Abrevieri si acronime din infrastructura

[Ionut]

Abrevieri din aviatie:

pax = pasageri in avion (172 pax azi pe OTP-CLJ) sau numar de pasageri in aeroport (OTP a avut 12 milioane pax in 2017)

LF = Load Factor = procent intre numar pasageri si numar locuri in avion (LF 90 = Load Factor 90%, adica 90% din locurile disponibile in avion au fost ocupate de pasageri)

CASK = Cost per Available Seat Kilometer & CASM = Cost per Available Seat Mile = costul companiei aeriene per scaun din avion per km/mila (in functie de ce sistem vorbim, metric sau american)

yield = simplu spus cati bani face compania aeriana, venituri per pasager per km/mila

[frunzaverde]

Continuam:

RASM/RASK (Revenue per available seat mile/kilometer) = incasari ale companiei aeriene pe scaun-kilometru disponibil. Este yield * LF. Asta pentru ca nu intotdeauna umpli avionul - poti avea un yield super-mare (adica bilete super-scumpe) cu avion gol, asa ca RASK va fi jos.

333, 332, 380, 738, 73G... - modelul de avion, care in limbaj comercial aviatic se mai numeste si echipament. Exista doua sisteme, IATA (folosit mai ales pe partea comerciala) si ICAO (folosit mai ales pe parte operationala si tehnica). Dintr-un motiv sau altul, forumul pare ca foloseste codurile IATA. O lista gasesti aici: http://www.flugzeuginfo.net/table_accodes_iata_en.php. Conventional, 737-700 e denumit 73G (desi exista mai multe alternative), 737 fiind ocupat de modelul "generic" (737, dimensiune si generatie necunoscuta).

hub si spoke - modelul standard de business in aviatie. Exista un aeroport principal (numit hub), cu multe curse, care serveste drept nod de conexiune, si spite care duc la aeroporturi secundare (numite spoke). Un aeroport este un hub in general daca serveste functia de hub, si este un hub al unei companii daca serveste functia de hub pentru acea companie. De exemplu, Frankfurt este un nod global, si este un nod global pentru Lufthansa - are legaturi de oriunde spre oriunde cu Lufthansa. Pentru British Airways este insa un spoke. Bucuresti e un hub regional in general si hubul Tarom. Suceava sau Cluj sunt spoke.

Daca vrei sa zbori, de exemplu Cluj - Pheonix, vei zbura de obicei intr-un hub (Frankfurt sa zicem), apoi vei lua un transatlantic (spre Newark sau San Francisco) si apoi o legatura locala pana la Phoenix. In ultimii 20 de ani au aparut, pe rute importante, legaturi "spoke" la "spoke", asigurand legaturi directe intre doua aeroporturi mici, dar cu trafic intens intre ele (de exemplu Timisoara - Iasi sau Iasi - Roma)

Hub si spoke nu se aplica la linii low-cost care ofera doar legaturi punct-la-punct, adica fara conexiuni cu schimbat avion. Pentru acestea, echivalentul unui hub este o baza, adica locul unde isi parcheaza 1-2-3 avioane si ofera un numar mare de destinatii.

trunk si feeder - Trunk este o legatura intre doua baze sau o legatura deosebit de importanta (frecvente mari, numar mare de pasageri) intr-o retea hub si spoke (vezi mai sus). Feeder este o conexiune spre hub.

[tom_sawyer]

Vad ca sunt 2 tipuri de prescurtari pentru companii aeriene (si pentru aeroporturi la fel).

De ex. Wizz air: W6 si WZZ, Blue air: 0B si BMS etc.
Aeroport Otopeni: OTP si LROP

Care sunt mai folosite sau cand/cum se folosesc fiecare?

[frunzaverde]

^
Exista doua organisme principale de reglementare si coordonare in aviatie, ICAO (sau OACI, Organizatia Aviatiei Civile Internationale) si IATA (Asociatia internationala a Transportului Aerian). ICAO e o parte componenta a ONU, IATA e o asociatie a liniilor aeriene. ICAO se ocupa in mare parte de reglementarile tehnice si operationale ale aviatiei civile. IATA se ocupa de o (mare) parte din reglementarea si interoperarea partii comerciale a aviatiei.

