[SB] Centura Medias

[pasadia]

^^ Serios vorbind, nu cred ca era cazul sa aibă 2 benzi pe sens. Nu avem în zona aia cine știe ce trafic.

[Light]

Măcar pe urcare sau în anumite zone ar fi fost bine să existe 2 benzi. Oricum traseul actual al centurii e proiectat foarte prost: nu evită curba de la intrarea în Mediaș dinspre Sibiu, nu ocolește curbele în ac de păr de pe Hula Baznei și o parte este suspendată deasupra Târnavei, ceea ce a dus la creșterea costului de execuție. Dacă cumva se va construi vreodată DX Blaj-Copșa Mică-Mediaș-Daneș/Sighișoara/A3 (ceea ce nu cred că se va întâmpla vreodată), atunci ar mai fi o șansă să se poată rezolva toate aceste probleme.

[Light]

Guvernul României a aprobat lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritare în vederea includerii acestora în proiectul de buget pentru anul 2024, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. Conform acestuia, lista include 221 de proiecte de investiții publice semnificative cu cele mai ridicate beneficii economice și sociale, care au valoare total actualizată de aproximativ 320 de miliarde lei. Printre proiectele aflate pe această listă se numără și varianta ocolitoare a municipiului Mediaș, aflată la poziția 149. Conform documentului, proiectul centurii are ca și termen de finalizare anul 2027.

Sursă: Nova TV

[Light]

Avem și avizul consiliului interministerial:



Powered by API/PUM imgur uploader

Sursă: FB Gheorghe Roman (primarul Mediașului)

[rezin]

Centura Mediaș inclusa în DEx Sibiu-Copșa Mică-Mediaș-Târnăvei-Iernut



Powered by API/PUM imgur uploader   Powered by API/PUM imgur uploader[/img]

Este o mare greșală să faci o ,,ocolitoare" trecând chiar prin mijlocul localității printr-o zonă mai aerisită a acesteia, cum este și cazul așa zisei centuri a Mediașului pe malul Târnavei Mari, râul care desparte cartierele orașului, cu două travesări a magistralei CF 300 și două travesări a râului Târnava Mare și cu o construcție pe piloni în albia râului Târnava Mare.

  Mult mai bine era integrarea acestei centuri într-un viitor drum expres Sibiu-Copșa Mică-Mediaș-Târnăveni-Iernut.În acest caz centura poate porni de la DN 14 sud de Colonia Târnava-sud de lacul Ighiș-traveseavă drumul județean 141 la nord de eleșteul Moșna-la vest de Buzd-și ajunge la DN 14 în vest de Brateiu.

[pasadia]

Tu cred ca visezi la un DX Sibiu - Medias - Sighisoara (nu Iernut!). Caci daca doreai DX spre Iernut nu mai ocoleai Medias-ul ci o apucai direct de la Tarnava spre Blajel.
Bine, sincer vobind stim prea bine ca nu va exista nici un astfel de DX.

[rezin]

@pasadia,

priotriar este conetarea Sibiului la A3/A8 în Iernut , DN 14 Sighișoara-Mediaș este destul de bun pentru moment.Pe de altă parte DEx-ul de care am vorbit va putea fi contiunat în viitor de la Mediaș srpe Agnita-Cincu-Sâmbăta de Sus unde este un nod la autostrada Sibiu-Făgăraș, întregind în acest fel A3 cu acestă proținune care lipsește acum.La fel în viitor se poate continua acest DEx de la Mediaș la Sighișoara , dar pentru acum, el nu este o prioritate.

Iată motivele pentru care centura Mediașului integrată în DEx Sibiu-Copșa Mică-Mediaș-Târnăvei-Iernut ,trebuie să treacă pe la sud de Mediaș.

[pasadia]

Dacă tot ești atât de darnic eu zic să te gândești și la un DX între Agnita și Rupea. E nevoie de un acces direct dinspre Sibiu spre Viscri.

