[B] Tramvaie STB

[frunzaverde]

Nu e chiar asa : Romania (daca e adevarata interpretarea facuta pe-aici a legislatiei de achizitii) are probabil cel mai aberant sistem de licitatii publice din lume. Asta in conditiile in care regulile UE de licitatie sunt la nivel global considerate absurde, aberante, prea birocratice, punand niste idealuri nerealizabile in fata obiectivelor reale... Sau cum ar zice altu' faimos, ne impuscam singuri in picior - cei mai birocrati dintre birocrati, cei mai absurzi dintre absurzi.

In majoritatea lumii, prin analogie cu privatul, cumparatorul stat se poate razgandi pana in momentul atribuirii finale. In unele tari exista restrictii de fairness : nu poti comanda aceleasi lucruri un numar de ani (2-5 e standardul), trebuie sa existe o motivare scrisa etc. etc.. Am vorbit azi de contractul asta cu un coleg, expert in achizitii publice. Nu-i venea sa creada ca un tribunal poate obliga pe cineva sa semneze un contract, sau sa dispuna executare silita pentru un contract nesemnat. Discutia a dus la Monty Python, ca sa intelegeti cat de absurd i s-a parut unui birocrat suedez absurdul...

In majoritatea statelor de drept, un contract nu exista pana nu e semnat, de buna voie, de ambele parti. Nu exista contract, nu exista obligatie. Si ambele parti se pot liber razgandi pana in momentul ala.

[Xenos]

Nu cunosc si nu contest, dar instantele au judecat pe legislatia noastra si STB/PMB au pierdut. Acum trebuie sa execute - de bunavoie, pentru a nu plati daune. Nici administratia altor tari nu e atat de arbitrara si de imprevizibila ca a noastra, vorbesc generic, nu la cazul concret. Si in Suedia si oriunde o hotarare judecatoreasca se executa, e firesc ca si cum ai bea apa.

[zone_rider]

Poate ar fi bine să privim și din perspectiva firmelor: statul lansează licitația, firmele consumă resurse pentru pregătirea ofertei (plus obținerea unor certificate care nu sunt gratis), apoi statul se răzgândește. Cine suportă toate aceste cheltuieli?

[frunzaverde]

Privim si din perspectiva firmelor.

In cultura comerciala "occidentala" (pe care se bazeaza conceptul de achizitie publica, si pe care Romania il foloseste in toate tranzactiile de 150 de ani), tot riscul si costul ofertei este intotdeauna, absolut intotdeauna la vanzator. Cumparatorul nu are absolut nici o obligatie sa cumpere pana in momentul in care semneaza un contract.

Si poti vedea asta in toate tranzactiile pe care le faci. De la cele mai simple, la cele mai complexe. Exemple:

- cand intri intr-un magazin, desi magazinul cheltuie sa te aiba acolo, vanzatorii iti fac demonstratia produselor si te indruma etc. etc. nu ai vreo obligatie sa cumperi nimic. Adesea ai inclusiv mostre gratuite, tot pe cheltuiala vanzatorului.
- cand ceri o oferta unui prestator de servicii, standardul, in orice domeniu, indiferent de complexitatea ofertei, e ca aceasta sa-ti fie prezentata gratuit, inclusiv cu un deviz standard de lucrari si o evaluare, fara vreo obligatie de a continua procesul. Asta se aplica inclusiv in cazuri complexe si scumpe : de asta avem test-drive-uri la masini.

Aceiasi poveste in cazul firmelor si relatiilor intre firme. Vanzatorul e cel care suporta toate costurile de publicitate, marketing si vanzari, inclusiv ofertarea finala. Toate costurile de ofertare (care pot fi mult mai mari ca in cazul unei licitatii publice, pentru ca la privat criteriile de achizitie sunt netransparente : adesea se fac demonstratii la client, exista "protocol", se fac teste si prototipari "no commitment" etc. etc.) sunt, la privati, la fel, suportate de vanzator. Nu se face achizitia, asta e. C'est la vie, asa-i in tenis!

Singurele exceptii sunt cele din care cumparatorul beneficiaza de un serviciu final, utilizabil, ca parte a ofertarii. Dentistii si doctorii de exemplu, vand prin ofertare, un diagnostic care are valoare intrinseca pentru cumparator. La fel arhitectii si artistii care vin cu schite si designuri pe care le livreaza ca produs utilizabil mai departe de o terta parte. Dar cam atat.

Statul nu incearca prin sistemele de licitatie publica sa schimbe cutumele comerciale ale societatii. Tot ce face un sistem de licitatie publica este sa asigure ca statul foloseste un sistem predictibil de achizitie, pentru a reduce riscul de coruptie si arbitrar. Atat.

De altfel, cutuma ca "vanzatorul plateste costurile de oferta" este construita in insusi sistemul de licitatie publica : toti pierzatorii la licitatie [adica pozitia 2-infinit] platesc din buzunar costurile de pregatire ale ofertei si nu primesc nici o compensatie. Si de jure, si castigatorul face la fel : costurile cu ce zici tu mai sus nu sunt niciodata eligibile, sunt parte din costurile de "doing business" ale vanzatorului.

