Pitesti, la desprinderea Autostrazii spre Brasov, va trebui sa fie "decupat" din Nodul rutier de tip A, fie la Boita, fie la Turnu Rosu; in ambele cazuri traseul autostrazii spre Fagaras, pe cel putin 5 Km, va trebui sa fie stabilit definitiv de pe acum.
In consecinta, se impune ca si Nodurile rutiere sa fie supuse acum dezbaterii publice si nu post-mortem, pentru a se cunoaste ("decupa") traseul spre Pitesti.
Si pentru ca tot se face aceasta mica referire la Autostrada Sibiu – Fagaras, este necesar sa fie scoase in evidenta o serie de aspecte foarte importante, pe care CNADNR trebuie sa le aiba in vedere si anume:
In Comunicatul de presa din 27 noiembrie 2015 Directorul general al CNADNR, Narcis Neaga motiveaza de ce "a supus dezbaterii publice pentru prima data un proiect de infrastructura rutiera la faza SF privind alegerea variantei optime de traseu".
Astfel, in Comunicat se arata ca demersul respectiv "are drept scop cunoasterea si eliminarea eventualelor probleme de mediu, geomorfologiei terenului, arheologice, care ar putea conduce la modificari ale proiectului.
In acest sens pentru proiectul Autostrazii Sibiu – Pitesti, CNADNR solicita inca odata, ca autoritatile locale, societatea civila, cat si cei interesati, sa participle in continuare la aceste dezbateri atat in mod direct, cat si pe forumul www.forum.cnadnr.ro".
Aceste precizari facute de Directorul general al CNADNR se presupune, cum este si firesc, ca sunt foarte bine cunoscute si de membrii CTE-CNADNR, cat si de domnul ing.Dorel Calinescu; de asemenea de Comisia Tehnica si de Directia Tehnica din CNADNR.
Atunci, daca ne referim si la Autostrada Sibiu – Fagaras cu privire la mediu, arheologie, urme ale trecutului istoric lasate de Daci si de Romani, fauna, flora, silvicultura, Poiana Narciselor, stejari seculari, peisagistica, Ariile Naturale Protejate, si la tot ce identifica si apartine poporului roman, de ce domnul ing.Dorel Calinescu solicita ca Sectorul Sibiu – Fagaras, care face parte din Autostrada Sibiu – Brasov, sa se desfasoare haotic, ravasind si afectand din plin Tara Fagarasului faimos tinut istoric, renumit in lume si iubit de natiunea romana?
Detalii privind modul de cum se intentioneaza de catre Proiectant si CNADNR sa amplaseze traseul Autostrazii Sibiu – Fagaras, prin Tara Fagarasului sunt comentate in Revistele Drumuri Poduri nr.148 (217) si nr.149 (218) din lunile octombrie si noiembrie 2015.
Traseul Autostarzii Sibiu – Fagaras se poate inscrie pe terenurile situate intre raul Olt regularizat si Calea ferata, fara a fi afectata Tara Fagarasului care este un colt din Gradina Maicii Domnului – Romania sau cum i se spunea cu secole in urma "Terra Blachorum".

