Libera circulatie a romanilor in Europa si in lume

[dumbravaandrei]

La câte mafii au pe acolo și la ce scală acționează "ai noștri", o să aibă fix 0 influență în ceea ce priveste waiverul

[TibiV]

Un articol corect, insa prea corect (si absolut incorect fata de noi, astia pe care "nu ne-a ars soarele" de la nascare...)
Mai exact, este un articol "politically correct". Si, evident, nu sufla o vorba despre etnia acelor "romani".

Dar, deh, pentru cei din sistemul legal american, "ai nostri de Ferentari" arata aidoma mexicanilor. Si in sudul SUA nu te poti lua de mexicani/portoricani/alti "bronzati" fara grave consecinte politice si mediatice...

[shift2rail]

 e mai complicat:  statul roman nu face nimic ptr integrare- in afara de a le oferi un pasaport ptr Franta, SUA-ONG-urile cheltuie zeci de milioane de eur din granturi norvegiene/elvetiene/islandeze pe simpozioane despre discriminare cu impact zero pe teren, iar societatea in ansamblu ignora superb problema.

[tom_sawyer]

^^ Și dacă ar preciza etnia care ar fi diferența?

Mi se pare inacceptabilă postarea ta.

[pasadia]

Sunt inacceptabile multe dintre postarile scrise in ultimele zile, dar deh...

[dr4qul4]

Sunt si etnici romani intre ei. Peste hotare lasa rasismul acasa, si lucreaza impreuna pentru a-i "lucra" pe americani.
Oricum diferentele nu sunt chiar atat de mari pe cum cred unii. Haina il face pe om. Mai ales in sudul SUA unde te bronzezi uniform si iarna.

[TVlad]

Interesant e cum transfera banii in Romania fara sa fie prinsi imediat. Pe mine ma freaca la banca pentru orice maruntis, cu banii mei legal cistigati.

[dr4qul4]

poti folosi si in romania carduri de debit sau prepay emise in alte tari.
Poti alimenta si un cont de revolut/alt fintech, cumperi actiuni/crypto si dupa le vinzi si scotii banii prin cardul revolut atasat contului.
Sau pur si simplu folosesti cardurile clonate pentru a cumpara bunuri cu livrare direct in Romania. Si dupa vinzi Iphone-urile/laptopurile pe OLX.
Se gasesc metode.

[oneLess]

Costel Mirea a re-postat o prezentare utilă despre sistemul EDAC .

31 martie 2024

[tom_sawyer]

Prosecutors in California say the Romanian mafia has given a new look to an old scam — debit card skimming — by placing devices to steal personal information on self-checkout machines in grocery stores.

Romania has also become a highway for drugs from South America. The criminal infrastructure that was developed to traffic large amounts of heroin or synthetic drugs is now also used to traffic cocaine. This infrastructure is disguised as legal in order to analyze the risk and scrutiny of authorities. Romanian citizens living in South America, as well as South Americans in Romania, create stable links for organized crime groups interested in developing new alternative routes. In recent years, Balkan criminal groups, such as Albanian, Serbo-Montenegrin and Bulgarian groups, have been increasingly involved in smuggling cocaine on maritime routes and into Black Sea ports in Bulgaria and Romania. Although the country serves as a transit hub for the cocaine trade, there is not a large domestic market; local demand is low owing to the drug's high street price.

ocindex.net/country/romania

[shift2rail]

Oh dear, Bucuresti- Medellin-ul Europei?  Ramane sa aflam cine joaca rolul lui Pablo Escobar...

[TVlad]

Nu m-ar mira. Se vede pe strada cu ochiul liber ca avem si 'clienti' pe piata locala. Doar pe scara blocului meu, de exemplu, se pare ca avem un 'dealer' si, mai nou, o consumatoare.

[tom_sawyer]

Un fost angajat MAI și un colonel în rezervă, acuzați de DIICOT de grup infracțional după pensionare, în traficul cu migranți

Sursele G4Media susțin că sunt implicați mai mulți ofițeri MAI care sunt coordonați de un fost angajat de la Interne care aducea migranți în România cu contracte fictive de muncă. Instituțiile vizate de percheziții sunt Inspectoratul General de Imigrări Arad și Inspectoratul General de Imigrări Caraș, ai căror angajați ar fi închis ochii la expirarea vizelor migranților pe care nu îi expulzau, mai arată sursele G4Media. Una dintre persoanele vizate ar fi chiar șeful IGI Caraș.
g4media.ro




La data de 04.06.2024 procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Caraș-Severin împreună cu polițiști din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Caraș-Severin, cu sprijinul BCCO Timişoara, SCCO Arad, BCCO Oradea, BCCO Alba-Iulia, SCCO Sibiu, BCCO Cluj, BCCO Craiova, BCCO Piteşti, BCCO Bucureşti, pun în aplicare un număr de 67 mandate de percheziţie domiciliară pe raza județelor Caras-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Argeş, Sibiu şi municipiului Bucureşti într-un dosar penal vizând săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de migranți,  trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României,  facilitarea șederii ilegale în România și spălarea banilor.

