Proiectarea infrastructurii de transport in Romania

[bogdymol]

Mă uit la imaginea de mai jos și mă întreb dacă se dorește o variantă de ocolire decentă sau un circuit de formula X cu ace de păr. Mă mai întreb și când se vor teleporta în prezent proiectanții și cei care aprobă soluții ca asta sau cea de la Târgu Mureș.



Fără ironie, nu înțeleg ce naiba așteaptă, la 30 de la Revoluție, de nu pot recurge la un mic tunel, la un viaduct, la exproprieri suplimentare ca să scurteze drumul, etc, în locul nenumăratelor curbe care împânzesc de jos în sus și de sus în jos dealurile noastre. Evident soluțiile respective nu trebuie aplicate peste tot, dar măcar pe drumuri europene circulate. E teama de calculele tehnice? E incompetență? E veșnicul ,,n-avem bani", după care se aruncă tone de bani pe soluții dezastruoase, pe proiecte care se transformă în maculatură, pe claim-uri sau procese câștigate de constructori? Se așteaptă magicul 20-20? Sau să iasă la pensie drumarii care aprobă aceste trasee arhaice și proiectanții care le desenează? Sau ce anume?

E absolut nevoie de un moment zero în proiectare, și asta cât mai repede, pentru că altfel va trebui să trăim mulți ani de acum încolo cu aberațiile pe care le aprobă azi CNAIR. Și vom prefera să circulăm tot prin centrul orașelor, că e mult mai rapid și mai comod decât pe centuri.

@API: n-am nici un drept să vă cer asta, mai ales că sunteți foarte ocupați, dar poate puneți într-o zi de un mesaj legat de proiectarea în secolul XXI de drumuri pentru carele cu boi.

E greu să schimbi mentalitatea proiectanților de la noi. Am încercat asta de câteva ori, dar fără rezultat. Câteva exemple:

În facultate, curs de drumuri urbane, profesorul ne explica cum bordura in zona trecerilor de pietoni trebuie sa fie mai înaltă decât partea carosabila cu 2 cm. Am întrebat de ce e așa. Răspuns: pentru că așa scrie în normă. Profesorul acesta fiind unul din comisia ce s-a ocupat de norma respectivă. I-am explicat de ce ar fi mai bine ca trotuarul să fie coborât la nivelul drumului în zona trecerii de pietoni (dacă ești o mamă cu copil în cărucior parcă nu ai vrea tot să dai cu el în borduri). Nu am avut cu cine. "Așa scrie în normă" era răspunsul.

Eram în practică pe Centura Arad, când am văzut că se pregătesc, pe centura de VEST a orașului, să pună semne de ieșire cu "Arad EST". Am atras atenția responsabililor de proiect despre asta, dar fără rezultat. Și astăzi, la mulți ani de la inaugurare, încă mai poți vedea semnele care, în opinia mea, și comparând cu ceea ce am văzut în multe alte țări, sunt cu siguranță greșite. Ca o paranteză apropo de Centura Arad, cineva ar trebui să mai și schimbe becurile de la iluminat, că un sfert sunt arse de ceva vreme.

Peste tot prin lume se lasă o distanță de siguranță între marginea benzii și parapetul median. La noi în schimb este aproape 0 distanța aceea. Dacă tragi de volan un pic peste linia continuă, ai toate șansele să freci parapetul. Dacă autostrada face viraj la stânga, vizibilitatea în față este foarte redusă - intri în depășire, dar nu vezi ce e peste 200 m. Avem lăsați 2,5 m liberi în centru între parapeți, care sunt folosiți doar ca loc unde să stea praful, dar iarna nu ai unde să arunci zăpada de pe drum, că dai în parapet, nu ai voie să greșești la volan, că dai în parapet, si nici în față nu vezi prea bine daca drumul o ia spre stânga. Dar noi tot așa construim... Exemplu de la noi. Exemplu de la ei.

Să mai spun de semnalizarea de pe autostrăzi, care te scoate la fiecare ieșire spre Sebeș, Timișoara sau Lugoj? Au fost destule exemple pe forum, nu mai zic...

