Autostrada A10 Sebeș-Turda

[rocklee]

rebel .....in care parte a giratoriului se lucra 

[pasadia]

Spre Sebes / Vintu. In cealalta parte oricum se lucrase demult. Deocamdata sapa, nivelul A10 cred ca va fi mai jos decat nivelul DN-ului sau cota terenului.

Sent from my ONEPLUS A5000 using Tapatalk

[elion]

Lotul 3  - supratraversarea Păgida



viaductul Gâmbaş

spre nodul Aiud

spre Turda



lotul 2 - podul Sâncrai - malul drept

[elion]

spre lotul 3

[elion]

[cristi5]

API a oferit unor studenti CFDP posibilitatea de a-si face practica de vara pe santiere. Avem aici un raport de practica de pe A10, de la eurocopter. Eu nu am nici un merit, doar il pun pe forum

Raport de Practica

Perioada : 10.07-05.08.2017

In perioada 10.07-04.08.2017,  am parcurs Stagiul de Practica la Proiectul de Autostrada A 10 Sebes-Turda pe lotul 4, la Asocierea de constructori SC Porr Construct SRL – Porr Bau AG, cu punctul de lucru la Turda, jud.Cluj.

Cateva date despre Proiect.

Segmentul de Autostrada la care am participat, face parte din cele 4 loturi care leaga Autostrada  A1 de la Sebes (jud.Alba) cu Autostrada A3 la Turda (jud. Cluj ).
Lotul 4 al Autostrazii A10 – Sebes-Turda, incepe la km. 53+700 si se termina la km. 69+905, fiind continuat de Nodul Rutier Turda, cel mai mare Nod de Autostrada din Romania, care insumeaza aproximativ 12 km. de Bretele.
Segmentul de autostrada are  o lungime de 16.3 km si este impartit in 6 sectoare ,este compus din :
-1 nod rutier
-2 parcari de scurta durata
-1 Centru de Intretinere si Coordonare la km. 61+375
-1 viaduct cu 6 deschideri la km. 66+030
-13 Poduri
-16 Pasaje Supraterane
-23 Podete

Pentru lucrarile de drumuri, au fost nevoie de 3.300.000 mc de sapatura si 2.400.000 mc de umplutura a terasamentelor;
La Suprastructura lucrarilor de drumuri au fost nevoie de 320.000 mc Balast ;  130.000 mc Balast Stabilizat si 220.000 t Mixturi Asfaltice.
Pentru Lucrarile de arta, s-au folosit 62.000 mc Beton si 6000 t Armatura


In prima zi l-am cunoscut pe domnul (anonymized), dupa care mi-a fost prezentata legea securitatii si sanatatii in munca, inclusiv regulile de protecite a muncii. Dupa ce am primit instructajul si  am semnat documentele SSM, am primit echipamentul de protectie.


Prima saptamana de practica a fost dedicata  Departamentului de Proiectare unde am ajutat la punerea in ordine, plierea si indosarierea plaselor care urmau sa mearga spre verificare si aprobarea beneficiarului. De asemenea in decursul catorva zile am realizat un tabel centralizator pentru Semnalizarea Rutiera si Marcajelor Rutiere de pe Autostrada, inclusiv a celor de pe Bretele si Drumuri de legatura.

Tabel centralizator:


original image



original image

Saptamana a 2-a de Practica a fost dedicate Departamentului de Structuri, mai exact Departamentul care se ocupa de Poduri, scurgerea apelor si toate lucrarile ce necesita Beton.   Am vizitat  Statia de Betoane unde se folosesc agregate de rau (pentru ca granulele sunt rotunde deci nu au asa o aderenta buna una fata de cealalta ceea ce nu permite tevii care toarna betonul sa se infunde) care sunt incarcate de un incarcator frontal in 4 silozuri.
In incinta Statiei se afla birouri cu calculatoare de unde se urmareste procesul, se controleaza incarcatura cu agregate si dozarea in malaxor (ciment+apa+agregate+aditivi).
Se folosesc 2 tipuri de ciment de rezistenta 32.5 si 42.5-pentru betoane >30/37, acesta este transportat cu un cimentruc. Se urmareste incarcatura, se incarca in betoniere  cu capacitatea de 9 mc, incarcarea se face in 3 reprize a cate 3 mc fiecare.


