Canalul Dunare-Bucuresti

[subway]

Si eu am auzit de o intentie legat de ecluza de la Straulesti, dar nimic concret, doar vorbe.

[Cristi N]

Baietii de la 2ride au facut o plimbare de-a lungul canalului Bucuresti - Dunare, tronsonul 1 Decembrie - Budesti. Link

Suntem în 22 decembrie 2019, se împlinesc 30 de ani de la revoluția din 89' și e prima zi după solstițiul de iarnă ceea ce înseamnă că a început iarna astronomică. Pentru motocicliști și optimiști de azi începe să crească ziua, și nopțile vor fi din ce în ce mai scurte. Dar cel mai important pentru noi este faptul că azi s-au anunțat 15 grade cu plus și cer senin.
Deci este o zi perfectă pentru o tură cu motorul. Ne-am propus să explorăm malurile râului Argeș de la 1 Decembrie până la Budești, adică până unde se varsă Dâmbovița în Argeș. Această porțiune face parte din faimosul Canalul Dunăre – București, lucrare începută pe vremea lui Ceaușescu în 1986, și oprită în 1989. De atunci nu s-a mai făcut absolut nimic. Doar s-a mai furat ce s-a putut. De-a lungul traseului propus veți vedea tot felul de ruine ale lucrărilor începute: poduri, maluri înălțate și betonate, ecluze și tot felul de alte amenajări rămase în paragină.
Vă voi descrie condițiile de drum întâlnite de noi pentru că este genul de drum pe care probabil că îl veți parcurge toamna târziu sau la începutul primăverii când nu sunt condiții prielnice la munte. Noi am prins o zi destul de calduroasa, dar peste noapte s-a strans foarte multă umezeală. Prin urmare drumul era umed și pe alocuri zone cu noroi și cateva bălți mai serioase.
Intrarea pe segmentul de drum offroad propus se face în localitatea 1 Decembrie chiar înainte de podul peste Argeș. Vom începe de pe malul stâng pentru că în zona asta malul a fost sistematizat și drumul merge pe coronamentul unui dig. Aici drumul este destul de bun,  sunt doar câteva denivelări, ceva pietriș așa că este practicabil și pe vreme mai umedă.
Imediat după ce se termină satul Copăceni, în apropiere de Ecluza Copăceni, am dat peste o porțiune de drum plină de noroi. Nu e o problemă pentru că mai există un drum către stânga care ocolește zona cu probleme și iese la un drum asfaltat. Asfaltul nu ține prea mult și vom reveni la drum de pământ. De aici urmează o zonă împădurită așa că dacă a plouat de curând, sunt șanse mari să dați peste noroi și băltoace mari. Nu ar trebui să fie foarte dificil de trecut pentru că totuși pe drum există suficientă piatră cât să aveți o aderență decentă.
Odată ieșiți din pădurice, drumul devine din ce în ce mai bun și mai lat. Pe porțiunea asta se poate merge lejer cu 70Km/h. Drumul este aproape perfect, nu există nicio groapă. În curând veți ajunge la podul de cale ferată de lângă Grădiștea, care ar fi trebuit să lege Bucureștiul de Giurgiu. Acest pod nu a fost niciodată finalizat așa că dacă vă vine să credeți, nici până în prezent nu există cale ferată directă între București și Giurgiu. Și ca lucrurile să fie și mai triste, pe acest traseu s-a construit prima cale ferată pentru pasageri din România între anii 1865 și 1869.
După ce trecem de podul neterminat de la Grădiștea, în câțiva kilometri vom ajunge la un pod improvizat peste Argeș. Suntem în dreptul satului Gostinari. Acest pod a fost construit din tuburi de beton peste care s-a turnat pământ și pietriș. Probabil că a fost făcut pentru Șantierul Canalului Dunăre – București dar nu a fost finalizat niciodată. Iată că după 35 de ani podul este încă folosit. Aici vom trece pe malul drept pentru că pe cel stâng drumul este asfaltat și nu e foarte fun. În schimb, drumul de pe malul drept devine din ce în ce mai spectaculos. Asta pentru că pe partea dreaptă malul are pe alocuri aspect de faleză cu o înălțime de aproximativ 20 m.
La vreo 4 km de la podul de lângă Gostinari drumul de pe malul Argeșului dispare. Vom face dreapta pe un drum care ne scoate în DN5A și după 4 Km vom coborî din nou pe malul râului la drumul de pământ.
Vom urma cursul râului pentru încă aproximativ 7 km. Drumul are cam același aspect pe această porțiune, se merge pe un dig relativ drept și fără prea multe denivelări. La Hotarele putem vedea un pod proiectat de faimosul inginer Anghel Saligny. Drumul continuă cu același aspect ca și până acum încă vreo 10 Km. În apropiere de Budești este punctul de vărsare al Dâmboviței în Argeș. Aici vom încheia acest segment. Puteți face un ultim popas pe digul înalt de lângă podul de peste Argeș. De aici se poate admira ultima ruină de pe traseu: ecluza Budești.
Acest segment de drum poate fi parcurs fără probleme pe vreme uscată. Dacă a plouat de curând sau a fost acoperit de zăpadă și s-a topit, atunci mai mult ca sigur veți da peste porțiuni cu noroi  care pot fi impracticabile. Ca peisaj, drumul este plăcut dar din păcate civilizația oamenilor lasă de dorit. Lângă toate satele, pe marginea drumului e plin de gunoaie deși sunt convins că toți au serviciu de salubritate în sat.
Dacă mai aveți timp, puteți continua pe malul Argeșului până la vărsarea în Dunăre adică până la Oltenița. Mai sunt vreo 25 km.