Si mai sunt multe asemenea exemple. Nu trebuie să reinventăm apa caldă. E suficient să călătorești cateva zile prin alte țări și să observi lucrurile mici, dar care fac diferența, iar apoi să le implementezi și la noi. Dar nu, la noi e mai simplu să faci așa, pentru că "așa scrie în normă".

[cutter]

Problema e cumva de sistem. Oamenii buni pleacă din țară... iar sistemul de învățământ superior nu cred că a fost niciodată strălucit, dovadă dinozaurii precum cel din povestea lui bogdymol. Tot din sistem ar trebui să vină soluția... să vă întoarceți cei plecați ("repații") și să reformați nenorocirea actuală.

Zilnic mă zgârie pe ochi efectele proiectării românești de drumuri. Și eu sunt doar pasionat, nu sunt de specialitate... dar foarte multe țin doar de geometrie spațială, de bun-simț ingineresc, de atenție la detalii... toată România arată ca un rahat la capitolul proiectare de drumuri, hai s-o spunem pe-a dreaptă.

De la banda aia de decelerare de pe autostradă care e făcută din banda de urgență fără să se mai gândească că mai trebuie o lățime ("bandă de încadrare" în limbajul tehnic, de lemn al domeniului) să n-ai senzația că perii cu oglinda dreapta parapetul, la lipsa de rigole a străzilor din orașe și speranța idioată a proiectanților că apa se va scurge cumva "din pantă" (nu mai intru în detalii, dați un street view și zoom lângă bordură pe orice stradă din Bruxelles, Paris).

Uitați-vă cum arată orașele la noi pe timp umed... bălți adunate peste tot. Cum arată "bordurile lăsate" pentru accesibilizare... adică făcute dintr-un puzzle format din prefabricatele folosite pentru bordura normală... Cât de frumos ar arăta dacă ar cofra și ar turna un beton de calitate (vezi sidewalk-urile americane) ca să poți obține cotele de care ai nevoie...

Totul arată făcut parcă de nepricepuți... tot timpul neputincioși: "n-avem timp", "n-avem bani", "ce să faci dacă așa e totul, e stricat sistemul, se vrea ieftin", "nu-s bune normativele".

Măi fraților! Omul mai și sființește locul... mai face și din pasiune. Suntem destui de aici care am lucrat în viața noastră și cu burta lipită de spate trași de ideea de a lăsa ceva în urmă. Tot timpul auzi numai scuze din domeniul ăsta... și "n-ai ce să faci, e totul prea stricat".

Și am avut multe surprize în discuții cu proiectanții de drumuri - tagmă la care m-am dus cu evlavie, aveam un respect deosebit - că mai degrabă prind eu un ITist pasionat de drumuri (cum mai sunt destui pe forumul acesta) unele detalii de proiectare decât ei. Sincer, după multe discuții am rămas cu un gust amar... și mă opresc aici.

Îmi cer scuze pentru toți proiectanții și inginerii inteligenți, dedicați și pasionați care citesc mesajul ăsta - dar în același timp fac și un apel: fraților, spuneți ceva, ieșiți de unde sunteți și hai să schimbăm lucrurile că numai cu voi se poate, trebuie reformat sistemul cu oameni care au văzut și știu și altceva.

*rant over* și scuze pentru el, dar e o durere mare pentru mine și nenea_hartia și bogdymol mi-au reamintit-o. Vă rog - dacă sunteți proiectanți/ingineri români oriunde ați lucra și empatizați cu ce se scrie în thread-ul ăsta, dați un mesaj, pe privat/oricum. Trebuie să ne adunăm cumva și să ne punem capetele să vedem cum schimbăm lucrurile astea.

[subway]

Ai ganduri de revenire in <sistem>?