In schimb, faza cu "pana nu se bate palma, nu exista obligatie de nici o parte" este standard in cultura comerciala europeana (si in legislatia care codifica cultura - codurile civile si comerciale). E unul din elementele de baza din spatele ideii de "contract" si "contractualism".

Un altul este ca orice contract este incheiat exclusiv prin consimtamantul ambelor parti. Codul civil romanesc e clar (1) Condiţiile esenţiale pentru validitatea unui contract sunt: [...] 2. consimţământul părţilor;. E clar ca aici nu exista vreun consimtamant - o parte e fortata sa intre in contract prin decizia unui judecator.

Faptul ca Romania in spatiul public a adoptat o chestie care deviaza atat de mult de la spiritul de baza al legilor (in parte din "drive-urile" formale si prost gandite anti-coruptie, care au esuat toate, una dupa alta, dar au lasat birocratie inutila si perversa) ar fi trebuit sa cauzeze un scandal imens, cu legiuitorii rapid reparand prostia. In schimb, singura reactie este "dam vina pe sarma-n ... Firea", ca si cum problema e exclusiv la nivel de om, nu la nivel sistemic...

Si faptul ca un judecator poate da o decizie atat de absurda fata de normele universale contractuale ma fac sa ma gandesc, ca privat, de vreo 10 ori, daca vreau sa investesc ceva in Romania... Nu vreau sa fiu la capatul primitor al ciocanului judecatoresc, obligat sa intru cu forta in contract...

P.S. Stiu ca exista alte sisteme de gandire contractuala in afara celor europene, bazarul oriental fiind o alta traditie. Acolo, in multe cazuri, inceputul procesului de ofertare-negociere (prin oferirea unei contra-oferte) vine cu o asteptare certa de cumparare, si o obligatie de achizitie la ajungerea unui pret comun. Valahia (Moldova mai putin, Transilvania deloc) a avut sistemul asta pana undeva inainte de 1850, dar nimic din cultura curenta comerciala sau legile curente mai amintesc de asta...

[Earthchild]

Intr-un singur cuvânt: tocmeală. Exact ca in bazarul/suk oriental.

[Xenos]

@frunzaverde: Ideea suplinirii consimtamantului la incheierea contractului, adica a obligarii judecatoresti de a incheia un contract, este intr-adevar o enormitate in optica traditionala a libertatii de vointa ca motor esential al contractului.
Exista insa situatii in care te obligi sa cumperi sau sa vinzi prin alt contract, premergator, numit in general antecontract sau promisiune de vanzare. Ce se intampla daca, desi ai promis, nu mai vrei sa vinzi sau sa cumperi?
In Franta ar fi clar, creditorul obligatiei neindeplinite ar putea obtine doar daune-interese, deci despagubiri.
La noi, pe o reglementare practic identica, lucrurile au luat-o pe alt fagas in perioada comunista, in care vanzarea de imobile a fost obstructionata prin formalitati dificile (autorizatie de la consiliul popular si act autentic). Asa ca lumea a inceput sa vanda si sa cumpere informal, prin chitante de mana. Formal nule absolut ca vanzare, in practica s-a gasit solutia ca acestea sa fie considerate promisiuni de contract (conversiunea vanzarii nule intr-o promisiune de vanzare valabila) si sa se pronunte, pe baza ei, hotarari care tin loc de contract, adesea dupa 1989 pentru promisiuni din anii 70, 80.
Aceasta noua cultura juridica, izvorata din necesitati obiective, sociale, a generat un nou tip de litigiu - hotararea care tine loc de contract - introdus intre timp chiar si in noul Cod civil (promisiunea de a vinde e reglementata de art. 1669 C.civ.).
Ca sa fac o paralela nitel fortata, asa cum in feroviar multe sisteme de semnalizare sunt rezultatul unor evolutii istorice imbarligate si nu le-ar mai face nimeni de la zero asa cum sunt ele in teren, si dreptul a evoluat deseori din astfel de circumstante precum blocarea vanzarii terenurilor decenii la rand si solutiile gasite pentru a eluda interdictia. Iar apoi se ridica o problema elementara: ce fac cand mi-am exprimat consimtamantul (liber si valabil) sa inchei un contract viitor, iar apoi imi incalc cuvantul dat? contractele sunt obligatorii ca legea - pacta sunt servanda. Are mai mare greutate libertatea consimtamantului, atunci cand anterior am promis ca mi-l voi exercita intr-un anumit fel? Raspunsul legislatorului roman e clar: nu! trebuie sa-ti executi promisiunea!
In achizitii publice, se poate schimba legea si da posibilitatea discretionara a autoritatii contractante sa anuleze licitatia oricand sau sa nu incheie contractul cu castigatorul. Ne dorim cu adevarat asta? E optim, in situatia in care si API spune ca nu mai avem ofertanti seriosi? Daca castigatorul nu era Pascani, ci Siemens, era ok ca PMB sa se razgandeasca pur si simplu si sa spuna ca nu mai cumpara?
Eu zic asadar ca trebuie sa separam trei planuri ale discutiei: 1) cum ar trebui sa fie (si aici nu contest ce spui tu, se pot discuta multe); 2) cum e legislatia in Romania actualmente (in mod clar nu e cum spui tu ca e pe afara) si 3) ce facem cand o situatie litigioasa concreta e rezolvata prin hotarare definitiva  - eu zic ca aici lucrurile sunt clare, hotararea aia, buna sau rea, trebuie respectata.

