Autostrada A8 Târgu Mureș-Iași

[RataRR]

^^Problema cu supracontractarea nu e ca se face neaparat, ci ca toate proiectele impinse in fata ca fiind pe fonduri europene nu par sa aiba alta sursa de finantare de rezerva. Deficitul trebuie sa scada, deci de undeva trebuie sa se taie, si realitatea e ca marea majoritate a proiectelor "pe fonduri europene" se vor bloca din lipsa de bani, daca nu se gaseste rapid o solutie. O prioritizare ar trebui sa apara ca sa nu ne trezim cu sute de kilometri de santiere semi-abandonate, incercand sa facem tot in acelasi timp.

[tom_sawyer]

Tom_Sawyer, iti respect opinia, apreciez efortul de documentare pe care l-ai facut, dar permte-mi sa nu fiu de acord cu ea. Sincer, eu prefer varianta supracontractarii[...]
Pe hartie lucrurile par asa cum le prezinti tu. In realitate, nu e chiar asa.
[...]se pot gasi solutii, si anume: mutarea altor fonduri europene necheltuite catre transporturi, continuarea proiectelor pe viitoarele exercitii financiare, obtinerea altor credite externe sau finantarea pur si simplu de la buget.
[...]nu e deloc o solutie confortabila pentru guvernanti sa renunte la oricare din aceste proiecte de maxima utilitate. Prefer sa ii punem in dificultate sa gaseasca solutii.
[...]colegii din Iasi[...] Nu cred ca vor primi foarte bine opiniile astea: mai opriti-va, ca nu o sa mai avem bani. Cel putin, eu asa vad lucrurile.

Hai să vedem cum e cu fondurile europene.

Conceptul general ,,fonduri europene" desemnează instrumentele de finanțare nerambursabilă alocate Statelor Membre ale Uniunii Europene (UE), pentru a reduce decalajele de dezvoltare economică și socială dintre acestea. Fondurile europene sunt gestionate în comun de Comisia Europeană și de fiecare stat membru în parte.

Pentru România, Fondurile Europene Structurale și de Investiții (Fondurile ESI) sunt principala sursă de finanțare a Programelor Operaționale care au ca principal obiectiv implementarea Politicii de Coeziune economică și socială la nivel național.
Sfarsitul primului paragraf

Fondurile ESI cuprind:

    Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);
    Fondul Social European (FSE);
    Fondul de Coeziune (FC);
    Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
    Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM).

Complementar, dezvoltarea agriculturii se finanțează și prin plățile directe suportate din Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA).

Ajutoarele pentru categoriile de persoane defavorizate sunt asigurate din Fondul European de Ajutor pentru cele mai Defavorizate Persoane (FEAD).

https://mfe.gov.ro/1-ce-sunt-fondurile-europene-si-de-cate-tipuri-sunt-acestea/

România a absorbit fonduri europene de 90,84 miliarde de euro și a plătit la bugetul Uniunii Europene 29,21 miliarde de euro, rezultând un plus de 61,6 miliarde EUR, absorbție netă de fonduri nerambursabile reușită de țara noastră în 17 ani de apartenență la Uniunea Europeană.

Cifrele de la Ministerul Finanțelor sunt pentru perioada 2007-30 noiembrie 2023, fiind omise astfel din această situație fondurile europene atrase de România în luna decembrie 2023. De asemenea, până la 31 decembrie 2023 România a transmis la Bruxelles ultimele declarații de cheltuieli pentru proiectele finanțate din cadrul financiar multianual 2014-2020, iar banii vor veni ulterior, motiv pentru care nu au fost cuprinși în această situație. Acest total de fonduri atrase cuprinde și granturile primite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar nu și partea de împrumuturi PNRR.



startupcafe.ro

CFM = cadrul financiar multianual

Fondurile UE pentru fermieri: Câți bani a pompat Uniunea Europeană în agricultura românească până acum
bani-euro-tractor-dreamstime

Uniunea Europeană a plătit României, în ultimii 17 ani, fonduri europene în valoare totală  de aproximativ 40 de miliarde de euro, numai pentru agricultură și dezvoltarea satelor, potrivit datelor oficiale disponibile.

Vorbim despre fonduri europene care au acoperit cheltuieli cu plățile directe acordate fermierilor, precum și cu proiectele derulate de fermieri, de industria agro-aliementară, de antreprenori non-agricoli în mediul rural, precum și cu proiectele de infrastructură rurală derulate de autorități publice locale.

