Canalul Dunare-Bucuresti

[Harry]

^^

Memoriul justificativ - planul director de sistematizare al municipiului Bucuresti, 1 noiembrie 1934, intocmit de arhitectii: Duiliu Marcu, G.M. Cantacuzino, R. Bolomey, Ioan Al. Davidescu si inginerul Teodor Radulescu.

L-am urcat acum pt cine vrea sa-l descarce, linkul e valabil 7 zile:

https://we.tl/t-xtTwvxM4V7

[Harry]

Am facut o trecere in revista a proiectului:

In anul 1927, inginerii  Alexandru Davidescu  si Dimitrie Leonida realizeaza primul studiu pentru construirea unui canal navigabil intre Bucuresti si Dunare si transformarea capitalei in port fluvial.



Denumit oficial canalul Bucuresti - Arges, traseul depasea 70 de km, iar pe cursul acestuia au fost proiectate o serie de porturi in jurul carora se dorea dezvoltarea de depozite si obiective industriale de productie.

La sfarsitul lui 1934 se renunta la proiect intrucat nu este rentabil din punct de vedere financiar.

In 1986, dupa 4 ani de proiectare se da startul lucrarilor la Canalul Dunare - Bucuresti.



5 august 1986 | foto: http://www.comunismulinromania.ro/

Pe raul Arges se realizeaza 95 de kilometri de amenajari hidro intre podul feroviari Gradinari si Dunare, canalul fiind proectat pentru ambarcatiuni de maxim 2.000 de tone. De asemnea se incepe amenajarea porturilor Oltenita si Bucuresti - 1 decembrie.

Pe raul Dambovita se preconizau lucrari pe o lungime de 31 km permitand accesul barjelor de pana in 1500 de tone (capacitate maxima/convoi) + impingator.

In 1990 cand sunt oprite lucrarile porturile Bucuresti si Oltenita erau racordate la reteaua rutiera si feroviara, porturile fiind finalizate in proportie de 90%, protul Bucuresti avand finalizata inclusiv prima magazie de marfuri. 

Pe raul Arges erau finalizate 90% dintre traversari: poduri rutiere, feroviare si linii electrice. De asemenea excavatiile erau la 73%, digurile erau finalizate in proprotie de 69%, 39% din suprafata era betonata, taluzurile erau finalizate in proportie de 36%, iar 24% dintre echipamentele necesare erau instalate. In plus fundatiile nodurilor hidro erau finalizate in proportie de peste 90%.

Noul pod feroviar de la Gradistea era finalizat in proportie de 90% .

Pe Dambovita se realizeaza decolmatarea si largirea albiei si montarea dalelor de beton pe bieful 3. In portul Glina se finalizeaza cheurile, bazinul portuar si o mare parte din platforma portuara. La Tanaganu se finalzieaza fundatiile ecluzei, descarcatorului de ape mari si a hidrocentralei. Se sistematizeaza bieful 3 (Glina - Tanganu) si se reface infrastructura rutiera aferenta.

Dupa 1990 se finalizeaza acumularea Mihailesti - Cornetu si se completeaza bresele din digurile existente.

La nivelul anului 2000 situatia se prezenta astfel: caile ferate au fost furate si duse la fier vechi, elementele de beton au fost sparte pentru extragerea fierului si valorificare acestuia, aceeasi lucru s-a intamplat si cu tablierele metalice ale podului Gradistea. Multe dale de beton si piatra bruta au fost la randul lor furate.

In 2009, asocierea IPTANA – ISPH - AQUAPROIECT realizeaza un nou studiu pentru finalizarea canalului.


traseul canalelor navigabile



ecluza Oltenita


ecluza Tanganu


ecluza Budesti


ecluza Gostinari


ecluza Copaceni


ecluza Cucuieti

Portul Bucuresti - 1 Decembrie:  Este calculat pentru derularea unui trafic de 20 milioane tone/an. Dispune, de asemenea, de dane pentru activitatea turistica si de pasageri, precum si de dane tehnice. Platforma portuara insumează 221.000 m2, iar 115.000 m2 reprezinta suprafata destinata extinderilor ulterioare. Pe platforma portului este prevăzuta si cladirea multifunctionala pentru conducerea si exploatarea intregii activitati aferente caii navigabile Bucuresti si Dunare. Portul dispune de legatura feroviara la statia Bucuresti – Jilava in lungime de 8,5 km si racord rutier la DN 5 Bucuresti – Giurgiu.