[ghrt]

Reparăm o aberaţie cu o altă aberaţie?
Şi nu e vorba despre discreţionar, ci de reconsiderarea nevoii. De exemplu se lansează o licitaţie pentru vaccinuri X care stă 3 ani în instanţă. Între timp trece epidemia. Sau pur şi simplu, ca în dr muncii, nu mai are voie să scoată la licitaţie produse asemănătoare un timp. Sunt circumstanţe obiective. Există, dacă e cazul, desdăunare. Etc.

[survola]

Sau nu mai sunt bani pentru aceste tramvaie (cum se pare că este cazul acum).
Sau nu mai este nevoie (se desființează liniile de tramvai din oraș).

[oc7avian]

Sau producătorul este cu sediul în Moscova, fiind PK Transport Systems 

[ghrt]

Dacă aşa este atunci ar putea probabil să fie reziliat contractul, ţinând cont de sancţiuni.

[tom_sawyer]

EXCLUSIV Cum a câștigat controversatul afacerist Gruia Stoica o licitație la Primăria Capitalei pentru a livra tramvaie rusești la preț triplu față de cel din Rusia

În primul rând, producătorul tramvaielor de 18 metri este de fapt o companie rusă, firma PK Transport Systems, arată un document obținut de Economedia, semnat chiar de reprezentantul Electroputere Pașcani.

În plus, prețul unui tramvai cumpărat de STB este de până la trei ori mai mare decât cel al tramvaielor livrate în Rusia de aceeași firmă.

Mai precis, un tramvai livrat de Electroputere Pașcani costă 7,6 milioane de lei – circa 1,55 milioane de euro, chiar dacă STB cumpără 40 de tramvaie sau 100 de tramvaie.

Economedia a analizat prețurile cu care firma rusă producătoare a tramvaielor a livrat tramvaie în mai multe orașe din Rusia, în ultimii ani.

În plus, tramvaiele de 18 metri ale Electroputere Pașcani costă aproape cât cele de 36 de metri ale Astra Vagoane: 7,6 milioane lei versus 8,4 milioane lei.

economedia.ro

[Lyvyoo]

"Începând cu mijlocul acestui an o să înceapă să vină cele 100 de tramvaie livrate de Astra. Primele tramvaie vor veni pe linia 41, următoarele vor intra pe linia 32, respectiv pe linia 21. De la furnizarea prototipului, în fiecare lună furnizorul e obligat să furnizeze câte 4 tramvaie pe lună" a afirmat Criţ, după deschiderea evenimentului Zilele Feroviare – Summit-ul de Investiţii Club Feroviar

https://www.g4media.ro/primele-tramvaie-noi-vor-circula-pe-linia-41-incepand-de-la-mijlocul-anului-stb.html

Nu gasesc o declaratie clara a directorului sau a cuiva din primarie care sa spuna ca se renunta total la achizitia tramvaielor de 18m, conform noilor reglementari legate de situatia cu Rusia.

[liviubalan31]

PMB a mers in instanta pentru a nu semna contractul, acum ca nici nu mai au cum sa le livreze o sa faca tot posibilul sa anuleze procedura. Celelalte tramvaie despre care este vorba sunt cele pusa in bugetul de anul acesta care se vor lua pe acord cadru cred.

[oc7avian]

🟢Așa arată noile tramvaie pentru București!
🟢Am fost azi la fabrica Astra Arad, cu care Primăria Capitalei are un contract pentru execuția a 100 de tramvaie, ce vor începe să fie livrate în acest an. Vestea bună e că primele tramvaie, în număr de 6, vor sosi în iunie, cu câteva luni înainte de data contractuală.
🟢Am vrut să văd cum merge producția tramvaielor și am făcut chiar o călătorie de testare, pentru a vedea cum se comportă tramvaiele pe traseu și ce performanțe au din punctul de vedere al siguranței și confortului călătorilor.
🟢Am discutat la Astra cu proprietarul companiei, Valer Blidar, cu muncitori și ingineri angajați în producția efectivă a tramvaielor, dar și cu europarlamentarul arădean Gheorghe Falcă. Tramvaiele de la Arad sunt foarte necesare pentru înnoirea parcului de tramvaie bucureștean, care e compus în marea majoritate din tramvaie fabricate înainte de 1990.
🟢Împreună cu cele 100 de troleibuze și cele 100 de autobuze electrice pe care PMB le va cumpăra, achiziția tramvaielor e un pas important pentru electrificarea flotei de transport public în Capitală.

Sursa: Facebook - Nicușor Dan











Powered by API/PUM imgur uploader

[lucian]

Pregătit să ia drumul capitalei

https://www.facebook.com/100000849234934/posts/5116033475101576/