Autostrada A8 Târgu Mureș-Iași

Started by Ionut, September 18, 2011, 12:22:22 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 9 Guests are viewing this topic.

Ionut

Mi-am adus aminte.

Ieri am fost la intalnire cu ministrul Sova cu baietii de la Impreuna pentru A8. Noutati? Da si nu.

1. Promisiune ca actualizarea SF pentru A8 Tg Mures-Ditrau si Ditrau-Tg Neamt se va scoate la licitatie in T4 2018, asa cum a promis si Neaga in iunie 2018. Noutatea este ca se vrea sa se scoata IMPREUNA CU PT, dupa modelul A7. Deci actualizare SF plus intocmire PT.

2. Tronsonul A8 Tg Neamt-Iasi ramane cum am stabilit prin PPP. :lol: Adica in pom. Adica nu se face, adica ramane bine ingropat in continuare.

realfanady

Stati un pic ... A8 nu face parte din TEN-T Core? Din cate stiu eu da, si in acest caz parca are finantare de la UE 85%. Deci nu-i inteleg ce au in cap cu PPP-ul, este total aiurea. Adica sa platim dublu pentru PPP, in timp ce poti sa faci din bani europeni. What?! :o ???

vancouver

Dublu pentru PPP? Cum dublu? Pai la fonduri europene o data ca platim numai ca. un sfert din pret. Apoi la PPP, privatul trebuie sa se imprumute, la dobanzi de 4-5-6-10%, depinde cat de riscanta e afacerea. La 5% in 30 de ani se ajunge la cel putin dublu de dat inapoi. La asta se adauga toate costurile de existenta ale acelui privat timp de 30 de ani, in cel mai fericit caz se scot din taxa, dar si aia trebuie pusa la calcul, ca nu o plateste nici Burebista si nici extraterestrii, ci tot noi. In plus, cand nu se face licitatie, ci se fac diverse fente, riscul de coruptie este enorm, deci trebuie pusa si spaga. Si inca una, la proiecte asa de mari sunt putine firme care se baga, deci concurenta mica, deci pret inca o data mai mare fata de situatia licitarii pe tronsoane (cu cat mai mare?, nu se va sti niciodata).

Daca luam exemplul Comarnic-BV de acum cativa ani, trebuia sa dam 8 miliarde, in loc de 0,5 cu fonduri europene, la acelasi cost de constructie propriu-zisa de ca. 1,8 miliarde. Cu mentiunea ca prin licitatie de regula se gasesc firme care cer mai putin sau chiar mult mai putin decat estimarile (caz extrem UMB pe Soimus-Ilia cu 45% din bugetul estimat).

Deci la Comarnic-BV prin PPP platim de 16 ori mai mult. DE 16 ORI ! Poate ca negociat mai bine "doar" de 10 ori la Tg. Neamt - Iasi...
Feroviar: inadmisibil că ramâne 1 fir pe unele porțiuni după reabilitare pe Craiova-Caransebeș și Cluj-Oradea. Da pentru extinderea programului Quick Wins. Limitare instalare ETCS doar pe coridorul IV, pana cand va deveni pe deplin functional si isi dovedeste eficienta. Autostrazi: DA pentru 4 treceri montane: A1, A3, A6 si A8. NU deocamdata pentru A13 montan si A Nordului partea montana.

Ionut

PPP inseamna ca nu se face. Nu va stresați să înțelegeți.

frunzaverde

#1174
Quote from: realfanady on September 29, 2018, 02:02:08 PM
A8 nu face parte din TEN-T Core?

Ba da, dar nu face parte din coridoarele prioritizate european (core network corridors). Asta il face secundar la finantare europeana fata de coridoarele prioritizate.

UE a fost relativ flexibila pe exercitiul curent cu Romania in a aproba la finantare si segmente TEN aflate in afara coridoarelor prioritare (Sebes - Turda, C. Turzii - Tg. Mures), in parte din cauza problemelor mari de absorbtie, in parte din cauza necesitatilor mari interne (rutele respective fiind conectoare).

Larghetea asta este de asteptat sa dispara partial incepand cu bugetul 2019, cand bugetul UE va trebui sa slabeasca cu aproape 9%, si absolut complet incepand cu bugetul 2021-2027. Locul cel mai usor si politic avantajos "de taiat" pentru toate taberele politice din tarile donoare din UE este "de la fonduri de coeziune" (exista o acceptanta aproape universala in vestul UE ca fondurile de coeziune nu si-au atins scopurile legate de Estul Europei). Si de la anul, practic toate institutiile UE isi schimba garnitura, previzibil cu una mult mai putin pro-UE, mult mai populista, mult mai anti-est.

