Proiectarea infrastructurii de transport in Romania

[kitsune]

Nu taie ei iarba, dapăi lăstarii sau toaletare de arbori. Dar oricum, tare mi-e frică să nu vedem prin presă vreo mașină intrată în duba doreilor lăsată pe bretele pe undeva, sau cu vreun Dorel luat pe capotă când trecea cu motocoasa de la un spațiu la altul. Am vie în minte amintirea de prin '95 când era să sar cu mașina de pe podul de la Cernavodă, evitând un soldat în termen care urca podul dinspre baltă spre Cernavodă, pe contrasens, împingând un cărucior. Eu cu viteză pe banda a doua, razant pe balustradă că de, Schumacher. Nu știu când și cum l-am evitat. Îmi imaginez aceeași fază pe nodurile noastre pentru că "birocrația oamenilor din birouri" nu a permis un acces decent la spațiile alea.
Cu canicula asta doamne fere' să ia foc iarba aia. Sau, stai așa! Îi reclamăm că e ambrozie acolo, cât mai e amenda?

[TibiV]

ANEXA 6: CERINŢE OBLIGATORII DE PROIECTARE STRUCTURALĂ

Cerintele obligatorii de proiectare a structurilor sunt:
1. Nu se admite pila in zona mediana la pasajele peste autostrada.
2. Toate podurile vor avea panta longitudinala şi transversala pentru a asigura drenarea adecvata a apelor pluviale.
3. Tasarile dalelor de racordare a podurilor trebuie sa fie limitate la maxim 25 mm. Orice tasare in exces care apare inainte de Perioada de Notificare a Defectiunilor trebuie reparata pe cheltuiala Antreprenorului.

Dar sa faca DJ-urile niste "S"-uri aberante este OK? (Cu "corolarul" unor exproprieri aberante...)
Evident, astia nu au baut din aceeasi fantana cu ungurii... Cine nu crede, sa arunce un ochi la "Drumurile vecinilor", ca la unguri cam TOATE sunt cu pila mediana... Azi, in 2019, nu proiecte din urma cu 10 ani!...

[alecu26]

Tibi,

La pila mediana sunt de acord. Ma tot bate capul de ceva vreme sa fac un calcul statistic. Cate accidente au fost in zona unei pile mediene, si au fost agravate de prezenta pilei mediene?

Aceasta statistica sa fie comparata cu cate accidente nu ar mai fi fost daca se construiau nu stiu cati cm sau metri de autostrada in plus din banii economisiti prin folosirea unei structure fara pila mediana?

La S-urile pentru supratraversare studiul ar trebuie sa fie facut caz cu caz. (in fapt o traversare oblica fara pile mediana devine si foarte foarte scumpa, si de multe ori de aia se face un S). De ce caz cu caz...pentru drumuri locale, comunale si chiar si judetene care oricum sunt varza inainte si dupa...nu vad problema de a desena niste curbe pentru o viteza de proiectare de 30...40...sau 50 la ora. Pentru DN uri la fel...ar trebuii impusa o viteza minima...si atunci nu prea mai poti face S-uri.

Problemele ridicate de a face exact pe aceasi locatie: Trebuie facut un by pass complet. Acesta devine destul de scump atunci cand trebuie asfaltat, si cu o fundatie calumea. Totul doar pentru a fi folosit vreme de cateva luni cat se face structura principala. Pentru a face acest by pass obligi constructorul sa mearga sa negocieze cu tot felul de propietari, cate odata pentru doar cativa metri patrati. Daca unul vrea 1 million de euro nu prea ai ce ii face. Cat despre vecinii Unguri si ei fac S-uri poate chiar mai urate ca noi. Si e normal. Ca sa aplici acel design standardizat pentru pasajele superioare, nu poti avea foarte multe variabile.

[Goldmund]

Apropo de "S"uri dupa un pasaj rutier peste o autostrada:
aceasta posibilitate ca o sosea sa treaca perpendicular peste o autostrada/sosea expres este data de calitatea si traficul efectiv de pe ea. Dar un drum judetean important, sau mai ales un DN nu ar trebui niciodata sa se termine cu un"S" dupa ce supratraverseaza o autostrada. Pentru ultimele doua sosele este necesar pastrarii absolute a liniei pe care a avut-o inainte de supratraversare, eventual cu un pod-arc precum f. des intalnim in Polonia(fara picior pe mijlocul autostrazii), sau cu o pila mediana, daca structura e mai ieftina. Eu cred ca la "proiectare" e vorba doar de finantare si nu de gestionare profesionista gandita pentru prezent si viitor.

[Allex]

Ar trebui ca pasajele drumurilor ce intersecteaza autostrada/drumul expres sa isi pastreze traseul (adica fara S-urile alea) daca unghiul ascutit format de traseul drumului si traseul autostrazii nu scade sub o anumita valoare, 70° sa zicem, sau poate mai putin. Iar acest lucru ar trebui trecut si in Normele Tehnice la Capitolul IV - Intersectii de drumuri. Am mai reduce din optimizarile nesimtite pe care le baga unii constructori.

[M0LD0R]

Referitot la Varianta de ocolire Zalau, pe acelasi amplasament s-a proiectat LRDN-Legatura Rapida la Drumul Nordului, proiect ce nu tine cont de proiectul initial al VOZ si nici de "As buit-ul" celor de la Kemna.

[alecu26]

Poate sa confirme cineva sau sa verifice ca normele de proiectare din SUA se refera in general doar la 25 de ani durata de viata pt proiecte?

[frunzaverde]

Infirm:

https://www.fhwa.dot.gov/asset/guidance/hif19006.pdf

p7 : 20-40 de ani pentru pavaje, 70-100 poduri.