Fiecare isi are propriile coduri pentru linii aeriene, aeroporturi si aeronave. Codurile ICAO se folosesc cand vine vorba de chestii operationale/tehnice - de exemplu control trafic aerian, mentenanta, zbor etc. Codurile IATA se folosesc cand vine vorba de chestii comerciale - bilete, bagaje, interlining si boarding pass-uri, contabilitate si management, marketing etc. etc... Era de mult vorba sa se unifice, folosind codurile ICAO. Dar costurile sunt muuuult prea mari - sa schimbi sisteme care functioneaza la nivel global costa mai mult decat face.

Codurile functioneaza asa:

Aeroporturile au cod ICAO de 4 litere, de forma ZCXX unde Z e zona geografica, C tara, XX identificatorul. De exemplu LROP = Europa de Sud (L), Romania (R), Otopeni (OP). Cateva coduri de zona: Europa de sud e L, Europa de Nord e E, ex-URSS e U, Asia de Nord e Z, Asia de Sud e V, SUA e K, Canada e C, Australia e Y, America Centrala e M, America de Sud e S. Codul IATA e de trei litere, si in general e mai logic pentru pasageri si agenti sa-l inteleaga si foloseasca. Nu exista reguli de formare.

De exemplu : Otopeni = LROP/OTP, Timisoara = LRTR/TSR, Frankfurt = EDDF/FRA; Amsterdam = EHAM/AMS, Londra Heathrow = EGLL/LHR, Madrid Barajas = LEMD/MAD

Exista aeroporturi care au cod ICAO dar nu cod IATA - codul IATA fiind dat doar in cazul in care aeroportul primeste trafic comercial. De exemplu, in Romania exista aeroportul cu cod ICAO LRFT (Baza Aeriana Fetesti), LRBO (Baza Aeriana Boboc), LRCT (Baza Aeriana Campia Turzii). Astea, bineinteles, nu au cod IATA.

Liniile aeriene au cod ICAO de trei litere si cod IATA de doua litere. La fel, partea comerciala foloseste IATA, partea operationala si tehnica ICAO. Tarom e ROT/RO, British Airways e BAW/BA, Lufthansa e DLH/LH, Wizz e WZZ/W6. Literele nu inseamna nimic. Codurile ICAO sunt unice. Codurile IATA pot fi duplicate - o linie aeriana operand regional doar in America Latina (de exemplu) poate avea acelasi cod IATA cu o linie aeriana operand regional doar in Africa.

Liniile aeriene mai au si un callsign, prin care se identifica avioanele in comunicatii radio. Tarom e TAROM, Wizz e WIZZAIR (nimic surprinzator), dar Blue Air e BLUE MESSENGER, British Airways e SPEEDBIRD. Iar Air France e AIRFRANS (ca pana si controlorii americani sa pronunte franceza cum trebuie, nu?). Controlorul cand comunica cu un zbor Blue Air, sa zicem BMS123, il va adresa ca BLUE MESSENGER ONE-TWO-TREE (three se pronunta tri in aviatie).

Aeronavele. La fel, exista 2 coduri, IATA si ICAO. Ghici care cand se folosesc? Exact IATA - comercial, ICAO - tehnic si operational. ICAO - 4 litere/cifre. IATA - 3 litere/cifre.

De obicei, un model primeste un singur identificator ICAO - adica B738 e numele pentru toate Boeingurile 737-800, dar nu neaparat un singur cod IATA - desi exista codul 738 pentru modelul general 737-800, pot exista si alte coduri asignate de IATA (de exemplu 73H) pentru acelasi model, pe care liniile aeriene le pot folosi pentru a diferentia subflotele (in functie de configuratia interioara, dotari gen winglets etc.). Teoretic codurile de submodel IATA au insemnatate (73H inseamna "dotat cu winglets") dar liniile aeriene sunt libere sa le foloseasca cam cum vor ele daca exista.

[RaduG]

Am o nelămurire: CIC este totuna cu CIM? Dacă nu, care sunt diferențele?

[JohannDB]

                        În esență, .  -  C.I.C., înseamnă  Centru se Întreținere și Coordonare.......
                                            -  C.I.M., înseamnă  Centru de Informare și Monitorizare.......

[Sagitarius]

Cred ca @RaduG stia deja ce inseamna CIM si CIC si dorea sa stie care sunt diferentele dintre astea doua.