Mie unuia mi-este extrem de greu sa cred ca in conditiile astea cineva va finanta o autostrada de multiple miliarde de euro peste munti in conditiile in care cifrele curente de trafic-tranzit pe ruta respectiva sunt chiar si sub 4000 MZA, si soseaua curenta, chiar si cu traficul local, nu e saturata.

Singurul segment care, in momentul asta, are sanse reale de a fi finantat intr-un univers rezonabil de timp este Iasi - viitoarea intersectie cu A7, dar si pentru el va trebui muncit de zeci de ori mai mult (lobby, calculat si prezentat avantaje la nivel european cu cap etc.) decat ar fi trebuit daca proiectul era inceput in trecut (2009-2018). Adica fix segmentul pe care vor sa il faca peu-peu-peu, o absurditate.

Cat despre PPP:

Varianta mioritica de PPP-"zana cea buna" nu are vreo sansa sa se faca vreodata. Ideea ca vine un privat cu toti banii in avans, isi asuma toate riscurile de proiectare si constructie si face totul, asteptand sa primeasca banii inapoi de la stat in 25 sau 50 de ani este ridicola. Nu asa functioneaza.

Ca beneficiar, zana PPP (consortiul de licitatie):

1. o sa iti se citeze un pret astronomic dupa ce si-a facut toate calculele de risc. La costul de a imprumuta Romania (5,125% a fost dobanda anuala la obligatiuni de stat pe 30 ani in iunie pentru o suma subscrisa similara cu costul unei autostrazi montane), se adauga costul de a imprumuta constructorul (inca un 3-5%, in functie de consortiu), ca nimeni nu are 2+ miliarde de euro lichizi de ingropat intr-o sosea in Romania cu recuperare peste n-spe ani, la care se adauga costurile de risc pentru investitie (de la geologie si arheologie si hidrologie la lipsa de trafic si la riscul politic de nationalizare - care la obligatiunile de stat nu exista, ca sunt protejate de garantii mult mai seriaose). Deci un 10-12% lejer in dobanda anuala astazi.

2. nu o sa aiba de unde veni cu banii - atragerea de miliarde de euro ca consortiu privat pentru proiect e imposibila, mai ales pe o piata complet noua, de frontiera. Bancile sunt sceptice la a risca atatia bani.

Este complet adevarat, tehncile DBO si concesiunile functioneaza in lumea larga. Sunt, de altfel, de departe, metoda cea mai comuna de a construi si opera infrastructura rutiera rapida la nivel global. Din Indonezia si Malaezia pana in Japonia si din Italia pana in Maroc. O sa ma intrebati - da acolo' cum de merg? Pai uite cum merg:

1. Statul vine cu o proportie mare din bani "up-front", ca la un proiect "traditional", cash. In functie de increderea in tara, vorbim de 40% - 70%. Daca nu-i are, ii ia prin imprumut guvernamental de la imprumutatori gen China sau JBIC sau... Dar acolo intra dobanzile, care sunt de obicei la nivelul pietei sau peste piata, a se vedea cat patimeste Sri Lanka, Albania si cat o sa sufere in viitorul apropiat Serbia. Romania, fiind la inceput, ar trebui sa puna undeva la 60-70%. Asta reduce masiv din costurile finale ale proiectului, dar simultan dispare "zana magica a promisiunii PPP fara bani" aruncata de politrucii romani.

2. Statul pregateste proiectul in cu totul alt fel decat un proiect traditional. Adica, nu face (si ala prost) abordarea si paradigma CNAIR, adica livreaza o solutie fixa pana la pozitia stalpilor de iluminat dar facuta spoiala-la-jumate. Ci in schimb face altceva - identifica si calculeaza cat mai precis riscurile de toate felurile (de la geologice la politice), exprimandu-le in bani. Rezolva toate riscurile rezolvabile (cadastru, exproprieri, geologie). Si in acelasi timp flexibilizeaza toate potentialele probleme si stopuri, pentru a reduce costurile (de la achizitiile de terenuri pana la solutiile de constructie), eventual prin agentii just-in-time (e nevoie de expropriere? maine o ai, adica nu HG si circuit si primministru ca azi) sau mandatari ale partenerului privat. In Romania nimic din astea nu exista, si a construi institutii care sa gandeasca in termenii astia dureaza un pic de timp, dar mai ales de vointa si inteligenta. Care nu exista.