[nenea_hartia]

@cutter: Uite, să mai dau un exemplu, @bogdymol știe: i-am atras și eu atenția șefului de șantier al centurii Arad că indicatorul Arad Est e greșit. Respectivul, un austriac tânăr, s-a fâstâcit și m-a rugat să nu mai pomenesc subiectul. Mi-a zis că ar trebui să modifice proiectul de semnalizare (greșeala de acolo vine) și că îi e groază să ceară din nou avizul comisiei de specialitate a CNADNR. A preferat să păstreze un indicator absurd din cauza groazei că birocrația de la noi îi poate bloca pe cine știe ce termen lucrarea...
Tot ce am reușit să obțin a fost corectarea acestui indicator . În momentul montării scria Varșănd în loc de Vărșand (eroare umană, nu dau cu parul, se poate întâmpla oricui). Însă noroc că băieții de la Girod Semnalizare, care au montat indicatoarele, mai erau pe teren, altfel știm cu toții că așa rămânea .

Prin contrast, acum vreo zece ani, trecând prin Luxemburg, am văzut doi inși cu veste galbene care marcau cu vopsea un X pe marginea carosabilului, în dreptul intrării într-o curte, ca nimeni să nu parcheze acolo. M-a șocat că oamenii aveau ruletă și măsurau cu strictețe ca cele două ramuri ale X-ului să fie perfect egale și să pornească de la exact aceeași distanță față de marginea trotuarului.

[subway]

Chestia cu <asa scrie la norma> nu e o scuza. Normele sunt scrise de oameni si ca tot ce e omenesc e supus greselii, mai ales ca daca le iei la <puricat> constati cu usurinta o gramada de erori, confuzii, non-sensuri si contradictii...doar ca proiectantul e Rege, el si doar el e raspunzator daca e tampit sau destept...dar pentru a face diferenta asta trebuie sa ai cojones si stiinta de carte.

[Ionut]

@nenea_hartia

Facem pozitie, da-ne idei. Voi va pricepeti, eu unul nu sunt de meserie. Cu exemple simple si la obiect ar fi de impact, ca sa inteleaga toata lumea si sa aiba priza si la presa ca sa preia.

[horatiu.cosma]

Foarte interesantă discuția, bravo! Intru și eu în joc cu o experiență din 2016 pe tema indicatoarelor rutiere. Asemenea lui @cutter, eram un pasionat în ale infrastructurii care mergea la întâlnirile din Palatul CFR cu o doză ridicată de respect față de interlocutori. Mă gândeam că mă întâlneam cu vârfurile proiectării, oameni de super calitate de la care am doar de învățat. Din păcate nu a fost deloc așa...

Trecând la pățania cu pricina, am participat la o discuție la CNAIR cu cei responsabili de contractul Sebeș - Turda lotul 4, cu cei responsabili de semnalizare rutieră și cu proiectanții. Tema discuției era proiectul de semnalizare din nodul rutier Turda. Văzusem în prealabil acest proiect și câteva indicatoare îmi păreau complet eronate. După ce i-am ascultat pe toți, mi-am dat seama de exact lucrurile pe care le-ați explicat și voi mai sus: proiectantul avea un singur obiectiv - să îi fie aprobat proiectul de semnalizare, indiferent cum. Cei responsabili de contract păreau complet dezinteresați, iar cei de la siguranța circulației erau...de nedescris, e greu de explicat atâta prostie și lipsă de logică.

Am încercat eu să fac puțină lumină, dar părea că nu se înțelege. Aveam impresia că vorbesc cu copii cu deficiență de atenție: "Doamnă, dacă vii dinspre Gilău pe A3 și vrei să mergi spre București, indicatorul îți spune că București e tot înainte pe A3, în timp ce dreapta pe A10 îți indică doar Sebeș. Însă până la București e mult mai ok pe la Sebeș, fiind mai multă autostradă." sau "Venind de la Alba Iulia pe A10, pe A3 spre vest vezi doar Gilău, iar pe ieșirea pe DN vezi Cluj și Oradea. Lumea va fi indusă în eroare, ieșind de pe autostradă, în loc să rămână pe ea".