Astfel, fondurile primite de România pentru agricultură și dezvoltare rurală reprezintă aproximativ 44% din totalul fondurilor europene absorbite de țara noastră în cei 17 ani de când suntem membri UE, respectiv 90,8 miliarde de euro. În aceeași perioadă, România a plătit la bugetul UE 29,21 miliarde de euro, rezultând un plus de 61,6 miliarde EUR, absorbție netă de fonduri nerambursabile pentru România, pe toate domeniile de investiții.

În primele 2 perioade de programare pe care România le-a prins în cadrul Uniunii Europene, 2007-2013 și 2014-2020, țara noastră a primit de la 38,6 miliarde de euro de la Comisia Europeană, în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) a UE.

Cea mai mare parte a fondurilor europene primite de agricultura românească reprezintă plățile directe pentru fermieri, 22,1 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2023. Aici vorbim despre bani care provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), în primele două perioade de programare, 2007-2013, respectiv 2014-2020.

Fermierii primesc acești bani direct, prin Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA-din subordinea Ministerului Agriculturii), fără să fie nevoie să facă proiecte și să le depună.

Restul de 16,5 milioane de euro sunt bani plătiți, de Comisia Europeană, României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și din Fondul pentru pescuit. Aceștia sunt bani plătiți pentru investiții în proiectele fermierilor, ale procesatorilor, ale antreprenorilor non-agricoli din mediul rural (în mai mică măsură) și ale autorităților publice din mediul rural. Beneficiarii au atras banii prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și prin Autoritatea de Management a Programului pentru Pescuit, ambele din subordinea Ministerului Agriculturii.


Prin plățile directe către fermieri (FEGA), în România au intrat 14,46 miliarde de euro, în perioada de programare 2014-2020, reprezentând o rată de absorbție de 94% la data de 31 decembrie 2023.

Tot în perioada de programare 2014-2020, România a primit de la UE 9,13 miliarde de euro în Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), reprezentând o rată de absorbție de 83,3% la data de 31 decembrie 2023, cu tot cu avansurile acordate de Comisia Europeană.

Prin Programul pentru Pescuit, România a absorbit 96,3 milioane de euro, reprezentând o rată de absorbție de 57,18%, cu tot cu avansuri.


În perioada de programare 2007-2013, sub formă de plăți directe către fermieri am primit de la UE 7,65 miliarde de euro, reprezentând un grad de absorbție de 100%.

Tot în perioada de programare 2007-2013, România a primit în proiectele de agricultură, dezvoltare rurală și pescuit 7,3 miliarde euro, reprezentând o rată de absorbție de 87,6%.


Separat de Politica Agricolă Comună, fermierii români și industria alimentară au mai primit ajutoare de stat susținute de UE și prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020. Aceste ajutoare au fost acordate în mod excepțional, prin OUG 61/2022, pentru combaterea crizei COVID-19. Aceste ajutoare au avut o alocare totală de 300 de milioane de euro, din care 150 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin Fondul European de Dezvoltare Regională-REACT EU. Aceste măsuri au fost derulate de către APIA (partea de microgranturi) și Ministerul Economiei (partea de granturi de capital de lucru).

De asemenea, se adaugă și fondurile de pre-aderare care au intrat în România după aderarea la UE. Aceste fonduri de pre-aderare se ridică la 2,75 miliarde de euro în total, prin programele SAPARD, PHARE și ISPA. Dintre acestea, SAPARD a fost direcționat preponderent către agricultură.


Noile fonduri europene pentru fermieri și dezvoltarea satelor 2021-2027

Acestora li se adaugă banii pentru agricultură și dezvoltare rurală care au apucat să intre în România în noua perioadă de programare 2021-2027.

În total, Comisia Europeană a plătit României 52,7 milioane de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală, prin Planul Național Strategic 2023-2027. Acești bani absorbiți reprezintă avansuri plătite României pentru proiectele din agricultură, dezvoltare rurală și pescuit.