Chestia asta e destul de greu de optimizat; si increderea partenerilor privati se construieste lent. Ideal ar fi inceput cu proiecte mult mai mici si mai putin riscante si construit de-acolo - aeroporturile sunt in general un bun inceput. Multe tari au reusit o solutie functionala contextului lor - de la Japonia la Italia, de la China la Maroc si de la Malaezia la Brazilia. Doar ca Romania nu se indreapta in directia buna.

Cat timp chestiile de mai sus nu sunt rezolvate - si e nevoie de schimbari masive de legislatie (actualul regulament de receptie, de care ne cramponam de doi ani, este opusul flexibilitatii necesare), de comportament in birocratie, de atitudine in fata partenerului privat, mentionarea facem prin pe-pe-pe e balon ieftin, de sapun prost. E doar un raspuns mai putin brutal la nu se face, n-avem si nu vrem s-o facem. Ca de facut nu are cum sa se faca.

Asta e separat de intrebarea "e o idee buna si vrem sa facem chestii cu implicarea banilor privati?".. Raspunsul e complex - dar in general, implicarea banilor privati are doua efecte, doua pozitive si doua negative:

- negativ : reteaua va costa mult mai mult pe utilizatorul final decat orice alta solutie, cu costuri pentru utilizator (tarif/km) pe termen foarte lung. Din cauza modului in care retelele cu contributii private (DBO/PPP/concesiune functioneaza), in majoritatea covarsitoare a cazurilor tarifarea e pe termen nelimitat, rostogolind datoriile spre a creste bancabilitatea retelei si finantarea altor segmente si apoi spre finantarea upgrade-urilor si intretinerii.

- negativ : e extrem de usor sa te supra-extinzi cu reteaua, mai ales in perioade de boom cu fiantare usoara si dobanzi mici. Dupa care va trebui sa suporti de la stat costuri de rascumparare si falimente a celor mai putin utilizate si celor mai paguboase segmente exact cand e "durerea" mai mare, pe o recesiune. Si asta pentru infrastructura cea mai nefolositoare, cea mai facuta degeaba. Spania e un exemplu, Sri Lanka altul. Majoritatea tarilor insa au gasit un echilibru bun sau acceptabil (Franta, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Portugalia, Croatia...).

- pozitiv : pentru ca sunt mult mai multi bani bagati in retea, si pentru reteaua are venituri previzibile si este o afacere clara, nu doar un bun public costisitor, de obicei retelele se construiesc foarte repede si comprehensiv. Tari ca Franta, Maroc, Spania si Portugalia au avut probleme mari in a construi pe metode traditionale de finantare, cu livrari similare cu Romania si impotmoleli decenii la rand.

- pozitiv : multe zone care pe un sistem traditional de finantare n-ar avea vreo sansa la a avea autostrazi (pentru ca importanta tranzitului de lunga distanta prin spatii rurale nedense pentru factorul politic e minimala in criteriul principal de alocare fonduri bugetare, adica $/vot) primesc autostrazi, pentru ca taxa de tranzit prezinta un calcul mult mai sec, financiar, bancabil, decat externalitatile pozitive (avantajele de lunga durata si imateriale ale autostrazii) atat pentru politicieni cat si pentru public. De asta, in toata lumea, retelele de drumuri rapide finantate guvernamental sunt ori "lipsa" complet sau puternic localizate in zone urbane dense (Argentina, Australia, Norvegia, Canada), ori extrem de scheletice, cu multe segmente lipsa mai ales in zonele putin dense, dar de importanta capitala pentru tranzit (UK, SE), ori a durat 60 de ani chiar si la densitati mari de populatie (DK). Chiar si cand nevoia de tranzit este mare, mare de tot (pentru ca camionagiii nu aduc voturi, si efectul unei investitii intr-o autostrada de tranzit se vede peste 10 mandate, deci nu renteaza) autostrazile sunt prioritizate jos de tot - Estonia si Letonia, desi au trafic imens portuar si de tranzit (spre Rusia in principal - raportat la populatie au cel mai mare trafic de marfa/cap de locuitor), au zero autostrazi. Estonia are o infrastructura atat de proasta raportata la cererea de tranzit incat vamile si drumurile trebuie rezervate, cu slot fix de ora si zi in avans. Singurele tari care au reusit sa-si faca autostrazi pe bani publici intr-o retea comprehensiva au fost cele care si-au legat programul de autostrazi de siguranta nationala (NL si US) sau au creat intentionat o cultura automobilistica care sa ceara autostrazi (doar DE a facut asta).