Reacția proiectantului a fost ceva gen "fuck, ce îi și cu nebunul ăsta, pe când în sfârșit îmi luam și eu avizul, vine altul să schimbe ceva și să o luăm de la capăt", iar a CNAIR "ăăă, păi să vedem, mai trebuie să ne uităm puțin, reluăm discuția peste o săptămână". Atunci mi-am dat seama că aici pe forum știm și înțelegem mult mai multe decât 95% din CNAIR. Marea majoritate a lor sunt niște oameni triști, complexați, fac totul forțat, fără pasiune, nu știu unde e Sebeș sau Turda, nu îi interesează. Totul e gri, târât de pe o zi pe alta, frică multă, teamă de semnătură, rotit un document pe toate fețele până când îl semnează. Probabil frici venite din alte vremuri când neasumarea unei semnături era echivalentă cu pierderea jobului.

Iar în proiectare la fel, cea mai mare parte a celor rămași nu sunt motivați de nimic, aleargă ca niște zombie după un aviz, trăiesc într-o continuă teamă, între ciocan (constructorii din contractele de proiectare și execuție) și nicovală (CNAIR și alți beneficiari ai statului). Toată lumea se poartă sub orice critică cu ei, se trage ca pe sclavi, optimizări peste optimizări, rapid rapid, cât mai ieftin, dar să țină. Apoi vin la CNAIR cu proiectele unde dau de niște indivizi plini de ei, figuri, aere de vedetă, sunt trimiși la plimbare de n ori doar pentru a hrăni orgoliul/fuga de semnătură de la stat.

E mult de muncă pentru ca domeniul acesta al proiectării să fie scos la lumină.

[nenea_hartia]

@horatiu.cosma: ai pus punctul pe i.

Nu trebuie să se creadă că toți proiectanții români sunt incompetenți. Incompetența e și ea o cauză, dar nu neapărat pentru că au plecat oamenii buni din țară, ci pentru că ăsta e nivelul României, cel puțin așa cred eu. Dacă e să vorbim doar de învățământ, suntem la ani lumină de România anilor 1930... Dar proiectanți sunt și pot veni și de afară, important e să le impui prin caietul de sarcini să proiecteze lucruri demne de prezent și viitor, nu de secolele trecute. Și să îi verifici.

Am cunoscut destui proiectanți, iar unii dintre ei, în special cei rezidenți (adică proiectanții detașați pe șantiere pe perioada lucrărilor), care au șansa să asiste și să se implice direct în execuție, pot fi oameni de calitate. Dar firmele de proiectare au și o constrângere, cea economică. Piața infrastructurii rutiere nu e dinamică, statul demarează puține investiții și chiar și pe acelea le plătește cu sincope, iar concurența pe piața proiectării e acerbă. Ca manager al unui birou de proiectare trebuie să te zbați, să ai relații și să încerci să iei orice lucrare poți. Oferta statului român e mult sub potențialul și necesarul de dezvoltare al țării și sunt alții care vor veni cu un preț și mai mic, așa că marja de profit va fi și ea mică. Firma va încerca să-și minimizeze cât poate de mult costurile și va livra uneori doar maculatură făcută cu copy-paste, iar versiunea pentru proiectele cu finanțare externă va fi tradusă în engleză cu Google Translate pentru că e mai ieftin, și aici e buba principală, beneficiarul acceptă maculatura așa cum e ea. Degeaba ar încerca cineva din biroul de proiectare să sugereze că ar trebui făcute studii suplimentare, că unele soluții sunt greșite, iar pentru altele nu există suficiente date, managementul știe că orice amânare a predării proiectului, orice deplasare în plus pe teren costă și salariile oamenilor lui pot fi în primejdie. Sunt multe firme care au dispărut între timp pentru că n-au avut suficiente lucrări.

Aș zice deci că de vină sunt beneficiarii care acceptă soluțiile de proiectare greșite sau învechite care li se pun pe masă, studiile nefundamentate temeinic și din care datele reale lipsesc parțial sau total. Probabil că le verifică doar ca să se asigure că respectă normativele, că au lățimea sau razele de racordare din manual, dar nu le pasă deloc de aspectul general, de utilitatea lor viitoare, de costurile de exploatare și întreținere, de perspectivele de dezvoltare pe care într-o variantă modificată sau în alta le-ar fi putut oferi localităților pe care le deservesc. Pentru ei drumurile sunt sarcină de serviciu, nu artere care să conecteze facil comunități, să sporească vitezele de deplasare, să reducă poluarea și costurile și să aibă ca țintă finală îmbunătățirea vieții oamenilor. Nu e de mirare, @alecu26 spunea acum câțiva ani că unii dintre foștii lui colegi de facultate mediocri lucrau pe atunci în CNADNR.