[ionutzyankoo]

Salutare,
Odata cu "work from home" am periat dupa mult timp forumul si vreau sa imi arat aprecierea fata de tot ce face API dar si toti membrii acestui forum. Atatea adevaruri triste despre proiectarea cailor de comunicatii citesc incat imi vine sa imi iau campii. Marea mea nemultumire o reprezinta semnalizarea cailor rutiere, fie ele autostrazi, drumuri expres (acest vesnic copil nenascut), drumuri nationale sau semnalizari din orase. Dupa mai mult timp in care am fost implicat in constructiile civile, am schimbat recent macazul spre infrastructura si acum simt pe propria piele aberatiile date de lehamitea sau mai ales de biroctatia uriasa de la nivelul CNAIR. Cum s-a scris si mai sus, pot fi schimbate in bine atat de multe lucruri prin bunavointa dar din pacate te lipesti de un zid la autoritatile statului.
Nici macar pe caile de comunicatii nou construite sau care fac parte din Masterplan nu se gandeste future proof. Acel ciot de DX care e licitat langa Oradea nu are in planul de semnalizare un amarat de semn pentru DX (Drum pentru vehicule) si nici macar la CraPi care este in executie nu am vazut asa ceva. Ca sa nu mai zic de directii indicate aiurea.
In plus nu inteleg alte aberatii gen: toate variantele de ocolire sunt VOx, VOxy in loc sa preia denumirea DN-ului pe care varianta il faciliteaza (e adevarat ca implica modificarea unor adrese, dar vechile trasee pot fi redenumite in strazi, fiind teoretic in interiorul oraselor); sau nu inteleg de ce s-a aprobat semnalizarea A1 Sb, A3 Ms, A3 Cj de parca ar fi autostrazi distincte si nu sectiuni ale acelorasi autostrazi; sau pe unele indicatoare de directionare se mentioneaza localitatea si drumul european, pe altele localitatea si drumul national pe altele doar localitatea...nu exista o gandire unitara.
Nu s-a gandit oare nimeni si sa se schimbe fontul acesta antic al semnelor noastre cu unul mai actual, nu s-a gandit nimeni sa implementeze pe DN-uri, DJ-uri, DC-uri la nivel unitar acei stalpi alb-negru cu catadioptrii care ajuta atat de mult in conditii de vizibilitate redusa. Probabil ca nu, pentru ca traim in tara lui "merge si asa". And and and dar ma opresc aici.
Sper ca macar peste ceva timp, o parte dintre cei mai activi tipi de pe acest forum sa ajunga sa poata schimba ceva in CNAIR dupa disparitia dinozaurilor...

[JohannDB]

Powered by API/PUM imgur uploader

De ce am pus imaginea asta ??
    Am avut timp în acest loc să mă gândesc (mai mult de 12 ore) la modul la care se gândește/proiectează o intrare/ieșire de pe o autostradă; așa că am analizat și gândit comparativ cu ce avem la noi....., la bretelele de acces....
    Aici este vorba de o bretea de acces/conectare cu banda de rulaj de 4m și caroiaj adițional de spațiu protejat de încă 4m. Între glisiere am 8m, pe/cu UN SINGUR SENS și glisieră joasă H=0,75m !! Și comparam cu breteaua cu dublu sens de pe A1 la ieșirea "Cunța/Săliște" (și nu numai, de pe A1, printre altele și marasmul cu girațiile de Sebeș), unde între glisiere cu H=1,65m ambele benzi fac un TOTAL de 7,20m lățime.....
    La noi "chichinețe" în punctele de joncțiune !!

[dr4qul4]

oare molozul din constructii nu poate fi folosit la terasament? Ma refer la faianta, gresie, adeziv ceramica, bca, ciment, rigips, chiuvete, vase de toaleta si se mai mai scoate la renovarea unei cladiri.
Banuiesc ca este destul moloz depozitat in gropile de gunoi (zilnic trec masini incarcate pe toate stradutele)

[Xed]

Din cate stiu, nu se poate folosi orice, chiar si din ce ai precizat tu. Ar trebui sa fie materiale de o anumita marime care sa poata fi compactate destul de bine, sa aiba o aderenta buna intre ele astfel incat sa nu lucreze in timp fundatia acelui drum.

Prin diverse tari se mai foloseste, insa este sortat inainte.

[Deutschländer]

^
In restul europei se cam face asta. Stiu ca in Bavaria cam 90% de gunoi dupa o renovare ajung in strada.
Dar pentru asta trebuie un sistem de reciclare care costa si cere nevoie. Si daca acest gunoi e aruncat la Rudeni si Glina cu restul gunoiului, nu mai prea ai ce sa faci, trebuie sortat din start.

Dar da, in principiu s-ar putea gasi material de constructie in Bucuresti pentru Centura.

[adiarc]

singura operatiune pe care am vazut-o live pe centura AB....Elis Pavaje aveau concasoare care zdrobeau efectiv resturi din demolari,dar atentie exclusiv betoane...fara caramida sau BCA....si o marunteau bine....probabil o bagau la dalele de beton...dar mai putin maruntita merge sigur la terasamente....am un amic in SUA care lucra la asa ceva...concasa betoane pt terasamentele drumurilor....dar si acolo...exclusiv beton

[Deutschländer]

^
Merge si beton. Cel mai bine in strat de balast, dar se poate chiar si in strat de asfalt sau beton. De exemplu Austria are anumite directive in ce masura poate fie folosita beton reciclat:

https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/index.cfm/search/?trisaction=search.detail&year=2007&num=385&dLang=DE