[rezin]

@pasadia,

  Aici este vorba de mai multe orașe din centrul țării(împreună cu  arealul lor) ,cărora trebuie să le dăm și lor o șansă la viață, căci un oraș fără acces la rețeaua de drumuri de mare viteză are șanse mici la dăinuire. Sunt 6 orașe aici în centrul țării: Agnita, Copșa Mică, Sighișoara, Dumbrăveni, Târnăvei, Mediaș, care și datorită lipsei conetării la rețeau de drumuri de mare viteză , au cunoscut o decădere fără precedent după 1989, atât ca forță economică cât și ca populație, și vorbim aici de orașe cu o putere economică remacabilă înainte de 1989,care au ajuns acum la o activitate economică insignifiantă;  unele din ele  au pierdut mai mult de jumătate din populație.Când de la 80 000 se ajunge la teizeici și ceva de mii, și dintre aceștia mai mulți bătrâni, într-o perioadă  de 30 de ani, pe timp de pace, tebuie să cercetăm și cauzele pentru care s-a ajuns aici și să luăm măsurile care se impun pentru remedierea situației. 
   Una dintre cauze este și lipsa conectării la rețeaua de drumuri de mare viteză.
   Viața a 200 000 de oameni care gravitează în jurul acestor orașe, nu trebuie să fie un motiv de sarcasm pentru cineva! 

[pasadia]

A crede că un "drum de mare viteza" este soluția la orice - asta este motiv de sarcasm.

În rest, analiză socio-economică și motivații pentru care unele orașe cresc sau scad nu este cazul să fac pe acest topic. Atât îți spun, că unele dintre acele localități nu aveau nici o șansă de supraviețuire, nu cu activitatea industrială ce le fusese impusă pe vremea comunismului. Da, mă refer la Târnăveni și la Copșa Mică.

PS - și dacă tot faci analize, ia vezi ce bine o duce Odorheiu Secuiesc aflat la 30 de km mai la est și fără acces la "drumuri de mare viteza". Nu de alta, dar dezvoltarea nu stă neapărat în 4 benzi.

[misiekwas]

Cum definim acces la "drumul de mare viteza"? Tarnaveni este la mai putin de 20 km de la autostrada. DN 14A nu-i stralucit, dar argumentul cum aceste orase ar fi in decadere din cauza lipsei de acces la DX este cam tras de par. Cu alte orase este un pic mai adevarat, dar problema nu se rezuma la acces la autostrazi, ca nu-i panaceul. Si aceasta nu inseamna ca nu e nevoie de upgrade de infrastructura, dar ar fi de ajuns un DN cu upgrade si variante ocolitoare + transport public (feroviar si rutier). Cum de exemplu ai vrea sa conectezi Agnita cu autostrada, de unde pana unde?

[rezin]

@pasadia ,


nu am spus că drumul de mare viteză singur asigură supraviețuirea unui oraș, ci că lipsa lui este una din cauzele decăderii multor orașe. Drumul de mare viteză face parte însă, din setul de instrumente care asigură dăinuirea unui oraș.

Excepția nu vine să infirme regula , ci ca să întărească regula.

Astăzi nu poți să concurezi economic când mergi pe un drum de căruță de acum 100 de ani, cu unul care merge pe un drum de mare viteză.

În plus astăzi când toată Europa, începând cu Bruxellul,  toată ziua o toacă cu mobilitatea urbană durabilă, și pentru implementarea acestui concept și în țara nostră s-au spart în orașe drumuri bune cu 4 benzi , pentru a se împărții trotuarele în două din care o parte este pistă pentru trotinete , biciclete, iar alta pentru pietoni(o mare greșeală) și pentru a se crea benzi dedicate pentru mijloacele  de transport în comun , putem totuși să susținem că mobilitatea urbană durabilă , este de puțin folos fără o mobilitate interurbană durabilă.Degeaba spargi drumuri bune în orașe să le adaptezi acestui concept , dacă în afara localităților mergi pe drumuri de căruță de acum 100 de ani cu pante mari, cu curbe strânse și multe , care trec prin toate localitățile, cu intersecții la nivel , cu semafoare și giratorii,  treceri de pietoni, treceri la nivel cu calea ferată,etc.
  Tot se vorbește de comasarea comunelor, etc., ori nu se poate vorbi de așa ceva , fără să avem mai întâi o infrastructură bine pusă la punct. Din acestă infrastructură trebuie să facă parte și rețeaua de drumuri de mare viteză, de DN-uri  DJ-uri, DC-uri, reabilitate,  rețea cfr reabilitată și completă, de un transport de stat care să asigure deplasarea oamenilor de localitățile de domiciliu la primării , la reședința de județi , la centrele comerciale, la instituțiile de stat și private , la centrele urbane , la unități de învățământ, la locurile de muncă într-un timp cât mai scurt, ceea ce nu se poate realiza fără o rețea completă  de drumuri de mare viteză, și acesta mai necesită mult timp.
  Ca de exemplu în zona din centrul țării de care am vorbit mai sus sunt necesare, pe lângă drumurile de mare viteză deja amintite și: Drum de mare viteză Copșa Mică-Micăsasa-Blaj-Teiuș și Micăsasa -Șeica Mare ca să putem vorbi de o rețea de drumuri de mare viteză completă în acestă zonă care să asigure un flux corect de persoane și bunuri între localitățile din zonă.

