Discutii diverse despre infrastructura feroviara

[tom_sawyer]

Soluții de valorificare și regenerare durabilă a activelor căilor ferate din zona Brăila-Galați – studiu Banca Mondială

În secțiunea ghidului de valorificare și regenerare durabilă a activelor căilor ferate române, sunt analizate mai în detaliu oportunitățile deschise de infrastructura feroviară la nivel regional, metropolitan și urban pentru orașele a căror zonă urbană și periurbană cuprinde mai mult de 110,000 de locuitori.
Printre aceste orașe se regăsesc și cele două municipii reședință de județ vecine, respectiv Galați și Brăila, ale căror dinamici de dezvoltare le vom prezenta mai jos.

1. Legături Metropolitane
Valorificarea infrastructurii feroviare existente și eficientizarea legăturilor regionale poate contribui la dezvoltarea orașelor mai puțin dinamice din județele Galați și Brăila ce se află pe rețeaua feroviară, precum orașele aflate în stagnare - Târgu Bujor și Tecuci, și în special cele aflate în proces de declin - Berești, Ianca, Făurei.
Creșterea frecvenței, ajustarea programului și îmbunătățirea serviciilor de transport regional astfel încât ele să se plieze mai bine pe nevoile navetiștilor (angajați, elevi-studenți), dar și a acelor locuitori care merg ocazional către orașele mai mari.
De asemenea, operaționalizarea legăturilor locale din zona Galați-Brăila ar facilita legăturile de transport sustenabile, făcând zona metropolitan să funcționeze într-un mod integrat.

2. Cartarea Activelor Locale

2.1. Municipiul Galați
Regenerarea integrată a zonei gării, vizând creșterea atractivității și dezvoltarea unui nod economic în proximitatea ei, posibil prin reconversia activelor publice existente și introducerea unor funcțiuni mixte. O direcție de dezvoltare ce ar stimula atragerea de investitori ar fi introducerea unor spații de birouri. Proximitatea față de gară ar face zona economică una de importanță regională
Optimizarea conexiunilor intermodale de la gară către alte puncte de interes din oraș, întrun mod integrat, vizând pe de-o parte schimburile dintre gară și autogară, dar și conexiunile cu transportul public local și cele pietonale și velo. Reconversia funcțională și adaptarea la scară umană pentru a facilita conexiunile nemotorizate.
Amplasarea unor puncte de staționare secundare astfel încât ele să fie aliniate cu alte puncte de interes din oraș, precum zonele cu activități productive și servicii, Combinatul Siderurgic, portul și zona liberă. Aceste noduri atrag angajați dincolo de limitele administrative ale orașului și astfel ele pot fi accesibile printr-o metodă de transport sustenabilă. Pentru asta este importantă și regândirea conexiunilor nemotorizate de la stație la punctele de lucru.
Facilitarea conexiunilor peste calea ferată, în zona gării, dinspre cartierele de locuințe spre zona de activități economice. Conexiunile sunt importante pentru calitatea vieții și conectivitatea locală și pot fi realizate la nivel cu calea ferată, prin pasarele ce pot juca rol arhitectural sau unde contextul o impune, prin traversări subterane.
Având în vedere că liniile de cale ferată reprezintă o barieră ce mărginește zona construită a orașului și sunt foarte apropiate de clădiri, acolo unde lățimea zonei de siguranță o permite, se recomandă plantarea de vegetație, pentru a creea o barieră fonică și vizuală, cu scopul de crește calitatea vieții.