[carutasul]

Interesant. Într-o vreme intram cu mașina imediat după pădurea Cornetu și mergeam.... până mă plictiseam (Pruni, Dumitrana, Dărăști, cred că am ajuns până aproape de 1Decembrie o dată) . Acum - cinci șase ani probabil or fi trecut-  au pus niște baraje ca să nu poți intra ( bănuiesc că împotriva hoților de lemne) și drumul pe lângă pădure s-a stricat destul de rău dar sunt destul de sigur că drumul tehnologic e în continuare în stare bună. Cu motorul se poate merge probabil fără probleme, și farmecul e că locurile sunt destul de pustii. Îmi propusesem să încerc și pe malul celălalt dar n-am mai făcut-o.

[dan tm]

E de necrezut ca asa ceva este in proximitatea capitalei tarii.

[Cristi N]

Avem si partea a doua a plimbarii in lungul Argesului: 1 Decembrie - baraj Mihailesti - Bolintin.

[TibiV]

Imi pare rau, dar este o filmare doar despre drumuri mocirloase si motociclete "cool".

ZERO despre canal....

Imi permit sa spun asta, pentru ca in urma cu vreo 10 ani am parcurs tot traseul canalului de la fostul-viitor port 1 Decembrie pana la Budesti (confluenta Arges - Dambovita).
Calatoria a durat aproape 9 ore. Si l-am avut alaturi pe proiectantul canalului, Dumnezeu sa-l odihneasca...

Este sinistru sa vezi cate resurse au fost consumate pe acest proiect, fara vreo finalitate...
De exemplu podul/viaductul care apare in prima filmare (langa Budesti)... Un pod care pleaca de niciunde si ajunge nicaieri..
Din pacate, canalele navigabile nu se pot face "half-profile". 

[Cristi N]

Scopul filmarii a fost orientat strict catre partea moto. Am pus-o aici doar in ideea ca e o continuare a primului trosnon si despre obiectivul asta nu prea sunt informatii, pe principiul e ceva mai bun decat nimic.

La ultimul paragraf as mai adauga un lucru sinistru: gunoiul aruncat oriunde s-a putut.

[RaduG]

Licitația de pe SEAP cu titlul: [CN1028595] - Reactualizare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul de investitii: ''Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte'' apare ca anulată.

https://www.e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100113858

Interesant SF-ul Iptana din 2009 prezent în documentație.

[RaduG]

Din această documentație, am extras ,,Sinteza Generală, Volumul I, Memoriu Tehnic", care începe cu istoricul și se termină cu fezabilitatea. Chiar dacă nu se va executa canalul, documentația merită să rămână.

53 de pagini, enjoy:




































































































































































Powered by API/PUM imgur uploader

[TibiV]

... in urma cu vreo 10 ani am parcurs tot traseul canalului de la fostul-viitor port 1 Decembrie pana la Budesti (confluenta Arges - Dambovita).
Calatoria a durat aproape 9 ore. Si l-am avut alaturi pe proiectantul canalului, Dumnezeu sa-l odihneasca...