Portul Bucuresti - Glina:  Dispune de dane operationale cu lungimea totala de 300 m pentru operare de marfuri, dana de pasageri si dane tehnice. Suprafata platformei portuare este 72.500 m2, iar suprafata zonei rezervate extinderii este de 67.500 m2. Portul asigura un trafic de 4 milioane tone/an. Este prevazut cu accese rutiere si racord la sistemul feroviar (la statia Bucuresti – Sud). Constructiile de exploatare de pe platforma portului, in prima etapa sunt de tip container.




Portul Oltenita:  dispune de fronturi de operare atat pe malul stang al Argesului in zona de confluenta, cat si la Dunare, imediat in aval de confluenta, cu lungimea totala de 310 m, dane destinate activitatii turistice, de pasageri sau pentru activitati tehnice. Suprafata totală a platformei portuare este de 73.000 m2. Se are in vedere si o extindere cu suprafata de 192.000 m2. Portul dispune de racorduri rutiere si legatura feroviara la reteaua CFR. El este echipat pentru un trafic de pana la 3 milioane tone/an.

[carutasul]

wow, câte ecluze. Cât ar fi făcut o navă de la Oltenița la 1Decembrie? O săptămână?

[subway]

Un proiect faraonic lipsit de orice justificare realista.

[carutasul]

Păi dacă un inginer din 1934 îți zice că ești scump, te duci și te culci   Ăia  erau oameni serioși....
Ce aș vrea însă să văd e un proiect de remediere a situației pentru că nici așa nu poate fi lăsat, ori mai dărâmi din construcții, ori le revalorifici, poate unele porțiuni pot fi folosite pentru agrement, vaporașe, ștranduri. Pentru cei care vor să învie proiectul poate facem un parc tematic "megalomania lui Ceașcă"

[Ionut]

Stați ma, nu vin investitorii să îl termine în pepepe? Hateri...

[carutasul]

Sincer, eu mă gândeam ( că tot sunt la 2km de barajul de pe Argeș) dacă n-ar merge făcut altceva, o parcare pentru yacht-urile "băieților deștepți" de exemplu, ca să aibă un loc aproape unde să le expună, că la Constanța e cam departe   Plus că "pe Argeș în jos" sunt unele locuri foarte frumoase ( și departe de "civilizație" ) deci în ppp cred că s-ar putea face multe chestii frumoase, dar sigur nu transport. Vorba ceea, linia ferată de Constanța e singura care merge la 160km/h...

[carutasul]

Btw, până acum câțiva ani le ofeream musafirilor mai speciali o plimbare de-a lungul Argeșului, pe ceea ce cred că era drumul tehnologic,  mergeam până aproape de 1Decembrie, cred că se mai putea merge în continuare. Acum s-au  stricat drumurile până acolo și pe o porțiune au blocat și pădurarii accesul auto, dar cred că drumul tehnologic e în continuare practicabil și probabil se poate ajunge pe el din localitățile din aval. E aproape de București, dar zona pare "imemorială" o dată ce te-ai depărtat de DN6 . Cu bicicleta îmi e cam teamă pentru că erau câțiva ciobani cu câini pe lângă pădure.

[Ionut]

Păi ca sa il transformi din transport în agrement iti trebuie revizuire de SF mai întâi. Bine, nu ca pentru transport nu ar fi nevoie. Doar zic ca trebuie studiate atent soluțiile... dacă exista solutii fezabile.