2.2. Municipiul Brăila
Regenerarea integrată a zonei gării, vizând creșterea atractivității și dezvoltarea unui nod economic în proximitatea ei, posibil prin reconversia activelor publice existente și introducerea unor funcțiuni mixte. Prin gestionarea mai eficientă a parcărilor în zona gării și autogării și intervenții de regenerare a spațiului public, poate crește atractivitatea zonei pentru activități comerciale.
Modul în care este dispusă calea ferată este favorabilă introducerii unui tren urban de tipul train-tram, care să vină în completarea liniilor de transport public local și să deservească zonele rezidențiale ce momentan au o conectivitate mai slabă către centru și principalele noduri economice, precum zona industrială din nordul orașului.
Facilitarea conexiunilor peste calea ferată în special având în vedere proximitatea față de zonele de locuințe și impactul adus asupra întregului oraș, ea străpungând mijlocul orașului. În momentul de față deplasările nemotorizate din cartierele Chercea, Lacu Dulce, Brăilița către zona central sunt anevoioase. Se recomandă amplasarea unor poduri pietonale între conexiunile deja existente, astfel încât să crească permeabilitatea, infrastructură ce poate juca și un rol sculptural și poate fi integrat cu alte intervenții de regenerare, de exemplu prin concentrarea unor dotări de cartier și spații publice la capetele lor.
Trecerile se pot face și subteran, însă ambele soluții trebuie să țină cont de principiul accesibilității universale.
Conexiuni posibile:
• Cartierele Chercea - Gării: Str. D. Cantemir, Parcul Chercea - Gara Brăila - Piațeta Gării,
• Cartierele Lacu Dule - Obor: Maindan Lacu Dulce - Str. Bistriței - Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir (regenerarea curții școlii ca spațiu pentru comunitatea locală),
• Cartierele Brăilița - Plantelor: Str. Mircea cel Mare - Str. Liniștii.
Valorificarea fostei liziere CFR, aflată momentan într-o stare precară, scăzând atractivitatea orașului. Acestei zone îi poate fi redată funcțiunea de plămân al orașului, prin replantare, eventual și prin introducerea unor funcțiuni pentru comunitate sau prin parcelare poate fi valorificată în scopuri imobiliare, fiind necesare însă conexiuni peste calea ferată.

https://www.facebook.com/arfromania/









Powered by API/PUM imgur uploader

[tom_sawyer]

Propuneri de regenerare urbană în zona metropolitană Craiova

Ghidul de valorificare și regenerare durabilă a activelor urbane ale Căilor Ferate Române, elaborat de Banca Mondială (BM), include analize ale activelor feroviare și propuneri de regenerare urbană, inclusiv pentru Craiova.

Ca pol de dezvoltare regional, municipiul Craiova este principalul motor economic, iar o mai bună conectare pe cale ferată dinspre celelalte orașe și comune din județ și chiar din județele Olt, Vâlcea, Gorj și Mehedinți ar contribui la dezvoltarea zonelor mai puțin dinamice prin creșterea accesului la oportunități economice și a conectivității pe plan național și internațional, prin conectarea la Aeroportul Internațional Craiova.

De aceea, extinderea căii ferate înspre aeroport ar reprezenta un obiectiv de dezvoltare important pentru întreaga regiune, ce ar contribui totodată și la creșterea turismului și economiei regionale.

La nivel urban și metropolitan, pe calea ferată se pot consolida conexiunile spre atractorii dispuși de-a lungul acesteia, mai exact:
- uzina Ford Craiova, aflată în sud-estul orașului (halta Banu Mărăcine);
- zona de expansiune rezidențială din proximitatea uzinei (localitatea Malu Mare, și cartierul Veteranilor) prin introducerea unor noi puncte de staționare;
- cartierele de locuințe din nordul municipiului ce sunt mărginite de calea ferată, prin operaționalizarea și integrarea serviciilor de transport și regenerarea punctelor de staționare existente pentru servicii de transport de interes local (Gara Craiova, Craiova Triaj, Cernele, Bordei, Jiu); amenajarea acestor puncte de staționare este importantă pentru a oferi servicii de calitate, iar funcționalitatea acestei alternative de transport este influențată de conectivitatea locală din jurul stațiilor;
- localitățile Făcăi și Podari din sud, Cârcea și Pielești, din est, Ișalnița, Almăj, Coțofenii din Față și Brădești, din nord-vest, prin creșterea calității și frecvenței serviciilor feroviare utilizând punctele de staționare deja existente, regenerarea acestor gări și creșterea conectivității locale spre acestea, în special pietonale/velo.