Incarcarea betonului in cifa:


original image



original image

Pod km 67+487

original image

Acest pod traverseaza autostrada, iar pilele sunt coloane cu diametrul exterior de 1180mm.
Grinda simplu rezemata cu armatura pretensionata.
Grinzile acestui pod au venit pe trailere dupa care s-au montat.
Podul face parte din DN1 si traverseaza autostrada, dupa cum se poate observa era doar la aproximativ 1 m deasupra terenului , astfel incat autostrada de sub el s-a executat in debleu, ramanand coloanele la vedere.


original image

Scurgerea apelor
Pentru drenarea apelor de suprafață și subterane au fost prevăzute următoarele lucrări de șanțuri, rigole și drenuri:
●   șanțuri la piciorul taluzelor de rambleu- colecteaza apa de pe autostrada ( poluata cu hidrocarburi) care va trece prin niste separatoare


original image

●   șanțuri la marginea platformei în zonele de debleu
●   rigolă de acostament+ conexiune rigola-casiu


original image

●   casiuri pe taluzele de rambleu

original image


●   șanțuri de gardă la partea superioară a taluzelor de debleu și la piciorul taluzelor de rambleu în partea dinspre versant-preiau apa curata de pe terenul inconjurator
●   descărcători in trepte pe taluz


original image

●   rigole pe banchetele de debleu și rambleu
●   rigolă în zona mediană și dren sub rigolă

original image

●   drenuri longitudinale sub șanțuri în zona de debleu
●   drenuri pe taluzele de debleu


Autostrada, cât și drumurile restabilite întâlnesc cursuri de apă sau canale pe care trebuie să le traverseze cu podete. De asemenea, in profilul in lung sunt puncte de minim unde se adună apele pluviale şi trebuie trecute pe partea cealaltă a autostrăzii sau drumului, prin podete.
Podețele propuse pe autostradă sunt podete circulare metalice, cu diametru de 2,0m sau de 3,0m.


Departamentul de Terasamente a fost departamentul unde am activat ca si practicant in saptamana a 3-a, dupa efectuarea mai multor vizite pe santier am asistat la realizarea stratului de forma (imbunatatirea terenului) cu lianti hidraulici. Se realizeaza pe inaltimi de cate 1 m in 3 repirize a cate aprox. 30 de cm, dupa fiecare 30 de cm se compacteaza iar ultima repriza se si stabilizeaza cu liant.
Inainte de stabilizare se fac masuratori topografice ale suprafetelor pentru a stii ce cantitate de liant este necesara. Cantitatea se calculeaza astfel : 40 cm -distanta la care coboara freza * 3% (procentul de liant)* ᴩ (pamant)= kg/m^2 de liant.


Freza care amesteca liantul cu materialul care se doreste a fi imbunatatit.


original image

Compactare cu cilindru cu picior de oaie si cilindru lis

original image

Transporator de liant (dorosol) 

original image

Asternerea balastului la cota cu ajutorul buldozerului

original image

Cu ajutorul unei echipe de la laborator se verifica deflectometria terenului. Testul se efectueaza cu parghia Benkelman. Parghia se plaseaza intre cele 2 roti ale osiei din spate ale unui camion cu 11.5t pe spate,avand 2 cuburi de beton in bena.

original image

La km 64 au fost intampinate mari probleme ale terenului de fundare datorita lacului Stejeris, deoarece acea parte din autostrada trece chiar pe deasupra lacului , s-a incercat fundarea cu Piatra Bruta insa nu s-au obitnut rezultatele necesare pentru capcitatea portanta asa ca s-a decis fundarea pe piloti.
Se vor fora 282 de piloti, la marginea autostrazii dinspre lac vor fi 3 randuri , in zona mediana si in cealalta margine cate 1 rand. Pilotii vor avea o inaltime cuprinsa intre 7-20 m iar  diametrul este de 1200.
Procesul tehnologic de forare incepe prin infigerea si rotirea tubulaturii de forare urmata de avansarea snecului in adancime, snecul se incarca cu material excavat dupa care se extrage din tubulatura si se descarca prin rotire inversa dupa care se reintroduce si se urmeaza acelasi procedeu pana cand atinge cota finala. Pe masura introducerii unui tub, forajul se intrerupe, se executa imbinarea unui alt tub si se continua forajul. Dupa atingerea stratului de marna, se va continua forajul astfel incat pilortul executat sa se incastreze min 1.5 m in acest strat.