Este vorba despre inginerul Avadanei. Al treilea in lista de semnaturi de pe pagina 1 (conform numerotarii) a documentului postat de RaduG.
Semnatura lui este si ultima, cea care incheie documentul....

[dan tm]

S-a depus ceva muncă, nu au fost surprinsi de lipsa studiilor din teren ca la autostrada sau la CORIDOR.

Am avut un coleg care a fost topograf la trasarea digurilor. Detasat de aici din Timiș. Judetele aveau fiecare sectorul de executie, trasare, executie etc. trebuiau sa lucreze corelat cu judetul vecin de sector.

Oare care era soarta amenajarii daca era gata in momentul 1990?

[RaduG]

Soarta ar fi fost una bună dacă se puneau în funcțiune hidrocentralele și se făceau și amenajările colaterale de irigații pentru cele 150.000 de hectare.
Probabil partea de transporturi agabaritice de la IMGB și celelalte întreprinderi pe Dunăre ar fi picat după revoluție, precum și transportul de cărbune din valea Jiului pe Dunăre către CET-urile din București.
La momentul când s-au făcut calculele de transport, nevoile erau altele, și spre București și dinspre București.

De exemplu, canalul siderurgic de la Călărași, care era complet operațional la revoluție, cu macarale de cheu, benzi transportoare, etc și pe care s-a adus cocs pentru combinatul siderurgic, acum zace colmatat odată cu dispariția combinatului. El a fost creat într-o logică mai largă, in care Combinatul Siderurgic Călărași (CSC) ar fi primit minereu de fier din Brazilia-Port-Constanța-Canal Dunăre-Marea-Neagră-Dunăre, iar tot pe canalul siderurgic ar fi plecat la export laminatele de la cel mai lung laminor din țară, care nu ar fi încăput nici pe rutier nici pe feroviar. https://www.google.ro/maps/@44.2006808,27.2917316,3a,75y,21.46h,91.06t/data=!3m6!1e1!3m4!1s7N10Q_YnxbKNOmB6UBbB3w!2e0!7i13312!8i6656

Canalul Dunăre-București este însă diferit economic de mono-scopul canalului siderurgic Călărași, și probabil, cu o finanțare EU, si-ar recupera banii investiți din producerea de curent și irigații.

[dr4qul4]

Canalul asta rentabil? 
Irigatiile traditionale nu sunt subventionate de UE. Asa ca daca s-ar face, s-ar face cu bani de la buget. Multi bani de la buget si degeaba.
In privinta transporturilor... exista vreo barja care ar fi avut loc pe Dambovita? Sau o facem navigabila doar pt barcute de agrement...cu turisti care sa admire statia de epurare .

[TibiV]

Potrivit planurilor, Dambovita ar fi trebuit sa fie navigabila in amonte de Budesti exclusiv in scop turistic - de aici si exista acelui "port turistic" la Glina, cu discutia despre podul de pe A0.... Portul Glina nu avea prevazute echipamente de cheu pentru marfa - doar parcari pentru autocarele care vor prelua turistii occidentali...
De altfel Dambovita nu avea prevazuta nici o ecluza in amonte de Budesti - deci circulatie "rapida" Budesti-Glina si retur, pentru motonave de pasageri.
Iar statia de epurare Glina s-a initiat (atunci, pe vremea lui Ceausescu) pentru ca Dambovita era - efectiv - un rau de rahat. Toti turistii si-ar fi vomitat si matele...

Barjele erau in schimb programate exclusiv pe Arges, iar de la Budesti pana la Portul 1 Decembrie mai erau inca 3 sau 4 ecluze.
Este drept, in portul 1 Decembrie era si o dana de pasageri. Dar acolo nu erau probleme olfactive, Argesul nu a fost niciodata canalul de dejectii al Bucurestilor...

[dan tm]

@dr4qul4

Dar care irigatii sint subventionate? nu iti faci dosar de fonduri europene? se dau foarte usor pentru dovleac si mazare.Iti faci un PFA si ai nevoie de doua hectare de teren.

Eu am intrebat care ar fi fost soarta canalului daca in 1990 era deja construit la fel cum erau deja cele doua canale din Dobrogea.
______________________

@TibiV

In studiu precizeaza port la Glina pentru barja + impingator, dana de bunkeraj, dana de pasageri, noduri hidrotehnice la Tînganu si Cucuieti cu ecluza si centrala electrica.