Canalul Dunare-Bucuresti

[shift2rail]

^exista alocare financiara in PNRR ptr terminarea lucrarilor la canal? in articol se face referire la 2.7 mld eur deja investiti, o suma uriasa deoarece vb in preturi din anii '80.

e adevarat ca UE prin pactul ecologic privilegiaza rail- si water-ways la finantarea TEN-T, posibil ca ministrul sa se bazeze pe ceva...

[tom_sawyer]

[CN1045709] Reactualizare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul de investitii: ''Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte''

1. Ofertant unic : TPF INGINERIE SRL,

2. Ofertant unic : AQUA PROCIV PROIECT S.R.L.,

Ofertant castigator: AQUA PROCIV PROIECT S.R.L.
Valoare contract: 5.697.520 RON

http://e-licitatie.ro/pub/notices/ca-notices/view-c/100350560

[shift2rail]

Cam putin, 1 mil euro, ptr un canal atat de mare, Dunare-Bucuresti.

[GIV]

   pai ce, nu se poate rezilia contractul ca banii nu sunt suficienti? si asa mai trec x ani...

[shift2rail]

In asteptarea reactualizarii (a cata oara?) SF-ului:





Powered by API/PUM imgur uploader

[Oneinthecrowd]

Probabil asteapta dupa Academie sa actualizeze DEX-ul. 

[shift2rail]

Canalul a fost prins in TEN-T Core, Coridorul 9-inland waterways, are vocatie la finantare nerambursabila masiva, deci va fi construit chiar impotriva vointei statului roman.

[horatiu.cosma]

In anii ăștia cu încălzire globală în care apa devine o resursă tot mai prețioasă și în care se fac investiții tot mai mari pentru drămuirea ei inteligenta, unii visează mega canale comunistoide deschise, nu doar inutile, ci chiar mega dăunătoare pentru mediu și pentru dorința oamenilor de a profita de fiecare picătură de apă, prin care apa sa se evapore grupa mare. Eu am impresia că shift2rail e trol, pur și simplu nu pot fi susținute la modul credibil atâtea aberații pe metru pătrat pe toate threadurile. Felicitări pentru răbdarea de fier, Ionuț.

[dr4qul4]

exact la inceput subtraverseaza raul Zabrauti. Daca va fi navigabil...va fi doar pt gondole 

[shift2rail]

^^mon ami, daca ti-ar pasa de schimbarile climatice ar trebui sa stii ca fara decarbonarea transporturilor (aprox un sfert din emisii ghg totale) nu exista nicio sansa de a le incetini, la limita opri. Iar emisiile din transporturi nu pot fi reduse fara un transfer masiv al marfii, daca nu si al pasagerilor, de la routier( emitentul nr 1, de departe, in grupa transporturi) catre, primo, feroviar si, secundo, naval.

'Canalul' inseamna, by and large, sistematizarea raurilor Arges si Dambovita, deci impactul asupra luciului de apa, desi non-neglijabil, va fi limitat. Cat priveste risipa apei, daca ai fi studiat celelalte threaduri, ai fi inteles ca sunt evident impotriva  proiectelor faraonice de irigatii uzitate in anii '70/'80, gen canalul Siret Baragan. Amprenta de apa a agiculturii poate fi redusa prin practici prietenoase cu mediul: soiuri rezistente la seceta( de ex, sorghul e o alternativa excelenta la porumb si creste in... africa subsahariana) perdele forestiere intre sole, acoperirea vegetala a solului intre culturi ptr a evita evaporarea, samd.
One should try to educate himself, really.

Inapoi la subiect, ruta navala Dunare-Arges/Dambovita, asa cum e asumata de MT in Coridorul Rhin-Dunare:





Powered by API/PUM imgur uploader

[dan tm]

Sorgul nu sorghul iar daca merge in Africa nu inseamna ca noi sintem africani sa acceptam sorgul.
Sorgul se cultiva in Romania in alte scopuri.

[dr4qul4]

Giurgiu va fi la o aruncatura de bat pe CF. Ce rost mai are canalul?
Crezi ca poate sa concureze transportul de marfuri pe apa, intre 1 Decembrie si Oltenita, cu cel feroviar intre Bucuresti si Giurgiu?
Reactualziarea SF-ului actual va da un verdict in premiera pentru Romania: Navigatia pe Dambovita (segmentul Budesti-Glina) va fi nefezabila!
Au nevoie de hartii ca sa ingroape proiectul.