In consecinta eu unul zic ca cam da, avem nevoie de implicat bani privati - daca vrem sa avem autostrazi intr-un orizont rezonabil de timp; altfel, chiar si cu toti banii UE absorbiti vom ajunge cu A8 dincolo de 2045-2050. Probabil o solutie similara cu Portugalia sau Croatia, unde s-au folosit bani europeni in combinatie cu bani privati si administrati privati este cea mai buna pentru Romania. Dar pentru asta practic totul trebuie sa se schimbe complet la nivel de management de retea - deci MT si CNAIR reconstruite complet.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

Ionut

#1175
Baietii de la Impreuna pentru A8 si MVA au dat-o foarte tare pe politic in comunicatele lor de dupa intalnirea de vineri cu Sova. Noi o sa vorbim tehnic, asa cum v-am obisnuit. O sa apara pozitia API diseara, pe Facebook.

Ma bucur ca au ecouri in multe locuri: Adevarul, Mediafax, News.ro si multe altele.

nokia_6260

@frunzaverde

Moldova nu va vedea autostrada in timpul vietii noastre. Jos palaria pentru comentariu. Multumim.

cristi5

#1177
Eu am auzit oameni din zona Moldovei vorbind despre "autostrada privata" acum vreo 15 ani.

Cred ca pe Iasi-A7 se vehiculeaza PPP pt ca are trafic deci ar merge taxata.

Nu stiu daca cele doua evenimente sunt corelate cumva.

Dar nici eu nu cred ca poate functiona PPP, mi se pare ca atitudinea "vine privatu cu banu gros si face tot, sa-i moara capra lui de capitalist" e cel putin naiva.

Cat despre MZAurile transmontane mici e clar ca un SF in care se prevede autostrada "ca la campie" e usor irelevant. Un half-profile cu geometrie buna si zone de depasire ar face minuni chiar cu (putinele) intersectii in sens giratoriu (exagerez un pic, dar traficul nu cere mai mult, ci siguranta), o traversare montana cu 90-100 ar fi mult peste ce exista azi.

Si aici cred ca trebuie convinsi si "Moldova vrea autostrada", explicat la ce trafic se face autostrada, faptul ca geometria de viteza nu inseamna neaparat autostrada, costurile tunelurilor si viaductelor etc.

nenea_hartia

#1178
@nokia_6260: Am fost tangențial implicat și eu în SF-ul ăla de acum vreo 7 ani, cu Search Corp. și Iptana. Printre altele, m-am întâlnit pentru avize cu diverși posesori de rețele de utilități. La Târgu Neamț un tip simpatic nu m-a lăsat să-i explic până la capăt, știa ,,de data trecută" ce vreau de la el. Am vorbit, am glumit, probabil i-o fi plăcut și lui de mine și mi-a urat să câștig tot eu contractul ,,și data viitoare" :lol:. Îmi cer scuze, știu că nu e deloc de râs...

Ionut

API pe Facebook

Vineri, 28.09.2018, alături de Impreuna pentru A8 și Moldova vrea autostrada, Asociația Pro Infrastructură a avut o întâlnire cu ministrul Transporturilor Lucian Șova cu scopul a lămuri situația Autostrăzii A8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni. Avem o veste bună (de fapt o promisiune reconfirmată) și una foarte proastă.

Promisiunea ministrului este că până la final de 2018 se vor lansa licitațiile pentru actualizarea studiilor de fezabilitate pe tronsoanele Târgu Mureș-Ditrău și Ditrău-Târgu Neamț, așa cum ne-a declarat în iunie 2018 și Narcis Neaga, șeful CNAIR.

Noutatea este că se dorește, în același contract de completare a studiilor de fezabilitate din 2010-2011, și întocmirea proiectelor tehnice pe cele două secțiuni, după modelul Autostrăzii A7. Un lucru pozitiv este că experții Băncii Europene de Investiții (BEI) sunt implicați și oferă asistență tehnică autorităților române în procesul de elaborare a documentației de licitație.

