[CJ] Centura Dej

Started by NGC, February 01, 2019, 06:10:39 AM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

klax187

Pai avem DX Suceava-Baia Mare si DX Cluj-Dej.
In teorie, conexiunea intre aceste DX-uri, impreuna cu niste descarcari de bun simt la capetele orasului Dej, ar trebui sa rezolve problema centurii Dej.
Acum ca aceste proiecte sunt la ani lumina de finalizare e alta discutie pe topicurile dedicate.

Drumul asta de interes local, eu zic ca are utilitatea lui. Un pod nou peste Somes, mutarea presiunii de pe zona relativ centrala, activarea unei zone destul de mari in spatele garii. Doar sa aiba cine sa convinga investitorii...

elphax

Daca se face la profil de DX, se va putea lega direct ruta ce vine dinspre Gherla - Apahida inainte de acea curba
Tot mai bine decat nimic - scapi de intersectia aia ciudata gen giratie triunghiulara si de podurile proaste peste care se trece incet

klax187

Nu cred ca Tise are mana asa larga pentru a face 4 benzi acolo.
De asemenea e prea inghesuit intre localitate si CF incat sa se suprapuna cu vreun DX. De fapt, acum observ ca acea carioca urmareste traseul CF in directia Cășeiu intre curbele din capete.

TibiV

Despre carioca - exact.
Deci undeva va trebui facut si un pasaj peste calea ferata...
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

tom_sawyer

#64
Quote from: StefanCelMare on September 28, 2022, 10:29:33 AMConsiliul Județean Cluj va dezbate în cadrul ședinței ordinare care va avea loc joi, 29 septembrie 2022, proiectul de hotărâre privind aprobarea 🤝 acordului de parteneriat cu municipiul Dej, în vederea implementării proiectului 🛣📍,,Varianta de legătură între străzile 1 Mai (DN1C) și strada Bistriței din municipiul Dej".
𝙿𝚛𝚎𝚜𝚎𝚍𝚒𝚗𝚝𝚎𝚕𝚎 𝙲𝚘𝚗𝚜𝚒𝚕𝚒𝚞𝚕𝚞𝚒 𝙹𝚞𝚍𝚎𝚝𝚎𝚊𝚗 𝙲𝚕𝚞𝚓, 𝚍𝚘𝚖𝚗𝚞𝚕 𝙰𝚕𝚒𝚗 𝚃𝚒𝚜𝚎 🗣 ,,𝘈𝘷𝘢𝘯𝘥 𝘪𝘯 𝘷𝘦𝘥𝘦𝘳𝘦 𝘤𝘢 𝘪𝘯𝘴𝘵𝘪𝘵𝘶𝘵𝘪𝘢 𝘯𝘰𝘢𝘴𝘵𝘳𝘢 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘴𝘪𝘯𝘨𝘶𝘳𝘢 𝘦𝘭𝘪𝘨𝘪𝘣𝘪𝘭𝘢, 𝘪𝘯 𝘤𝘢𝘭𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘭𝘪𝘥𝘦𝘳 𝘥𝘦 𝘱𝘢𝘳𝘵𝘦𝘯𝘦𝘳𝘪𝘢𝘵, 𝘴𝘢 𝘢𝘤𝘤𝘦𝘴𝘦𝘻𝘦 𝘧𝘰𝘯𝘥𝘶𝘳𝘪 𝘦𝘶𝘳𝘰𝘱𝘦𝘯𝘦 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘧𝘪𝘯𝘢𝘯𝘵𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵𝘦𝘪 𝘪𝘯𝘷𝘦𝘴𝘵𝘪𝘵𝘪𝘪 𝘷𝘪𝘵𝘢𝘭𝘦 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘋𝘦𝘫, 𝘢𝘮 𝘩𝘰𝘵𝘢𝘳𝘢𝘵 𝘴𝘢 𝘯𝘦 𝘢𝘴𝘰𝘤𝘪𝘦𝘮 𝘤𝘶 𝘗𝘳𝘪𝘮𝘢𝘳𝘪𝘢 𝘋𝘦𝘫 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘢 𝘥𝘦𝘮𝘢𝘳𝘢, 𝘪𝘯 𝘳𝘦𝘨𝘪𝘮 𝘥𝘦 𝘶𝘳𝘨𝘦𝘯𝘵𝘢, 𝘦𝘵𝘢𝘱𝘦𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘱𝘳𝘰𝘪𝘦𝘤𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘪𝘯 𝘷𝘦𝘥𝘦𝘳𝘦𝘢 𝘢𝘤𝘤𝘦𝘴𝘢𝘳𝘪𝘪 𝘧𝘪𝘯𝘢𝘯𝘵𝘢𝘳𝘪𝘪 𝘯𝘦𝘳𝘢𝘮𝘣𝘶𝘳𝘴𝘢𝘣𝘪𝘭𝘦".
✅ Consiliul Județean Cluj a identificat, ca posibilă sursă de finanțare nerambursabilă a acestui proiect de infrastructură, 💶Programul Operațional Regional 2021-2027.
✅ Conform 📄Acordului de parteneriat, Consiliul Județean va pregăti proiectul și îl va depune pentru finanțare prin aplicația MYSMIS, gestionată de Ministerul Fondurilor Europene. În acest timp, Primaria municipiului Dej va realiza studiul de fezabilitate și celelalte documentații tehnico-economice, respectiv va pune la dispoziție terenul necesar demarării investiției.
ℹ️🛣 Centura ocolitoare a municipiului Dej, în lungime de 1,690 km, a fost desemnată de Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest drept proiect strategic de importanță majoră pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027. Investiția va contribui la îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor din Dej și la eliminarea ambuteiajelor care se produc periodic la traversarea podului peste râul Someș.