Acțiunile procurorilor DIICOT  se desfășoară în coordonare cu cele ale procurorilor  DNA care efectuează cercetări într-o cauză penală ce are ca obiect   comiterea unor infracțiuni de corupție aflate în legătură directă cu infracțiunile cercetate de procurorii DIICOT-Biroul Teritorial Caraș Severin.

Din investigațiile efectuate a reieșit că,  în cursul anului 2022 pe fondul apariției   unui nou mod de operare vizând   traficul de migranți  ( introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen), un suspect, fost angajat al MAI, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat prin intermediul a 7 societăți comerciale (din care cinci cu același domiciliu fiscal) la care au aderat și alte societăți comerciale, parte dintre acestea controlate de un alt suspect (colonel în rezervă ), care ulterior pensionării a  dezvoltat o metodă de obținerea unor beneficii materiale substanțiale  prin intermediul unei firme înființată în scopul   recrutării   forței de muncă din străinătate.

Probatoriul administrat a relevat  că în intervalul 2022 – iunie 2024, gruparea de crimă organizată, formată dintr-un număr de peste 37 de suspecți, cetățeni români și străini și 7 grupuri de firme însumând  31 de societăți comerciale  cu sediile în Caraș-Severin, Timiș și Arad a acționat pe teritoriul României,  în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți.

Activitatea infracțională s-a desfășurat pe  șase  paliere, respectiv : unul format din liderii grupurilor de firme,  urmat de persoanele din imediata apropiere a acestora  și care îndeplineau diferite funcţii în cadrul societăţilor, un altul format din  foste și actuale cadre ale M.A.I., un palier constituit din  reprezentanții de drept și de fapt ai unor firme din județul Caraș-Severin racolate în același scop   infracțional iar ultimele  două paliere  formate din alți membri ai grupului de crimă organizată, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietate lor ca locație pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România, iar ceilalți ocupându-se de  transportarea și transferarea migranților sosiți în  România cu intenția de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE.

Din actele de urmărire penală a rezultat că administratorii sau asociații societăților comerciale au stabilit legături cu recrutorii din plan extern, iar  angajații cetățeni români, membrii ai grupului infracțional, au avut  sarcina  obținerii pentru persoanele  recrutate a avizelor de muncă și  a  vizelor pentru dreptul de ședere în România. În acest scop au racolat angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul   birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini cu potențial risc terorist.

Până la acest moment, s-a stabilit că grupul infracțional a obținut eliberarea de avize de muncă cu încălcarea procedurilor legale  pentru un număr de 1.181 cetățeni străini, majoritatea din Pakistan și Bangladesh  (peste 80% ), dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan, parte dintre aceștia părăsind România pentru a se îndrepta spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma  care i-a recrutat.

De asemenea, s-a stabilit că membrii grupului infracțional organizat, utilizând relații cu lucrători ai Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin bazate pe acte de corupție, au facilitat șederea pe teritoriul României a unor cetățeni străini  ale căror vize expiraseră și trebuiau returnați în  țara de origine.

Din investigațiile efectuate a rezultat  că pentru un aviz de muncă  migranții au plătit sume cuprinse între 500 - 1000 euro, iar  cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5000 - 6000 euro pentru o persoană.

Astăzi sunt puse în executare și aproximativ 40 de mandate de aducere, suspecții urmând a fi conduși pentru audieri la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Caraș-Severin.

Acțiunea este realizată cu sprijinul polițiștilor Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, I.T.P.F. Timişoara, Inspectoratului de Poliție al Județului Caraș-Severin, jandarmilor Inspectoratului Județean de Jandarmi Caraș-Severin, Inspectoratului Județean de Jandarmi Timiş, Grupării de Jandarmi Mobilă ,,Glad Voievod" Timișoara și specialiștilor din cadrul DIICOT Serviciul Teritorial Timişoara.