Mi-e suficient să mă uit doar pe planurile de încadrare în zonă ale proiectelor lansate în ultimii ani și mi se strânge inima. Nu trebuie să fii specialist ca să înțelegi că e ceva în neregulă cu planșele de mai jos (sau cu soluția de aici). Sau cu nenumăratele centuri care sunt propuse a fi executate parțial pe străzi existente din orașele respective.





Am să insist un pic pe varianta de ocolire a Zalăului. Întreb la modul serios pe cine avantajează această centură: traficul de tranzit sau pe cel local? Pentru că, așa cum văd eu schița respectivă, soluția aleasă pare un obstacol pentru ambele. Dar celor care cred că soluția finală aleasă de CNAIR e absurdă le spun să privească foarte atent soluția 1 studiată!! Am decupat mai jos o porțiune din planșă. Pentru mine, singurul scop pentru care cineva a putut propune în secolul XXI o astfel de succesiune de ace de păr e pentru a transforma prin comparație varianta finală într-una rezonabilă.



Cunosc și eu zona și știu cât de dificil e relieful acolo. Dar asta nu justifică în nici un fel soluția de drum de care cu boi de mai sus. De altfel, dacă te uiți pe SF-urile de variante ocolitoare lansate în ultimii ani pare că principala obsesie a CNADNR/CNAIR este să fie urmate curbele de nivel, așa cum procedau acum 2000 de ani romanii.

Iar despre drumurile naționale, ce să mai zic? Acum mulți ani s-au modernizat câteva dintre drumurile naționale cele mai importante. Pentru cineva care le traversează astăzi, unele din ele par un exemplu de ,,așa nu!", cum este cazul DN1, modernizat la vremea lui doar pe amplasamentul existent, aproape fără variante de ocolire (cu excepția Avrigului sau a sensurilor separate de la Miercurea Sibiului). Măcar la Făgăraș se putea face una, prin reconstrucția digului de apărare din partea de nord, și ar fi avut dublu rol...  Drumul trece prin toate localitățile, iar în satele săsești din județele Brașov, Sibiu și Alba camioanele rulează uneori la doar jumătate de metru de ferestrele oamenilor.

Cei care suntem mai în vârstă înțelegem însă că atât s-a putut atunci, România nu era în UE, iar bugetul era foarte departe de cel de azi. Sincer, am tot respectul pentru acea perioadă, s-a construit mai mult și mai bine în anii '90 decât se face azi, iar acele drumuri (DN1, DN2, DN13, etc) rezistă de atâția ani și în ciuda întreținerii deficitare. Însă trebuia de mult să începem din aproape în aproape să corectăm ce se poate și pe unde se poate. De nu știu câte ori casele astea din Miercurea Sibiului sau din Apoldu de Sus au fost victimele unor accidente violente cu camioane, dar nu se ia nici o măsură. La Perșani au murit oameni, și nu doar o dată, dar nu s-a făcut absolut nimic pentru a fi modificat traseul DN1 în zonă. Prin 2015 s-a licitat un proiect foarte folositor, care urma să îndrepte câteva probeleme din trecut și să sporească siguranța circulației, dar ce s-a ales de el? Multe vorbe goale, puține realizări.

Chiar nu putem încerca un tunel scurt, un viaduct, eliminarea trecerilor la nivel cu calea ferată (asta e o rușine și un pericol public), denivelarea intersecțiilor în zonele periculoase, exproprieri suplimentare chiar însoțite de demolări, nu peste tot, dar măcar în punctele critice de pe drumuri europene? Nu sunt un fixist al tunelurilor, înțeleg că sunt scumpe, dificil de proiectat, de executat și de întreținut, dar există locuri unde chiar nu ai altă soluție decentă. Cât îl costa pe proiectantul de la Zalău să propună și așa ceva în locul soluției 1? Ar fi fost imediat respinsă de CNAIR pe motiv de costuri, poate pe bună dreptate, dar măcar nu se făcea de râs cu micul lui Transfăgărășan.