Astăzi, 11.12 2024, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii anunţă deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a următorului proiect de act normativ:

Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții ,,Drum de conectivitate la drumul de mare viteză Dej – Bistrița'', județul Cluj


Scurtă descriere

Municipiul Dej este traversat de drumul național DN 1C, iar în partea de nord-est acesta se intersectează cu DN 17, în zona administrativă, sectoarele de drum având și funcțiuni de stradă, respectiv strada 1 Mai și strada Bistriței.

Pentru scoaterea traficului greu și de tranzit din interiorul municipiului este prevazută realizarea unui drum care sa ocolească zona urbană, să asigure conexiunea între DN 1C ( str. 1 Mai) - DN 17 ( str. Bistriței) și totodată să asigure conectivitatea cu viitorul drum de mare viteză Dej — Bistrița, având în vedere că traseele existente preiau tot traficul de tranzit pe direcția Cluj - Napoca — Baia Mare și Cluj-Napoca — Bistrița, ce conduce frecvent blocaje de trafic cu timpi de așteptare foarte mari. Prin realizarea acestui obiectiv se urmărește fluidizarea traficului în zona de referință, sporirea măsurilor de siguranță rutieră, reducerea timpilor de deplasare.

Instrument motivare

textul complet al proiectului actului respectiv

ANEXA

MT


Profil transversal: drumul este prevăzut cu 2 benzi de circulație 2x3,50 m, spațiu verde, pista de biciclete și trotuar, poziționate pe partea stânga a drumului.

Intersecțiile cu DN 1C și DN 17 de la cele două capete ale drumului nou vor fi amenajate cu sensuri giratorii, având raza interioară de 6.00 m, supralargire de 2.00 m, benzi de circulație în girație de 5.50 m și raza exterioară de 25.00 m. Se prevăd insule separatoare între benzile de intrare ieșire.

Trotuare, piste pentru biciclete: pe intregul traseul sunt prevăzute, pe partea stângă, în sensul kilometrajului, un spațiu verde cu lățimea de 1,00 m, după care se va realiza pista de bicicliști în dublu sens cu lățimea de max. 2.00 m, mărginita de trotuar, cu lățimea de 1,50 m.