În total, prin Planul Național Strategic 2023-2027, România are alocați 15,8 miliarde euro provenind din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 al Uniunii Europene. Banii se împart astfel:

    Pilonul 1: Plăti directe (FEGA) de 9,78 miliarde euro și Intervenții sectoriale de 151 milioane euro.
    Pilonul 2 (Fondul European pentru Agricultură Dezvoltare Rurală ): 5,87miliarde euro.
https://www.startupcafe.ro/fonduri-europene/fonduri-europene-cati-bani-pompat-uniunea-europeana-agricultura-romaneasca-pana


Politica de coeziune este principalul instrument de investiții pe termen lung în UE. Ea contribuie la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE, corectează dezechilibrele dintre țări și regiuni și îndeplinește prioritățile politice ale Uniunii.

Politica de coeziune este pusă în aplicare prin mai multe fonduri:

    Fondul european de dezvoltare regională, pentru investiții în dezvoltarea socială și economică a tuturor regiunilor și orașelor din UE.
    Fondul de coeziune, pentru investiții în mediu și transport în țările UE mai puțin prospere.
    Fondul social european Plus, care sprijină locurile de muncă și creează o societate echitabilă și favorabilă incluziunii sociale în UE.
    Fondul pentru o tranziție justă, care sprijină regiunile cele mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică.
https://ec.europa.eu/regional_policy/whats-new/newsroom/05-02-2023-eu-cohesion-policy-2021-2027-programmes-expected-to-create-1-3-million-jobs-in-the-eu_ro

Cohesion Fund

The Cohesion Fund provides support to Member States with a gross national income (GNI) per capita below 90% EU-27 average to strengthen the economic, social and territorial cohesion of the EU.

The Cohesion Fund supports investments in the field of environment and trans-European networks in the area if transport infrastructure (TEN-T).

For the 2021-2027 period, the Cohesion Fund concerns Bulgaria, Czechia, Estonia, Greece, Croatia, Cyprus, Latvia, Lithuania, Hungary, Malta, Poland, Portugal, Romania, Slovakia and Slovenia.
https://ec.europa.eu/regional_policy/funding/cohesion-fund_en

[tom_sawyer]

Pentru politica de coeziune, din care finanțăm infrastructură de transport (printre multe altele) am primit:

- în CFM (cadrul financiar multianual) 2007-2013: 36,68-(7,65+7,3)=21,73 mld €

- în CFM 2014-2020: 47,06-(14,46+9,13+0,96)=22,51 mld €


Pentru CFM 2021-2027 avem 31 mld € pentru politica de coeziune. Din aceștia, 9,6 mld € sunt pentru infrastructura de transport (rutier/feroviar/naval/metrou). Pentru rutier, 5,46 mld €.


Proiectele rutiere pe care le dorim (licitate și aproape de lansare) sunt, însumat, cam 31 mld €. Cele pentru care se spune oficial că "au finanțare din fonduri EU 2021-2027".


Fazare? Din 31 mld, dacă fazăm proiecte (doar pe rutier), practic vom avea ocupate 4-5 cadre financiare multianuale doar cu fazări. 20-25 de ani de acum înainte.
Asta presupunând prin absurd că nu depășim 90% din media PIB-ului în EU timp de 20 de ani. Și nu vor intra timp de 20 de ani în EU state mai sărace: R.Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest, astfel încât să primim la fel de mulți bani ca și până acum.
Deci 20 de ani tot fazăm ce avem acum, fără CoBra, fără A6, A13 etc.

[tom_sawyer]

În sumele pentru 2021-2027 de mai sus intră și contribuția statului, de până la 60% din total, în funcție de proiect, bani de la buget. Să sperăm că ne putem împrumuta să-i putem acoperi măcar pe ăștia. Și voi vă gândiți la proiecte susținute 100% din împrumuturi...


Legat de PNRR, nu se prelungește dincolo de 2026, oricât bate Ciucă apa (-n piuă):

‼ Anunț important referitor la Planul Național de Redresare și Reziliență ‼

➡ În cadrul Consiliului ECOFIN, miniștrii economiei și finanțelor din statele UE au ajuns la un acord cu privire la faptul că fondul de redresare post-pandemie, denumit și NextGenerationEU, nu va fi extins dincolo de anul 2026.

➡ Acest lucru înseamnă că toate proiectele din PNRR trebuie implementate până în acel an, iar fondurile alocate să fie cheltuite.