Carcasele de armatura formate din bare longitudinale, freta, inele de rigidizare si distantieri. De barele longitudinale sunt sudate inele de rigidizare dispuse la 3-4 m in lungul carcasei. Pentrucentrarea carcasei de armature in gaura de foraj, pe barele longitudinale se monteaza distantieri cate 4 bucati in sectiune. Lungimea unora dintre piloti presupune realizarea carcasei din mai multe tronsoane. Acestea sunt aduse de un trailer.
Betonarea pilotilor se realizeaza utilizand tuburi de betonare cu palnie, tuburile de betonare trebuie sa fie curate si etanse. Se introduce in interiorul carcasei de armatura tubulatura de betonare. Betonarea se face continuu, partea inferioara a tubulaturii mentinandu-se imersata in beton pe o distanta de minim 2.5 m. Pe masura cresterii nivelului betonului in foraj, betonarea se intrerupe pentru a extrage tronsoanele tubulaturii de forare si cele de betonare.
Spargerea captelor pilotilor se face cu ajutorul picamerului de mana pana la cota de spargere. Deasupra pilotilor va ramane un spatiu de 3-4 m care va fi umplut cu piatra sparta 100-300. Dupa terminarea forarii pilotilor se va executa o perna de piatra sparta ramforsata cu materiale geosintetice.
Foreza si tubulatura necesara forarii


original image

Betonarea forajului

original image

Carcasele de armatura

original image



original image

Taluzuri- s-au consolidat cu piatra sau cu pamant insamantat peste o saltea de paie de 1 cm, in drenurile de taluz de asemenea s-a pus piatra dupa care un geotextile iar apoi pamantul. Are loc o hidroinsamantare cu o cisterna care contine semintele de iarba si un colorat pentru a se observa cand este suficitenta insamantarea in locul respective. 

original image



original image



original image

Ultimul Departament in cadrul caruia am facut practica, in saptamana 4 a perioadei, a fost Departamentul de Suprastructura, Departamentul care se ocupa ca si la denumire, de Suprastructura Lucrarilor de Drumuri, Marcaje Rutiere, Semnalizare Rutiera si montarea Parapetilor de protectie.
Prima vizita a fost la Statia de Mixturi Asfaltice, care produce Asfaltul care se va asterne pe Autostrada.

original image

Productia de Mixturi Asfaltice este una destul de complexa si implica multa atentie, datorita timpilor de lucru si materialelor perisabile care intra in componenta.
Asfaltul este un amestec de Agregate de cariera, Bitum, Filler de Calcar, Fibre si Aditivi.

original image

Am participat la fabricarea Asfaltului din cabina de comanda  a Statiei de Asfalt unde, operatorul tine in permanenta legatura cu personalul responsabil de asternerea asfaltului din santier si cu laboartorul din santier, care verifica fiecare tona de asfalt produsa.
Dupa ce este produs, asfaltul este descarcat intr-un camion care este acoperit cu prelate pentru a proteja temperatura si este transportat in santier pentru a fi pus in opera.
Datorita faptului ca, mixture este foarte pretentioasa, se evita orice timp suplimentar de transport , pentru a nu isi pierde temperatura; Temperatura la care iese mixture din statie este de 165-170 ˚C.

In cadrul departamentului am aflat ca pe langa asfalt, mai intai se asterne un strat de 25-30 cm de Balast Stabilizat cu Lianti Hidraulici.
Asternerea Balastului Stabilizat se realizeaza ca si in cazul asfaltului tot mecanizat, iar procedura este asemanatoare;
Exista un Repartizator care asigura asternerea Balastului in strat uniform si plan iar in urma sa vin Cilindrele Compactoare, care compacteaza pana se ajunge la densitatea si indicele de compactare adecvat.
Compactarea Balastului Stabilizat se determina printr-o proba de laborator- Grad de Compactare

original image



original image

Balastul Stabilizat cu Lianti Hidraulici, se produce la o Statie de Betoane, diferenta dintre BSLH si Beton este ca, liantul este in cazul de fata Doroport si procentul de apa este foarte mic iar transportul se face cu o Autobasculanta nu cu o Autobetoniera.
Alta caracteristica ar fi ca, BSLH-ul in comparative cu Betonul trebuie sa fie mai elastic, deci concluzionam ca structura lui nu este una la fel de rigida.