Se va monta parapet pietonal între trotuar și taluzul de pe partea stângă, iar între pista de biciclete și partea carosabilă, pe amplasamentul spațiului verde se va amplasa parapet de siguranță.

Lucrări de artă

Pod nou cu 1 deschidere peste râul Someș (1—99.00 m) — L=105.20 m
   Podul are structura mixtă oțel-beton cu schemă statică de arc cu tirant o deschidere de 99.00 m și o lungime totală de 105.20 m. În sens transversal podul este prevăzut cu o parte carosabilă de 8.00 m; pista de bicicliști de 2.00 m și două trotuare a câte 1.50 m (stânga) respectiv de 2.00 m partea dreaptă.
   Suprastructura podului nou, va fi realizată, din patru arce metalice, grupate câte două în zona trotuarelor. Arcele din vecinătatea căii sunt dispuse vertical și sunt legate la partea inferioară prin intermediul a două grinzi principale (HE 1000B) cu rol de tirant. Arcele marginale sunt dispuse înclinat și au ca principal rol asigurarea stabilității arcelor verticale, prin intermediul unor elemente de legatura orizontale. Grinzile principale sunt legate transversal cu antretoaze (HEI 000B). Acestea au rolul de a prelua încărcările și a le transmite la arce și tiranți (0120 mm).

Pod peste canal colector cu o singura deschidere (1=24.00 m) — Ltotala=30.20 m
   Podul este prevăzut cu o singura deschidere de 24 m, realizat din IO grinzi prefabricate din beton precomprimat tip T cu înălțimea de 1.05 m având o lungime totală de 30.20 m. Gabaritul podului, în sens transversal are prevăzut o parte carosabilă cu lățimea de 8.00 m, o pistă de cicliști de 2.00 m lățime și un trotuar de I .50 m lățime pe partea stângă și un trotuar de 2.00 m lățime pe partea dreaptă. Spațiul de libera trecere pe sub pod va fi de aproximativ 3.50 m. La partea superioară a grinzilor se prevede o placă din beton armat clasa C35/45 cu gosime variabilă 14 - 22 cm. Grinzile prefabricate vor rezema pe banchete prin intermediul unor cuzineți și a unor aparate de reazem din neopren fixe și mobile.

Pasaj superior peste Magistrala CF 412
   Pasajul superior cu 9 deschideri (4x30.00 m + 1x76.90 m + 4x30.00 m), are lungimea totală de 497.00 m, este situat într-o curbă la dreapta cu raza de 360.00 m. Gabaritul pasajului, în secțiune transversală, include partea carosabilă cu lățimea de 8.00 m, o pista de cicliști de 2.00 m lățime și un trotuar de 1.50 m lățime pe partea stângă și un trotuar de 2.00 m lățime pe partea dreaptă.
   Suprastructura: deschiderea centrală cu lungimea de 76.90 m va fi realizată din patru arce metalice, grupate câte două în zona trotuarelor. Arcele din vecinătatea căii sunt dispuse vertical și sunt legate la partea inferioară prin intermediul a două grinzi principale (HE 1000B) cu rol de tirant. Arcele marginale sunt dispuse înclinat și au ca principal rol asigurarea stabilității arcelor verticale, prin intermediul unor elemente de legatura orizontale

Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA):        178.799  mii lei
(în preţuri la data de 30.09.2024/ 1 euro =4,9756 lei)   
      
din care C+M (inclusiv TVA):              156.416  mii lei   

Finanțarea investiției:
Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile – Programul Transport (P.T.) 2021-2027 şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

tom_sawyer


ronaldo99

Realistic vorbind si tinand cont de situatia economica interna unde in anii viitori nu mai avem alegeri care "sa grabeasca" proiectele de infrastructura cat de repede o sa avem gata un proiect ca asta care e tot amanat de mult timp e greu de estimat...