➡ În ceea ce privește PNRR-ul României, a treia cerere de plată în valoarea de 2,7 miliarde de euro, a fost depusă în luna Decembrie 2023, iar nici până la ora actuală nu a fost aprobată, deși termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie.

www.facebook.com/EUCorinaCretu/?locale=ro_RO

Jalonul intermediar decembrie 2024 e ratat pentru jumătate din proiectele pe rutier. Aici, sper, poate negociem încercând să ajungem la 100% până în dec. 2026:

Jalon/Țintă:
Nume: Construcția de drumuri noi, 50 % din lucrări finalizat
Termen: 2024 T4
Indicatori implementare: Procentaj
Unitate Măsură: Procentaj (%)
Obiectiv: 50

Descriere:
Ținta se referă la finalizarea a cel puțin 50 % din lucrările (certificate prin raportul de supraveghere) de infrastructură rutieră amplasată pe rețeaua TEN-T:
• A7 – Ploiești-Pașcani (319 km);
• A8 – Târgu-Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Tg. Neamț (Moțca) (59 km);
• A1 – Marginea-Holdea (9 km);
• A3 – Nădășelu-Poarta Sălajului (42 km).
Autostrăzile vor fi construite în conformitate cu specificațiile tehnice, incluzând integral toate rezultatele evaluării impactului asupra mediului (EIM), precum și avizele și condițiile de evaluare corespunzătoare (parte din Directiva privind habitatele) și vor respecta Orientările tehnice privind aplicarea principiului de ,,a nu aduce prejudicii semnificative" (2021/C58/01).

https://monitorpnrr.eu/piloni/?jalon=83

[shift2rail]

Va fi complicat, vezi imposibil, sa depasim capcana venitului mediu (cei 80% din media UE per capita actuali). Grupul Visegrad lâncezeste pe un platou similar de ani buni. Convergenta reala a fost o poveste frumoasa, dar realitatea e mai dura: statele coeziunii vor ramane statele coeziunii, posibil pe termen nedefinit, cu politici europene constante.

Deci 5.5 mld din FC + co-finantarea eur ptr eur= 10 mld, per ciclu financiar, doar ptr routier. Pas mal du tout!

Care (ne) sunt prioritatile? 0, 1 si 2.

Asta incearca sa spuna avocatii A8, prioritatea 0 trebuie sa fie conectarea tuturor regiunilor istorice la pietele vestice. Sigur, nu in acesti termenii, interesul lor direct e conectarea Moldovei, dar nu pot fi acuzati ptr asta.

[hermes]

@tom_sawyer - l-am vazut pe unul Caciu, ministru MIPE, la Digi, care se lauda cu 22 miliarde contractate pentru perioada 2021-2027 si 3 miliarde efectiv incasate. Cum ar veni un sef al celor cu viziune contabiliceasca, un ignorant din multe puncte de vedere.
Este clar ca fondurile europene sunt limitate, este clar si ca fondurile nu sunt singura sursa de finantare. Si atunci fie folosesti imprumuturi (Romania se imprumuta scump la acest moment in ciuda pastrarii ratingului iar perspectivele nu sunt grozave legat de costurile acestor imprumuturi - invlud aici si deficitul), fie folosesti bani de la buget. Banii astia pot veni din diminuarea evaziunii fiscale, din cresterea taxelor si impozitelor (inclusiv din cresterea salariului minim), din REDUCEREA CHELTUIELILOR DE FUNCTIONARE A STATULUI (da, si a aparatului bugetar), dar si din CRESTEREA ECONOMICA pe care Romania o va inregistra ca si consecinta a dezvoltarii retelei de infrastructura rutiera mare.

Normal, cineva trebuie sa aiba viziune, sa munceasca si sa aiba sprijin politic sa puna in aplicare toate acestea. Dar tara trebuie sa mearga inainte pe linia dezvoltarii si a cresterii competitivitatii, alta cale nu este.

P.S. Avem vreo estimare fie si grosiera a gradului actual de realizare a jalonului "Construcția de drumuri noi, 50 % din lucrări finalizat" in decembrie 2024? Ma gandesc ca la nivel de ministere este ceva facut, nu am vazut public nicaieri.

[Manole A]

Infrastructura rutieră finantata  din fonduri europene si nu numai, văzută din perspectiva unui "Moldovean"în ultimii ani.