Dupa asternerea Balastului, intr-o perioada foarte scurta dupa terminarea compactarii, trebuie sa fie protejat cu o pelicula destul de abundenta de Emulsie Bituminoasa, care ajuta la pastrarea umiditatii din balast si o maturizare normala, adica nu fortata.


original image



original image



original image

Dupa asternere se verifica planeitatea si denivelarile cu un dreptar de 3 m si cu Pana gradata.

original image

Asternerea de mixtura asfaltica se poate face dupa 7 zile de la asternerea Balastului Stabilizat, timp in care ajunge la rezistenta necesara pentru a se putea circula peste.
Inainte de asternerea stratului de asfalt, se curata suprafata si apoi se amorseaza din nou cu Emulsie Bituminoasa, pentru a face legatura intre cele 2 straturi de compozitie diferita.

original image

Daca pe suprafata de Balast Stabilizat apar fisuri mai mari de 3 mm, dar nu transversal, sau alte urme cauzate de remedieri sau altele, pentru stoparea transmiteri de fisuri, in straturile urmatoare, se monteaza un material special, geocompozit.

Se trece la Asternerea primului strat de asfalt.

original image



original image



original image



original image



original image



original image

Asternerea Stratului de asfalt se face cu 2 Repartizatoare in tandem, pe toata latimea partii carosabile de 13m iar compactarea se face cu 4 cilindrii compactori cu lis, pentru o buna planeitate si inchidere a rostului longitudinal.

Temperaturile materialului sunt foarte importante si de aceea trebuie sa se asigure o continuitate a asternerii, altfel daca temperature scade, materialul se raceste si astfel nu se poate inchide, ducand in timp la aparitia gropilor si a altor complicatii.

original image

Dupa finalizarea asternerii mixture asfaltice, dupa 2 zile, laboratorul iese in santier pentru a preleva carote care apoi sunt duse si analizate in Laborator, pentru a se verifica Gradul de compactare, concentratia de bitum si componenta materialelor si dozajelor din mixture.
Totodata se verifica si grosimea stratului de asfalt asternut.

original image



original image

In concluzie acest stagiu de practica m-a ajutat foarte mult in clarificarea unor cunostinte dobandite in scoala si desigur am invatat si o multime de lucruri noi. Sunt recunoscatoare pentru faptul ca am avut ocazia sa cunosc aceasta echipa formata din oameni bine pregatiti si care s-au straduit pe parcursul celor 4 saptamani ale stagiului meu sa imi explice cat mai multe lucruri si sa imi faca sederea cat mai placuta.                       


Powered by API/PUM imgur uploader                   
(Raportul a fost convertit din word, am salvat toate pozele local, le-am incarcat la imgur cu incarcatorul si am copiat textul dintre poze direct in incarcator, a mers rapid)
     

[Iceman]

Frumos proiect de practica

[pentium10]

si detalii inedite Lacul Stejaris

Se vor fora 282 de piloti, la marginea autostrazii dinspre lac vor fi 3 randuri

[elion]

[elion]

[Dominik]

Absolut superbe cadrele, elion ! +1 

[Iceman]

Elion  .......Superbe pozele

[rio tinto]

Salut.

Cateva imagini fresh de la capatul de sud al A10 si starea santierului. Agitatie mare la sud de giratoriul Lancram unde autostrada va subtraversa DN1.

[/URL]

Privire inspre sud

(GPS)


Privire inspre nord, la sud de DN1 si giratoriul temporar Lancram

(GPS)



(GPS)



Privire inspre nord, la nord de DN1 si sensul giratoriu Lancram

(GPS)


(GPS)


Portiunea inchisa din DN1 care se va transforma intr-un pod peste autostrada (DN ramane la aceeasi cota)

(GPS)


Ultima structura de pe A10 lot 1 sud inainte de bifurcatia viitorului nod din spatele fotografului

(GPS)


Portiunea cuprinsa intre nodul Sebes si sensul giratoriu Lancram (DN1)

(GPS)


Acesta este capatul A10 inainte de nod Sebes, la vest de Lancram

(GPS)


Am incercat sa redau traseul viitorului nod (daca planul a ramas acelasi)

(GPS)



Powered by API/PUM imgur uploader[/img][/img]

[zorro]

Stadiul lucrarilor giratoriu nod Decea, dir. Turda-Aiud;







Dir. Aiud-Turda

[zorro]

Giratoriul nod Aiud, dir. Turda_Aiud;







Acelasi giratoriu;



Directia Aiud-Turda;