[JohannDB]

https://romaniafaragropi.ro/wp-content/uploads/2015/08/PD-162-2015-redactarea-2-Normativ-privind-proiectarea-autostr%C4%83zilor-extraurbane.pdf?x30085

ART. 209   Principalele funcții ale centrului de întreținere și coordonare (fig. 21) sunt următoarete:
a) coordonarea activității de exploatare a autostrăzii;
b) toate operațiunile de curățare de pe autostrada propriu-zisă și din zona autostrăzii, inclusiv
curățarea periodică a șanțurilor, curățarea podurilor, clădirilor, parcărilor și spațiilor de serviciu,
stațiilor de taxare, etc.;
c) toate operațiunile de curățire și înlocuire a marcajelor, dispozitivelor de siguranță (garduri,
parapeți, etc.), a sistemelor de iluminat, a sistemelor de telecomunicații etc.;
d) toate reparațiile și înlocuirile necesare ca urmare a deteriorărilor cauzate de accidente;
e) reparații locale ale îmbrăcăminții rutiere;
f) operațiuni de tăiere și curățare a pomilor, precum și îngrijirea spațiilor verzi;
g) toate operațiunile specifice perioadei de iarnă, de îndepărtare a zăpezii si a gheții.

[JohannDB]

         În ce privește C.I.M. /Centrul de Informare și Monitorizare, tot din normativul de proiectare:
             
   https://romaniafaragropi.ro/wp-content/uploads/2015/08/PD-162-2015-redactarea-2-Normativ-privind-proiectarea-autostr%C4%83zilor-extraurbane.pdf?x30085


Fig. 22. Punct sprijin CI
ART. 219  Centrul de monitorizare si informare este o structură cu mare capacitate de
monitorizare, putând să asigure mai multe sectoare de autostrada, practic toate sectoarele de autostradă
sub jurisdictia unei Regionale. Amplasarea acestui centru se va stabili împreună cu beneficiarul în
cadrul unui centru de întreținere și coordonare.

ART.220
1) Se va amenaja o cameră operațională desfăsurată pe un singur nivel in care se va amplasa sistemul
de afisare multifuncțional, atât pentru harta națională rutieră cât si pentru gestiunea aplicațiilor
software.
2) Subsisteme componente
a) sistem de afisare a informațiilor si ecran de vizualizare tip ,,video wall"
b) sistem de monitorizare a traficului și statistici
c)  sistem de detectare automată a incidentelor si congestiilor de trafic
d) sistem de monitorizare CCTV
e)  sistem de recunoaștere numere de înmatriculare
f)  sistemul de securitate si monitorizare infrastructură
g)  website cu informații de trafic și meteo

ART.221 Centrul va fi conectat prin fibră optică la rețeaua de comunicație de pe autostradă.

ART.222 Centrul de operare prevăzut al autostrăzii trebuie să fie operațional 24 ore/zi.

ART.223 Centrul trebuie să fie capabil să:
a) identifice imediat amplasarea mașinii care solicită ajutor;
b) confirme recepționarea mesajului;
c) dezvoltarea operațiunilor care necesită trimiterea asistenței necesare

ART.224 Centrul de operare trebuie să fie legat direct cu:
a) stația de ambulanță;
b) staia de pompieri;
c)  staia de poliție;
d) centrele de întreținere a zonale;
e) stația de asistență mecanică;
f) rețeaua de telefoane publice.

ART.224 Între vehiculele de patrulare și centrul de operare trebuie să existe un sistem de
comunicație radio.

Cam asta ar fi conform cu normativele......................... Sănătate și Crăciun Fericit !!!

[RaduG]

Mulțumesc frumos pentru lămuriri. Sărbători frumoase!

[JohannDB]

                       RaduG, asemenea și ție, cu maximă și de neclintit sănătate !! ..... Atât ție cât și tuturor cititorilor.... !! Suntem aici și mă bucur că sunt ochi care mai citesc și constată că nu mergem pe "gogoși" ci pe fapte/date/realități.... Decât să dai inexactități, mai bine nu spui nimic, pentru că va fi cineva ce va lua de bune "vorbele-n vânt".........
                       Cu drag, urări de bine și bucurii !!