Suportul de specialitate este asigurat de către  Biroul Tehnic și de Criminalistică din cadrul DIICOT și  Direcția de Operațiuni Speciale din IGPR.

Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.


diicot.ro/mass-media/4851-comunicat-de-presa-04-06-2024

[tom_sawyer]

5 iunie 2024
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 554/VIII/3 din 04 iunie 2024, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea unor măsuri preventive, începând cu dată de 04 iunie 2024, față de un număr de 4 persoane, după cum urmează:
- a fost dispusă măsura reținerii față de MITRUȘ VALI, șef al Biroului pentru Imigrări al Județului Caraș Severin,
- a fost dispusă măsura controlului judiciar față de HUNIADI ANDREI-CĂTĂLIN, ONCICĂ CRISTIAN-ARTHUR, funcționari în cadrul Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin, și P.C.S., administrator al unei societăți comerciale,
În sarcina celor 4 inculpați a fost reținută comiterea unor infracțiuni de luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu, acces ilegal la un sistem informatic, comise în formă simplă și continuată, forma participației penale fiind autoratul, complicitatea și instigarea.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În prezenta cauză se desfășoară cercetări cu privire la modalitatea în care angajați ai Biroul pentru Imigrări al Județului Caraș Severin ar fi încălcat, în schimbul unor sume de bani, dispozițiile legale prevăzute, atât în legislația primară pe linie de migrație, cât și în normele metodologice stabilite pe linie de muncă, în legătură cu admisia, șederea și dreptul la muncă al cetățenilor străini pe teritoriul României.
Concret, în perioada 2022 – 2023, direct sau prin intermediar, inculpații Mitruș Vali și Huniadi Andrei Cătălin, cu ajutorul colegului lor, Oncica Cristian-Arthur, ar fi primit de la mai mulți oameni de afaceri, printre care și inculpatul P.C.S., implicați în migrația ilegală, sume de bani cuprinse între 2.100 lei și 22.000 euro și alte foloase necuvenite, pentru emiterea avizelor de muncă și prelungirea nelegală a dreptului de ședere în România în cazul a peste 1.137 cetățeni străini (majoritatea din Pakistan și Bangladesh (peste 80%), dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan).
După emiterea avizelor de muncă, o parte dintre cetățenii străini, care ar fi intrat în țară, ar fi fost preluați de reprezentanții societăților pentru care ar fi fost eliberate documentele respective, cazați fără forme legale în diferite locații și plasați în mod nelegal pentru a munci la alte societăți. Ceilalți ar fi fost preluați direct de persoane care ar fi făcut parte din rețelele de traficanți de migranți și călăuziți spre state din Vestul Europei, trecând ilegal frontiera de stat a României.
În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Celor 4 inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 05 iunie 2024, inculpatul Mitruș Vali urmează să fie prezentat Tribunalului Timiș, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=12598

[Feri]

Nu știu dacă aici este cel mai bine postat dar ține de situația nou existentă cu Schengen:

Aproximativ 35% din muncitorii străini aflați în România au fugit după intrarea țării noastre în Schengen

,,Părăsesc țara mulți dintre muncitorii ajunși în România sau dintre cei care doar primesc viza de lucru valabilă acum și pentru Schengen. Vorbim aici despre muncitori care nici nu mai ajung la noi în țară, pentru că vor să câștige mai mulți bani decât pot obține în România. Conform estimărilor noastre, de la data intrării României în Schenghen, până în prezent, un procent de aproximativ 35‑40% de muncitori străini sunt deja plecați din țară", a declarat Yosef Gavriel Peisakh, General Manager al agenției de recrutare a personalului străin Work from Asia.

,,Muncitorii care pleacă din România, de regulă, posedã deja un permis de ședere temporară cu valabilitate de unul sau doi ani. Desigur că se expun unor riscuri enorme, pentru că pot fi legitimați și opriți la frontiere de către organele de control, în cazul de față Poliția de Frontieră și ofițerii Inspectoratului Român pentru Imigrări. Cu ajutorul aplicației nou lansate, eDAC, în decursul a câteva secunde după scanarea actelor de identitate, organele de control pot vedea acum un status actual al acestora, iar cetățenilor străini li se explică clar că pot sta în spațiul Schenghen pentru o perioadã de maxim 90 zile, cu statutul de turiști, neavând dreptul să se angajeze în țara respectivă.

Adevărul