[Harry]

Daca in '90 lucrarile s-ar fi conservat ar fi fost oarecum ok sa fie finalizat proiectul. Dar la halul in care a ajuns acum chiar ar fi o tampenie sa ingroape banii in asa ceva. Singura investitie necesara aici e in podul ala de CF. Atat

[carutasul]

păi oricum zona trebuie măcar ecologizată, nu știu ce construcții mai sunt la suprafață dar câte ceva e, chiar și pentru asta trebuie niște lucrări nu?   

[Harry]

Sincer? ) nu cred ca  e nevoie , zona nu e poluata cu hidrocarburi sau chestii radioactive ori mai stiu eu ce substante f toxice. Sa cureti toata suprafata aia ar insemna niste costuri imense.

[subway]

Pentru transport nu e o solutie, nu are niciun rost sa aduci Dunarea la Bucuresti pentru marfurile vrac produse in capitala, e suficient sa reabilitezi calea ferata spre Giurgiu, ieftin si eficient.
Pe Arges in jos, da, dar lasa-ma sa continui parafraza, <altul mai mare si mai frumos=> podul ala daramat si nerefacut de atat amar de vreme, o rusine si o ofensa nationala pe prima cale ferata romaneasca>, atat si nimic mai mult.
Nu numai acei ingineri <adevarati> s-au opus imbecilitatilor trufase ci si urmasii lor de la Ape si de la Transporturi.
Nu-l agreez deloc pe d-l C.P.Tariceanu dar a reluat perfect argumentatia mai zilele trecute...
Pe de alta parte nici pentru irigatiile d-lui De-aia nu prea se potriveste, nu are un debit rezonabil de apa vara pentru asa ceva si taman in perioadele de seceta apele Argesului s-ar duce la alimentarea cu apa potabila a capitalei nu la cucuruz...m-as orienta mai degraba spre ceva acvacultura sau piei de bizami...
Pentru navigatie nu are pescaj suficient fara baraje si ecluze, exclus fara astea datorita debitului variabil...
Ecologie?
Da!
Egrete, papura si cormorani!

[ghrt]

Poate o să râdeţi, dar la una din ecluze este singura baltă cu apă limpede pentru scufundări de agrement open-water din tot ce am văzut şi mi s-a povestit din Muntenia şi Moldova (pe locul 2 sunt lacurile de la Doaga, lângă Focşani). Am văzut acolo ce am cautat (zadarnic) în Deltă. Păcat că malurile sunt pline de gunoaie.

Subscriu la ideea că singurul lucru care merită salvat e podul de CF, e incredibil să nu existe tren viabil între Bucureşti şi GR. Faptul că nu a fost refăcută legătura după atâţia ani şi că s-a scos balast atât de aproape de pod spun multe, inclusiv că vorbim discuţii despre acest proiect.

Agrementul nautic la noi este în principal cu caiacul, unde contează să fie cât mai puţin beton şi cât mai multă natură. Un bun exemplu lângă Bucureşti e delta Neajlovului. Cine vrea să defileze cu barca cu motor o poate face pe Snagov... şi cine vrea să se dea o face în Deltă. Herăstrăul e bun pt caiac şi dinghy.

Pentru sporturi nautice în Bucureşti:
Ar fi frumos să fie făcută o bază serioasă pe Lacul Morii şi înverzită zona, şi reabilitată cumva rigola numită Dâmboviţa.
Pe Herăstrău au fost lupte puternice pe bazele sportive, duse de antrenorii de la cluburi împotriva tuturor.
Din ce auzisem s-a ratat şi reabilitarea proiectului cu ecluzele pe Colentina: iniţial au fost prost proiectate, acum ar funcţiona dar ALPAB a cumpărat vaporaşe prea late sau ceva de genul.

[carutasul]

Eu nu mă pricep la sporturile nautice, dar am menționat "deturnarea" proiectului în turism ca fiind o formă de valorificare, pe cât se poate, a lucrărilor deja făcute. Ce anume s-ar putea face în zona turistică nu știu precis, dar sunt sigur că sunt oameni care știu. Avantajul e tocmai apropierea de București, Bucureștiul duce încă lipsă de suficiente zone de agrement în apropiere.