Tehnic: Agențiile de finanțare AFIR și ADR au evaluat și implementat  proiecte la nivel de comună în cazul AFIR si de  Consilii Județene la nivel de ADR
Acum sa le luăm pe rând:
AFIR prin programul anterior a gestionat submasurile 4.3(agricol și forestier, 7.2 drumuri comunale, deci nu au fost executate tronsoane de drum județean sau național ) , programul actual măsurile DR 28si DR 27 aceleasi criterii de eligibilitate și sunt vizate aceleasi categorii de drumuri
Problema rezolvată: mobilitatea locală la nivel de comună UAT , iar indirect s-a facilitat accesul către Suceava și Botoșani folosind aceste segmente de drum nou creeate știute doar de waze).
Rata de absorbție a fost  aproape 100%,toate proiectele au fost implementate cu întârzierea specifică datorită lipsei de "comunicare" .....să îi zicem.
Rezultat :comunele care au avut proiecte eligibile s-au ales cu tronsoane de drum modernizate cu lungimi de aproximativ 5-15km maxim de drum "COMUNAL"
Nota: proiectele care au fost reziliate pe parcursul implementării au fost puține dacă este să ne raportăm la procentul de absorbție.

ADR,  POR și alte programe de finanțare au implementat proiecte a căror beneficiari au fost consiliile județene printre care enumăr câteva :axa Iași -Suceava, centura ocolitoare Iași , Bacău, Suceava modernizare rețea drumuri județene Neamț și Botoșani.

Problema rezolvată: decongestionarea traficului și o mai bună mobilitate pe anumite segemente . Parțial și în mică măsură   nu se  mai descarcă tot traficul, din exteriorul orașelor   care doar traziteaza,în interiorul acestora.

Rezultat: câteva orașe mari ale Moldovei ajung să dețină câteva sectoare de drum care erau necesare acum 10ani în urmă, dar mai bine mai târziu decât niciodată.

Concluzia: infrastructura realizată din fonduri europene în Moldova nu a rezolvat adevarata problemă a traficului sau a dezvoltării infrastructurii SUSTENABILE în contextul dezvoltării regiunii de Nord-est.

Toate proiectele care au avut probleme indiferent de Agenția care le-a implementat au avut probleme datorită lipsei de COFINANȚARE care din punctul meu era știută (pentru ca eu dacă am bani pentru o  Dacie nu cer oferta de la Mercedes ), dar s-a mers pe ideea să le "dăm speranță".

Și acum revin la topicul A7 și A8

Cum  am precizat  în topicul inițial și cum de altfel am fost corectat/completat de alti utilizatori, Moldova a fost uitata in ultimii 30de ani pentru ca "nu a dat bine in cifre"(parerea mea, nu săriți ).Deci in momentul  in care proiectele A8 și A7 întâmpină "dificultăți "dați-mi voie sa cred,sa afirm (istoria ultimilor ani mi-a confirmat) și sa mă întreb "Chiar nimeni nu vede și nu poate avea un masterplan realist"
Moldova nu are nici un proiect de infrastructură rutieră (și nici pe alte domenii nu am fost privilegiați) major FINALIZAT.

Nu mă interesează tronsoanele x,y,z , ma intereseaza la nivel macro "eu "cand si "peundemerg"

A7-A8 reprezintă mai mult decât Autostrada Unirii  sau alta denumire poetică, sunt o modalitate de scoate din climatul de sărăciei și de a oferi alte perspective de dezvoltare pentru o REGIUNE și nu pentru un utilizator sau altul al acestui forum.

[gruia88]

Am o intrebare legata de A8 , poate influenta cumva rezultatul alegerilor din Republica Moldova deschiderea Uniunii Europene in a acorda fonduri europene pentru a duce aceasta Autostrada pana la granita cu Republica Moldova.

Intreb asta in contextul in care rezultatul referendumului nu indica o pozitie foarte pro-europeana a populatiei.

[StefanCelMare]

@Manole A
Nu doar Moldova a fost uitată 30 de ani.

30 de ani înseamnă 1994-2024.
Din cei 30 de ani, România toată a fost "uitată" vreo 10, până prin 2004 nu s-a deschis nimic, dar absolut nimic la nivel de A.

În anii 2000, Moldova a primit E85 refăcut, înainte ca rețeaua E să fie atacată serios în mare parte din țară.

E drept că ulterior a urmat o perioadă de vreo 15 ani de sub-investire în Moldova.
Este bine că în sfârșit se lucrează concret la rezolvarea problemelor din regiune.

Eu sper și la A8, partea spre Iași să fie atacată serios în undeva spre 2030.

[shift2rail]

^^Evident, un vector pro-european puternic la Chisinau ar fi impins pentru o conexiune rapida a republicii cu Vestul- la moment se ajunge mai repede la Moskova de la Chisinau decat la Nadlac/Bors- care nu se poate realiza decat via A8. Deci actiunile A8 scad...