În ciuda asigurărilor primite de la ministru, noi suntem sceptici și credem că Ministerul Transporturilor România și Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu vor reuși să lanseze licitația până la sfârșitul acestui an.

Vestea foarte proastă este că segmentul Târgu Neamț-Iași este în continuare mort și bine îngropat deoarece ministrul Șova a reconfirmat că se dorește construirea acestui sector prin Parteneriat Public-Privat (PPP), o soluție mult mai costisitoare pentru România și pentru șoferi dar și mult mai greu de transpus în realitate, mai ales din cauza studiilor incomplete pe care le avem acum.

Așa cum am spus de zeci de ori, public, "implementarea" prin PPP a autostrăzii este scuza perfectă de a nu se face nimic. Sau, posibil, șansa celor care au decizia în vârf de pix de a da un tun gras în complicitate cu firmele private. Bineînțeles, totul pe spinarea românilor care riscă să plătească despăgubiri consistente "investitorilor" fără să aibă un centimetru de autostradă executat în teren!

Solicităm celor "responsabili" să renunțe la jocul penibil cu pasatul Autostrăzii A8 de la CNAIR la Comisia de Prognoză și să facă demersurile birocratice necesare pentru a finanța prin fonduri europene ÎNTREAGA autostradă de la Târgu Mureș la Iași, aceasta făcând parte din rețeaua TEN-T Core și fiind cuprinsă în POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare).

paulmare

Acum e circoteca lui astaldi pentru 33% din podul nou peste bosfor - nu cred ca se mai pune problema sa faca cineva serios lucrari in ppp la marginea europei - nu cred ca e corect ceea ce face cnair stiind ca e mort din fasa ca ppp, in loc sa il bage cu celelalte tronsoane cat de mult se poate pe coeziune si restul de la buget

paulmare

https://economie.hotnews.ro/stiri-bani_europeni-22745952-video-corina-cre-vizibil-iritat-anun-public-nu-mai-accept-insultele-din-partea-guvernului-rom-niei-munca-care-fac.htm

Din păcate am văzut că în ședința de guvern Guvernul a anunțat că vrea să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public privat", și-a exprimat Corina Crețu dezamăgirea.
Ea a avertizat că specialiștii Comisiei ,,nu sunt confortabili cu această abordare pentru că înseamnă o deprioritizare a acestei investiții".

voicul

Pai se va face in PPP ca sa nu se faca nimic.

Eu nici macar nu pot visa ca o sa visez la A8 - atat de indepartat e inceputul pregatrii lucrarilor. (perspectiva mea)

Ionut

Mult bla bla politic, din pacate. Moldova o sa sufere in continuare. Ma refer la A8. Promisiuni, minciuni, manipulare. Vom vedea ce se alege de promisiunea actuala - scoaterea la licitatie pana la final de 2018 a studiilor pentru Tg Mures-Tg Neamt. Macar atat si ar fi o minune. Eu nu cred ca se va intampla, in ciuda promisiunilor din iunie ale lui Neaga si de curand ale lui Sova.

TibiV

Nu ma pot abtine sa nu remarc faptul ca un comisar european (culmea, unul roman, si inca "din gasca lor"...) spune in sfarsit "cu subiect si predicat" ceva ce am tot argumentat de-a lungul timpului in controversele de pe forum "A8 vs. A13 vs. CoBra"...

Si anume ca A8 nu este despre MZA, despre "ailalta ar lega mai bine", "dincolo sunt mai multe accidente" si alte chestii.

Ci despre faptul ca A8 are o importanta strategica in planurile UE....

Quote from: Corina Cretu
Pentru Târgu Mureș - Iași în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene, și o spun cu toată sinceritatea, de aici, de pe podiumul Comisiei Europene, avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa centrală și de est. Avem bani pentru studii de fezabilitate, nu avem nicio solicitare pentru aceste studii de fezabilitate

Cred ca este destul de clar ca vor finanta A8 chiar daca va avea (la inceput) doar 10k MZA.
UE are nevoie de o legatura cat mai directa spre est.

Faptul ca au acceptat sa finanteze A10 iar din A3 doar Cp.Turzii-Tg.Mures (si probabil ca vor accepta Suplacu-Bors) nu arata decat acelasi lucru: prioritatea zero (dupa CIV, desigur) este autostrada spre Moldova. Pe direct.
Mama proștilor este mereu gravidă... :)