DE OCHII SOACREI!
Dezbaterea publica asupra asa-ziselor ,,5 Variante de traseu ale Autostrazii Sibiu – Pitesti" este facuta de "ochii soacrei", deoarece traseul este déjà stabilit.
Iata de unde rezulta aceasta afirmatie: In RAPORTUL DE PROGRES nr.2, la pag.33, Proiectantul arata ca "s-a inceput activitatea cu privire la identificare a proprietatilor si a suprafetelor de teren ce vor fi afectate de viitoarea autostrada precum si raportul de evaluare pe sectoarele 1 si 5".
Tot la pag.33 se mai arata ca "activitatea de indentificare ale utilitatilor publice afectate de viitoarea autostrada precum si raportul de evaluare a acestora a fost facut pentru variant de traseu recomandata".
De aici rezulta ca CNADNR a recomandat traseul Autostrazii. Acest lucru este confirmat si de faptul, ca in RAPORT la pag.36 se mentioneaza ca "de asemenea, in studiul variantei de traseu recomandata ca fiind variant optima ce va fi dezvoltata in urmatoarele etape, s-a avut in vedere minimizarea zonelor de interferenta cu utilitatile existente" si in continuare la pag.40:"au fost demarcate investigatiile in teren pentru studierea amplasamentului conform graficului transmis in raportul de inceput".
La pag.49 din RAPORTUL DE PROGRES, Proiectantul afirma ca: "a inceput elaborarea documentatiei pentru Certificatul de Urbanism. Dupa obtinerea Ceritificatului de urbanism se vor demara procedurile pentru obtinerea avizelor si acordurilor cerute in acest document si al celorlalte avize necesare pentru Studiu de fezabilitate si DTAC".
Se stie ca Certificatul de Urbanism nu se emite decat pentru o singura Varianta de traseu, adica pentru traseul definitiv. Care este acel traseu?
In aceste conditii se poate trage concluzia ca documentatia a fost supusa dezbaterii publice de forma, adica de "ochii soacrei", soacra fiind "Asociatia Pro Infrastructura", "care este o organizatie nonguvernamentala, independenta si apolitica, cu misiunea de monitorizare a drumurilor, autostrazilor si cailor ferate, de modernizare si promovare a dezvoltarii unei infrastructuri moderne in Romania". (de pe situ-ul asociatiei)
Sa ne convingem si mai mult ca asa-zisa dezbatere publica este de "ochii soacrei", iata ce ne informeaza CNADNR prin COMUNICATUL DE PRESA, din 6 noiembrie 2015:
" in data de 15.12.2015 proiectantul va preda studiul final pentru Sectiunea 1 (10.3Km) Sibiu – Boita si Sectiunea 5 (30.7Km) Curtea de Arges – Pitesti, iar in 15.07.2016 pentru Sectiunea 2 (26Km) Boita – Racovita, Sectiunea 3 (20Km) Racovita – Valeni, Sectiunea 4 (29.6Km) Valeni – Curtea de Arges si Sectiunea 6 DN73C Tigveni – Ramnicu Valcea".
Deci cetatenii sunt informati prin Comunicatul mentionat mai inainte, ca traseul Autostrazii Sibiu –Pitesti este déjà stabilit pe ruta: Sibiu – Boita – Racovita – Salatruc – Valeni – Tigveni – Curtea de Arges – Pitesti. Se mai mentioneaza si sectiunea Tigveni – Ramnicu Valcea; pentru aceasta sectiune nu se face nicio prezentatre, adica nu se stie nimic.
Dar cu Sectiunea: Cainenii Mari – Boisoara – Perisani – Salatruc, cu o lungime mai scurta decat celelalte sectiuni insumate, care nu este studiata, si care ar duce la o valoare a investitiei mai redusa, cu cel putin 70 milioane euro.ce ne facem?!!
Pai ce facem, ne jucam de-a dezbaterea publica??? Intre Caineni – Boisoara – Perisani – Salatruc, pe coridorul DN7D (existent), in care Autostrada ar avea cea mai redusa valoare de investitie, nu s-a studiat nimic! Proiectam "dupa ureche", precum cântă țambalagii?!
Se trâmbițează in mass-media ca ,,au fost scoase pentru dezbatere publica 5 variante de traseu pentru Autostrada Sibiu – Pitesti. Veniti cetateni ai Romaniei si alegeti-va Varianta pe care o vreti, ca noi vom face Autostrada pe unde ne taie capul!!!"
Ne jucam cu fondurile Uniunii Europene? Suntem seriosi sau facem glume proaste?

SC CONSITRANS SRL

ing. Gh. Buruiana
Consilier proiectare drumuri si autostrazi

7 decembrie 2015"

[nedcatalin]

@Ionut: la discutii, ati abordat si subiectul semnalizarii catastrofale de pe A1?

[Dominik]

Azi am auzit la Radio Resita ca Tim-Lug se deschide pe 16

[Ionut]

@Ionut: la discutii, ati abordat si subiectul semnalizarii catastrofale de pe A1?

Nu. Nu am vorbit si despre asta. Am publicat pe facebook (canalul oficial API) si parca si aici pe forum cele doua pagini. Si am parcurs practic tot ce era in cele doua pagini. Legat de A1, i-am promis lui Catalin Homor (Directorul General CNADNR) ca o sa-i dam poze cu rigolele infecte de pe A1 Centura Sibiu (si de pe oriunde mai gasim). I-am promis, asa ca va rog eu din suflet sa faceti un efort si sa ne trimiteti poze cu toate rigolele si spatiile de servicii infecte pe care le gasiti. Ne-a promis ca o sa ia masuri sau macar sa influenteze autoritatile locale (?) sau cine se ocupa exact de intretinere pe acele segmente.

Bine ca mi-am adus aminte. Asteptam cu interes poze, in special de pe A1.