Too bad, Moldova de peste Prut ramane divizata, ca intotdeauna, pe aliniamentul est-vest.

[hermes]

Votul din Republica Moldova arata o societate divizata, iar UE este in fata unei dileme. Investeste in continuare in a oferi un parcurs democratic si european unei tari care nu vede asta ca pe o oportunitate (nu detaliez motivele), sau abandoneaza proiectul si pe cale de consecinta asteapta ca Rusia sa isi continue hegemonia catre inima Europei.
Daca raspunsul la intrebare este DA, UE va continua sa investeasca in zona, atunci raspunsul este ca DA, Autostrada A8 ramane un pilon solid pentru a tine Republica Moldova pe traiectoria europeana.
Daca NU, nu. Si ne mutam toti nu doar in Ardeal, ci undeva mai spre peninsula iberica sau in Italia, ca sa nu ne stranga prea tare in spate bocancul care bate acum la poarta Romaniei.

[Radu_A]

nu cred ca UE abandoneaza Republica Moldova...referendumul a trecut desi felul cum a facut-o a aratat la toata lumea ca integrarea europeana a RM la pachet cu Ucraina va fi un parcurs greu si de durata...

eu nu vad probleme in finantarea A8 si a podului de la Ungheni si chiar continuata pana la Chisinau(eventual pe fonduri de pre aderare daca sunt destepti)..

geopolitic lucrurile sunt complicate aici si exista riscul unei inghetari pe termen nelimitat al status quo-ului actual dar chiar si asa trebuie sa existe un proiect pe termen lung pt regiune

A8 si A7 trebuie facute si terminate pana in 2030-2032...e in interesul tuturor

[kitsune]

Votul din RM arată mai puțin o societate divizată ci mai mult o societate săracă și îmbătrânită, ușor de manipulat și de corupt cu sume modice. Ați uitat când se cumpărau voturi la noi cu găleata de plastic sau sticla de ulei?
Nu neg influența propagandei rusești asupra minorităților etnice, mai ales găgăuză și rusă. Dar se vede clar pe segmente de vârstă cum au fost opțiunile.
UE și pro-europenii moldoveni n-au reușit să explice segmentului ăsta de populație ce înseamnă referendumul și cât de important este. Dar și faptul că "frigiderul este cu adevărat mai aproape decât televizorul pentru cetățenii moldoveni, iar problemele urgente sunt mai importante decât basmele europene" cum spune tovarășul Kosacev.
Dacă noi nu ne-am câcâi atâta cu toate, mai ales A8, podul peste Prut, inter-conexiunile electrice, de gaze, taxele de roaming, portul Giurgiulești, etc. etc. poate am fi mai vizibili. Și să nu îmi spuneți că o plăcuță mică cu steagul european pusă pe grădiniță sau clădire reabilitată se vede mai bine decât rubla rusească. Nu, trebuie mult mai agresiv, gen "Aici sunt banii dumneavoastră" (europeni in cazul de față), să rămână folclor urban.
Era o imagine de la votare in Găgăuzia, reporterul întreba ceva iar pe fundal era un chioșc care oferea (in limba rusă) cetățenie română. Pe față. O vor ca să plece în Europa, nu in Rusia.
Și dacă noi reușim într-un final să dezvoltăm Moldova de pe partea noastră a Prutului, poate se vor trezi și ei. Sincer, să fi fost Oradea in locul Vasluiului (fără nicio idee de discriminare aici, doar ca stadiu de dezvoltare și de eficiență) alta am fi arătat peste Prut.
Azi noapte n-am dormit, mă uitam la rezultatele live mai ceva ca la o lansare SpaceX. Și sincer îmi vine să mă duc să dobândesc cetățenia RM să pot să votez. Altfel, cu rusofonii la putere peste Prut nici Moldova noastră nu câștigă.
Gata cu off-topicul, scuze, dar nu m-am putut abține. Băgăm milioane în panseluțe și concerte electorale, dar nu putem să investim acolo unde doare.

[tom_sawyer]

Referendumul a trecut, Constituția va fi modificată, asta e tot ce contează.

[Ionut]

Înțeleg contextul legat de A8, dar hai să nu deviem. Dacă vreți facem thread de geopolitică dar va fi spre imposibil de moderat. Geopolitica e totuși politică.