Totodată, în studiul BM, a fost propusă regenerarea integrată a clădirii și zonei gării Craiova pentru a crește atractivitatea și calitatea spațiului public, vizând:
- transformarea spațiului dedicat preponderent parcărilor din fața gării într-o piațetă publică;
- diversificarea activităților din jurul gării și stimularea construirii de spații de birouri (preponderent prin regenerare) și modernizarea activităților comerciale pentru a transforma zona gării într-o adevărată poartă de intrare spre principalul nod economic din regiune;
- stabilirea unor culoare clare pentru schimburile intermodale spre stația de autobuz, autogară și pentru serviciile de taximetrie, prioritizarea mobilității pietonale și velo dinspre gară spre punctele de interes din zonă.

Alte măsuri propuse includ facilitarea conexiunilor pietonale și velo peste calea ferată, acolo unde aceasta desparte zone construite, ca de exemplu, dinspre cartierul Bordei sau Bariera Vâlcii, spre centrul orașului, crescând astfel accesul la servicii și dotări publice pentru locuitorii acestor cartiere.

În jurul punctelor de staționare existente (halte), în contextul creșterii frecvenței serviciilor de transport de interes local, se recomandă valorificarea terenurilor neproductive urmărind realizarea unui mix funcțional și atragerea de investitori în special în sectoarele generatoare de venituri mari, deci prin diversificarea activităților productive și logistice cu spații pentru birouri. Adaptarea la scară umană și facilitarea conexiunilor nemotorizate este, de asemenea, importantă pentru o dezvoltare orientată spre tranzit.

https://www.facebook.com/arfromania/







Powered by API/PUM imgur uploader

[tom_sawyer]

Infrastructura de transport a UE: 790 de milioane de euro pentru mobilitatea militară și civilă
03 Mai 2023

Comisia Europeană a lansat miercuri o cerere de propuneri în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility) care pune la dispoziție 790 de milioane de euro pentru proiecte care răspund nevoilor civile și militare.

Prin intermediul acestei cereri, UE accelerează investițiile în mobilitatea militară și sprijină proiectele de infrastructură care facilitează transportul trupelor și echipamentelor pe principalele sale axe de transport.


"Punem la dispoziție 790 de milioane de euro pentru proiecte care vor promova utilizarea mixtă a sistemului nostru de transport. Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a confirmat că trebuie să continuăm să îmbunătățim capacitatea infrastructurilor de transport, cum ar fi drumurile, podurile și căile ferate, pentru a permite forțelor armate și echipamentelor lor să se deplaseze cu ușurință în UE", a declarat comisara pentru transport, Adina Vălean.

Această cerere de oferte răspunde, de asemenea, măsurilor propuse de Planul de acțiune privind mobilitatea militară 2.0. Acest plan urmărește să faciliteze mișcările forțelor armate în Europa pentru a răspunde rapid și mai bine crizelor care apar la frontierele externe ale UE și dincolo de acestea.

euractiv.ro

[tom_sawyer]

^

Ce ar putea propune România?

Eu mă gândesc la o reabilitare Vințu de Jos-Sibiu-Podu Olt-Voila-(Brașov), pentru baza de la Cincu.

Electrificarea Războieni-Luduș-Tg.Mureș-Deda? Pentru transfer mai rapid Transilvania-Moldova. Cred că depășește cu mult bugetul.

Harta rețelei feroviare:
https://cfr.ro/files/ddr/ro%202023/Anexa%202.a%20%20.pdf

[frunzaverde]

Pe calea ferata - prioritate 0:

1. Cresterea portantei podurilor de cale ferata, revizuirea si reparatia lor.
2. Eliminarea restrictiilor de "nu se poate circula cu locomotive cuplate in multipla tractiune"
3. Eliminarea oricaror restrictii de viteza de <70 km/h datorate liniilor si terasamentelor slabite si ridicare VS la 100-120 km/h acolo unde linia originala are posibil asemenea facilitati.