Ca o paranteză, au existat încercări timide de proiectare de tuneluri, cel pentru Plugova despre care am discutat, altul pentru VO Vatra Dornei (vedeți fișierul atașat, linia dreaptă de pe hartă e tunel, doar racordările de la capete sunt la suprafață), însă au fost băgate repede în sertar. Sigur, putem discuta despre utilitatea sau inutilitatea celor 2 propuneri, dar e remarcabil faptul că au rămas singurele de acest fel până în prezent, și asta într-o țară destul de întinsă, în care drumurile naționale străbat dealuri înalte și masive muntoase. Nu-mi doresc soluțiile sugerate mai sus doar așa, pentru că-mi plac mie liniile drepte pe hartă, ci pentru că la fața locului, pe teren, eliminarea curbelor inutile ar presupune o mult mai mare siguranță a circulației, ar spori vizibilitatea și confortul la volan și ar reduce timpii de circulație, poluarea și uzura drumurilor și a vehiculelor.

Mi-aș dori ca beneficiarul să stabilească niște constrângeri în domeniul proiectării, un fel de direcții de urmat pentru cazurile în care drumurile nou-proiectate intersectează obstacole complexe. Adică să impună un cadru, niște norme care să sugereze din start ce tip de soluție agreează dacă șoseaua întâlnește o localitate, un deal masiv sau un munte. Iar aceste soluții să fie unele moderne, chiar dacă mai costisitoare și de durată. Ceva de genul: deal mai mic de X metri? Debleu. Deal mai înalt de X metri și mai îngust de Y metri? Tunel. Localitate cu minim Z locuitori? Centură. Etc. [Astea sunt doar exemple foarte simpliste pentru a ușura explicația, nu le luați literal] Și nici beneficiarul, nici proiectantul să nu se poată abate de la ele. Să mă fac mai bine înțeles printr-un exemplu: să presupunem că normele de care vorbesc stipulează că o autostradă se termină tot timpul printr-o intersecție denivelată. Nici proiectantul, nici beneficiarul nu ar putea să se abată de la regulă, iar proiectantul va studia din start o intersecție denivelată. Ce tip de denivelare, cum va arăta, pe unde și cum va fi, asta va rezulta din studiile de teren, din bugetul aprobat, din condițiile impuse de beneficiar, etc, dar în final intersecția va fi denivelată, nu una în T ca cea din Petricani, unde consultantul lucrării spune cu subiect și predicat că ,,modul de desprindere a celei mai importante artere rutiere, care pornește din viitoarea metropolă București, spre inima României, este într-o soluție tehnică arhaică, din secolele XVIII-XIX".

În cazul în care nu este totuși posibil să se respecte direcțiile standard de urmat ale beneficiarului, pe masa acestuia ar fi normal să sosească pentru avizare o documentație care să îl lămurească pe deplin de ce proiectantul a ales soluții care ar contraveni acestui ghid, spre exemplu rașchetarea versanților de pe DN57, care conduce la alunecări de teren anuale la Svinița ( 1, 2 ), în timp ce pe malul sârbesc s-a preferat, acum vreo 50 de ani, o succesiune de tuneluri scurte. 

Dar principala problemă pe care o văd eu e că proiectarea se face punctual, ca pentru cazuri izolate. Centurile, drumurile sau loturile de autostradă care se scot la licitație se proiectează de prea multe ori ca niște insule, fără legătură una cu alta, în loc să fie gândite ca niște piese dintr-un mare puzzle de infrastructură care se va completa în timp. Aici e exclusiv vina beneficiarului, pentru că doar el poate crea și urmări planul de ansamblu, proiectantul lucrează izolat. În sensul ăsta, știind că în viitor vor fi construite A0 și A7 și cunoscând și punctele lor de desprindere, poate nu era exagerat ca beneficiarul să ceară celor care au construit A3 București-Ploiești să execute parțial și viitoarele noduri cu cele două autostrăzi, ca să nu mai fie deranj ulterior. Uite mai jos un mic exemplu că aproape orice lucrare nouă de la noi se gândește izolat, fără vreo corelație cu cele deja existente sau cele viitoare. Sunt convins că oricare din voi ar fi fost avizator de proiecte la CNAIR i-ar fi cerut proiectantului: ,,prelungește, bă, sărăcia aia de ecoduct și peste DN68A, că tot al nostru este și n-ai făcut nimic dacă fiara trece autostrada, dar o calcă o Rabă pe DN".