[horatiu.cosma]

Ca să clarificăm niște aspecte, drum de mare viteză înseamnă drum expres sau autostradă (minim 4 benzi, separare fizică a sensurilor, noduri denivelate, pante, curbe line etc).

În Masterplanul General de Transport există o serie de drumuri de mare viteză prioritare în România, care costă vreo 40 de miliarde de euro. Până se fac alea (un orizont realist de 20-30 de ani), e greu de crezut că se vor găsi fonduri pentru un drum de mare viteză în afara priorităților.

În schimb ce se poate face, și e în Masterplan, e așa numitul transregio. Un drum național existent pe care se vine cu anumite îmbunătățiri de gen pasaj peste cale ferată, centuri la localități mai mari, banda a 3-a sau chiar a 4-a unde se justifică, separare de sensuri, amenajări de intersecții, iluminat, corecții de curbe.

E o variantă eficientă de îmbunătățit viteza și siguranța cu bani relativ puțini (oricum, net inferior costul față de un drum de mare viteză) care s-ar putea face aici. Doar că pentru asta, e nevoie ca cineva să împingă această variantă.

Masterplanul e din 2016, de atunci nu s-a făcut niciun drum transregio de genul ăsta. În 2021 am început noi discuțiile cu autoritățile locale din Covasna și Harghita pentru Transregio Ditrău - Sf. Gheorghe. Am fost în teren, am discutat câteva idei de centuri, corecții de curbe, banda a 3-a, treceri la nivel cu calea ferată, am început să lucrăm la un studiu de favorabilitate (un fel de pre-fezabilitate), dar am plecat și succesorii au îngropat ideea.

Poate ar trebui încurajate autoritățile locale să preia în propria ogradă aceste proiecte, ar avea șanse mai mari.

[voicul]

@pasadia ,


nu am spus că drumul de mare viteză singur asigură supraviețuirea unui oraș, ci că lipsa lui este una din cauzele decăderii multor orașe. Drumul de mare viteză face parte însă, din setul de instrumente care asigură dăinuirea unui oraș.

Si da si nu, pentru ca daca un drum de mare viteza duce la evitarea "decaderii unui oras" intrebarea este: cum a reusit orasul ala sa ajunga asa mare (de acum e in decadere) neavand drumuri de mare viteza?
Tradus: multe orase "mari" au devenit mari ca asa s-a zis de sus. Odata ce nu a mai fost interes de sus sa fie "mari" oamenii au plecat din ele. (adica nu are legatura cu cate drumuri de mare viteza au sau nu au).
Alt exemplu: nu am auzit pe nimeni sa se mute in Ip sau Marca, desi au autostrada acolo.

Ce e coret: intradevar un drum de mare viteza, chiar si doar potential, poate ajuta o anumita zona sa prospere (dar e unul din cumulul de factori necesari).

[Light]

^^Parcă se voia un TransRegio A10(Teiuș)-Blaj și era în derulare o licitație pentru centura Blaj. Ceva asemănător s-ar putea face și în alte zone, începând cu variante ocolitoare pentru Târnăveni, Copșa Mică, Mediaș.