[shift2rail]

@dan tm : sorgul castiga teren an de an  in jumatatea de sud a Fr, unde conditiile pedo-climatice sunt, similar cu Ro, tot mai aride. Initial am fost sceptic vis a vis de acest inlocuitor, dar avantajele sunt nete in fata porumbului: consum muuult mai redus de fertilizatori, apa, lucrari agricole, etc:

https://www.web-agri.fr/sorgho/article/224903/la-culture-du-sorgho-gagne-du-terrain

@dr4qul4: nu e nimeni dogmatic, sa asteptam concluziile SF-ului; imho, cazul economico-ecologic ptr aceasta ruta navala e mai puternic astazi decat in anii '80 cand proiectul constituia mai degraba un motiv de stima ptr familia faraonului local.

[frunzaverde]

@shift2rail - scopul principal al canalelor navigabile este transportul de marfa neperisabila la vrac - carbune, minereu, cereale. Vitezele sunt incredibil de mici (2-5 km/h, incluzand nodurile hidrotehnice), frecventa de transport este foarte, foarte, foarte slaba (mai ales daca canalul e unidirectional si reversibil), capacitatea vrac e cea care e foarte mare.

Ori zona Bucuresti nu are nici nevoie, si nici nu produce nimic "la vrac". Termocentralele tip CET, din fericire, s-au inchis sau au fost convertite de la carbune/pacura grea in productie pe gaz. Siderurgii, cocserii, etc. zona de sud a Bucurestiului nu are si nu a avut niciodata. Agricultura cerealiera deja are capacitati de stocare excedentare cu un ordin de marime (s-au construit foarte multe silozuri de stocare pentru urgente, multe niciodata folosite), de-a lungul cailor ferate - transferul cerealelor de pe CF pe naval nu are sens, deja e hiper-eficient. Pasageri la vitezele alea nu ai cum cara.

Si inainte sa scrii, uita-te un pic la cum arata "canalul" - e absolut penibil ca capacitate, si ca ruta de transport. "Portul" Bucuresti este mai mic ca o singura hala acoperitadin "dry port"-ul logistic de la A1.

P.S. Sorgul ca cultura agricola este eficient doar daca e cultivata ca planta perena. Pentru asta, ai nevoie sa fii in zona de rezistenta (scara USDA) 9a - 12, adica clima blanda, calda, preferabil foarte calda, neexpusa la inghet. Mare parte din Franta este 9a/9b, toata partea de sud, si toata partea de vest, inclusiv coasta Atlantica pana in Bretania, restul fiind 8a/b. Romania este in zona 4b/5a/5b (muntii), 6b (Transilvania), 7a (Campia Romana, Podisul Moldovei) si 7b (Oltenia si sudul Munteniei). 8a, cea mai "aspra" situatie pentru plante in Franta este cea mai "dulce" in Romania, si exista doar pe cateva sute de kilometri patrati in Oltenia.

De aia ei cresc sorg si orez, noi crestem porumb si grau. Clima din Romania e puternic continentala, plantele care rezista "la noi" nu sunt cele asteptate la latitudinea noastra in Vestul Europei. Bucurestiul e pe aceiasi zona de rezistenta a plantelor (USDA) cu... Stockholmul, nu cu Parisul sau Nisa, cum i-ar zice latitudinea. Si poti vedea asta in vegetatia naturala, care nu seamana cu cea din Franta.

Schimbarile climatice nu ne vor muta inspre 9, ci mai degraba, prin accentuarea caracterului continental, vom ramane tot la 7-8.

[shift2rail]

^porumbul are nevoie de 700 l/m2/an, media ultimilor ani a scazut in sudul Ro: Baragan de vest  este de max 400 l/m2, iar Baragan est si Dobrogea, sub 300 l.

Poate parea socant dar porumbul poate va fi pentru agricultura ce e motorul thermic ptr transporturi, o specie pe cale de disparitie, in conditiile unor primaveri
+veri din ce in ce mai aride.

Nu exista solutii miracol la problema agricolo-alimentara- probabil un mix de schimbat obiceiuri de consum catre proteina vegetala (e incredibil de ineficient si costisitor in resurse sa crestem porumb ptr a hrani  animale, care ulterior sa ne furnizeze proteina animala), soiuri adaptate-naut, linte, sorg, samd-, agricultura regenerativa low/min/no till + covor vegetal vara ptr retentia apei in sol, asolamente ameliorate, samd.

Legat de sorg, e adaptat excelent in Fr si in Ro, suprafetele cultivate sunt in crestere an de an, exista chiar o societate europeana a sorgului care si-a tinut congresul inaugural , acum cativa ani, la...Bucuresti. Si, cel mai important, e la fel de nutritiv ca porumbul.