ovicor

Clar financiar e greu, dar auzi planuri pe Filiasi-Tg. Jiu, Bacau- P. Neamt, Targoviste, doua legaturi a A7 cu Braila, A9, te apuca pandaliile!

pista_bacsi

@ronaldo99 Problema e pur bugetară. Economia e ok. Dacă am avea probleme economice "vibe-ul" ar fi altul. Problemele bugetare pot deveni probleme economice, dar asta depinde de măsurile luate. Totuși noi suntem la 5% investiții din PIB :)

Pentru centura Dej sunt bani sigur și în caz ca avem probleme economice. Avem putine investiții care pot aduce valoare instant economică și centura asta e una dintre ele. Costul ei e insignifiant.

ronaldo99

#69
Nu vreau sa te contrazic dar cand zici ca sunt bani sigur pe ce te bazezi? Ca e un "sac aproape plin" undeva centralizat la nivel de tara si cineva iti spune ca vom avea investitii in infrastructura in anii acestia grei care vor urma e una. Dar sa si "rastoarne" cativa spre judetele din Centru-Nord ca sa avanseze pe proiecte gen Autostrada Nordului, drumuri expres Turda-Dej, centura Dej si altele vehiculate e alta. Par acum pe tapet alte proiecte mai prioritare si cum a fost amanata centura Dej atata timp cred ca nu o sa le fie greu sa o mai amane si acum. Am vrea sa ni se dovedeasca contrariul dar vom vedea. Sper sa ai tu dreptate.

pista_bacsi

@ronaldo99 E pur și simplu vorba de cost. Este foarte foarte ieftină comparativ cu beneficiile. Autostrada nordului e incomparabil de scumpă (zeci de miliarde) comparativ cu această centură.

E multă propagandă, dar pentru investiții punctuale avem "aproape" bani infiniți. Aici mă refer la centuri pentru orașe (cu blocaje). Nu-i lasa sa te demoralizeze și fă câtă presiune poți pentru acest proiect. Bani sunt și la CNAIR/MT și la CJ Cluj.

Țin minte când era criza din 2007-2009 (plus ani 2009-2011) și tot se spunea ca nu sunt bani (+taieri) și pentru ca a ajuns UDMR la guvernare s-a refăcut DN 12 de încă e ok și acuma.

Centurile sunt zeci de milioane spre sute de milioane în funcție de lungime, număr de benzi și relief. De exemplu centura SF. Gheorghe a costat 60 milioane euro. Bani ăștia sunt bani de semințe pentru România de azi (știu noi avem "bias" de când eram săraci). Bugetul orașului Brașov e 400 milioane euro nu mai zic de orașe mai bogate sau de bugetul țări.

ronaldo99

@pista_bacsi ca or fi bani nu constest dar ideea e sa si vrea cu adevarat "sa taie" o bucata de pizza (buget) in directia asta, indiferent ca or fi MT/CNAIR/CJ. De obicei se prefera directionarea in alte parti mai ales in perioade dificile din punct de vedere economic si cum stim de cand se amana acest proiect ziceam ca nu e exclus sa il mai amane o perioada, mai ales daca dansii nu il considera prioritar.

Legat de "fa cata presiune poti" din pacate nu prea sunt foarte multe parghii pentru multi dintre noi de pe forum si altii ca noi. De mai multe ori ziceam ca si niste filmari din drona preluate la ore de varf sa se vada aglomeratiile din punctele cheie care se formeaza si care sa fie distribuite in media ar conta. De ex. la intrarile in Cluj, Dej dinspre Bistrita/Baia Mare. Dar se pare ca nu avem aici colegi/ziaristi cu tehnica necesara sau nu considera importante/relevante astfel de metode.
Astfel timpul trece, proiectele se amana si oamenii se conformeaza cu intarzierile...

pista_bacsi

Ca să se aloce ține doar de CJ și Primăria Dej. Sunt deja destul de multe exemple unde factorul local a reușit să obțină finanțare pentru centuri. În PT o parte "măricică" este alocată pentru centuri.