A existat totuși un moment când am crezut sincer că există un plan general și că sunt oameni care urmăresc implementarea lui: atunci când am văzut prima variantă de proiect a nodului A6 cu varianta de ocolire a Lugojului. Proiectul prevedea un nod denivelat și, pe o distanță de 550 de metri, dublarea variantei de ocolire la standard de autostradă. Abia în momentul acela am realizat ce aliniament frumos are centura pe acea secțiune, numai bun de dublat ulterior pentru a continua A6 spre Caransebeș. Mi-am zis: ,,bă, cineva din Companie e tare deștept!". Dar încântarea mea naivă s-a spart ca un balon de săpun după ce beneficiarul s-a răzgândit, i-a cerut proiectantului să termine cu aberațiile și ne-am trezit cu giratoriul mohorât de astăzi .



Oh, cât de mult am scris și câte prostii ! Ar mai fi multe de aberat, dar mă opresc aici înainte să fiu banat. Aș avea totuși o sugestie legată de proiectele gândite izolat, fără a se ține cont de viitoarea lor continuitate: se poate întreba la CNAIR cam care sunt costurile pentru distrugerea unor lucrări executate la racordarea centurii Sibiului cu A1 spre Sebeș, la racordarea lotului Lugoj-Deva 4 cu A1 Orăștie-Deva sau la centura Aradului cu A1 spre Nădlac?

[elphax]

Am si eu o intrebare, exista reguli privind plantarea de vegetatie in zonele nodurilor rutiere - bucle si "triunghiuri" ?
Majoritatea la noi sunt sterpe, dar sunt si cateva unde au aparut copacei care par plantati, nu crescuti aiurea.
Prima poza e cu noduri  de pe A10, la Turda chiar e deprimant si sec marele nod rutier chiar daca au mai crescut niste tufe. In poza a doua ( Remetea, Arad Sud)  se vad cativa arbori care azi sunt mult mai mari.
Chiar sunt spatii in care ar aduce beneficii - blocheaza farurile, luminile care pot deranja si au efect benefic asupra mediului





Powered by API/PUM imgur uploader

[kitsune]

Păi sunt plantate. Cu buruieni.
Trecând peste glumă, eu mereu m-am întrebat cum au gândit ei accesul în spațiile alea, acolo fiind nevoie de întreținere, poate un utilaj, un tractor, nu merge doar cu un nene cu motocoasa.

[Cristi N]

Accesul nu l-au gandit sau cel mult au mers pe ideea lasa ca se descurca Dorel. Pomii aia e posibil sa fie de fapt un caz de "vandalism" eco, i-a plantat cineva fara sa ii pese ca nu e terenul lui sau alte detalii de genul asta. 

[yetiman]

Un exemplu din Ungaria, de pe noua portiune din M35:

M35 - iesirea provizorie catre 47

Aici au plantat pomi in interiorul nodului.

Si, daca va uitati "de sus", vedeti ca au lasat acces de pe bucla (inchis cu bariere).

[kitsune]

Are cineva semințe de sequoia? Sau de alți arbori/arbuști Că "vandalizez" și eu eco câteva noduri. Dar ce te faci, că vegetația atrage fauna, și ne trezim cu ecosisteme izolate și subspecii gen "canis nodus turdis"

[TibiV]

 

Mai bine incercam cu Paulownia, ca tot s-a defrisat o plantatie in nodul Turda...

[elphax]

da, asta e singura problema - ca daca vegetatia devine prea deasa posibil sa apara si fauna.
dar daca s-ar pune cate un sir simplu de arbori  si ar mai tunde lastarii, nu ar aparea problema. nu trebuie sa fie asa de multi ca si in exemplul de la maghiari