Prioritate 1:

1. Asigurarea tractiunii electrice pana la bazele militare esentiale (Fetesti, MK, Cincu, Campia Turzii, Bobocu/Buzau etc.).
2. Asigurarea capacitatilor de incarcare-descarcare acolo unde e nevoie.

[dan tm]

Oare la tuneluri ar trebui umblat?

multe trenuri militare ocolesc pe la Ilva Mica.

[frunzaverde]

Pe magistrale, tunelele au gabaritul cel mai generos european, utilizat de NATO.

[tom_sawyer]

Se mută unele proiecte pe feroviar din PNRR pe fonduri europene normale. Mișto, nu? Poate cumpărăm trenuri cu hidrogen, în loc să reparăm liniile din banii din Programul Transport.

https://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=3356.msg424919#msg424919

[tom_sawyer]

[CN1060135] Studiu de Fezabilitate pentru "ELECTRIFICAREA A 8 SECȚII DE CIRCULAȚIE ALE SISTEMULUI FEROVIAR DIN ROMÂNIA" - Lot SRCF Brașov: Podu Olt – Sibiu – Vințu de Jos (linia 203 de la km 367+577- linia 210 până la km 81+300)

Data publicare: 01.10.2023
Autoritate contractanta: C.N.C.F "C.F.R." S.A. - SUCURSALA REGIONALĂ C.F. BRAȘOV - UNITATE OPERAȚIONALĂ

Valoarea totala estimata: 9.300.000 lei
Durata in luni: 24

Tip finantare : Fonduri bugetare

Depunere oferta
Data limita: 06.11.2023






În pregătire lansare licitație SF electrificare:

București - Pitești (Chitila (km 10+050)- Călinești (km 95+000))

De la Călinești la Pitești ce se întâmplă?




Pitesti - Slatina - Craiova - Ramnicu Valcea - Podul Olt (Sibiu)

Pajura (4+487) - Aeroport IHC T1

https://transparenta.infofer.ro/obiective_bs/

[AdiM]

Probabil ca au gandit loturile pe raza carei regionala apartine sectia. Pana la Calinesti e limita regionalei Bucuresti si de acolo incepe regionala Craiova.

[Senerslav]

Salutare, vreau sa va prezint acest clip cu densitatea liniilor de cale ferata din europa in functie de tara pe o suprafata de 1000 de km ². Informatiile sunt preluate din surse oficiale. Mutumesc pentru timpul acordat!

 

[tom_sawyer]

^^^

Și pentru linia Arad-Oradea vor să pergătească SF pentru electrificare.

https://transparenta.infofer.ro/obiective_bs/

[MarianD]

Sa presupunem ca s-ar începe și electrificare Arad-Oradea.
Satu-Mare, Jibou, Baia-Mare, vor rămâne multă vreme paradis diesel. Vedem dacă și când se rezolva asta prima data, apoi ar merge discutat de un Oradea-Valea lui Mihai-Carei-Satu Mare-Halmeu deși ungurii nu au nici un plan de partea lor. Ideea e ca exista ceva trafic important de marfa pe secția asta, care ar beneficia din plin de tracțiunea electrica, poate chiar mai utila decât Arad-Oradea. Și 3 puncte de trecere frontiera, fără Oradea.

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Rail_transport_in_Hungary#/media/File%3ARailway_map_of_Hungary.png

[GML]

Linia intre Debrecen si Nyirabrany nu e foarte buna, si nu prea au planuri acolo. Recent au terminat intre Püspökladány si Biharkeresztes, deci nu prea cred, ca o sa faca ceva. Plus ca au probleme si cu fondurile europene.

[Vlad94]

Se pare ca in proiectul de electrificare apare si Iasi-Vaslui-Tecuci. Bine ar fi ca tot atunci sa se si dubleze complet sau daca macar intre Grajduri si Rebricea (12km) respectiv Munteni-Vaslui(3km).